38,855 matches
-
devină accesibilă cercetării ulterioare și o bază pentru studierea Holocaustului în Viena. Așadar, atunci când Comunitatea Evreilor din Viena (IKG) împreună cu instituții științifice din Viena i-au propus să înființeze un centru pentru studierea Holocaustului, Wiesenthal s-a implicat personal - alături de cercetători austrieci și străini - în conceperea unui institut, înainte de decesul său din 2005. Institutul Wiesenthal a fost înființat în 2009 și este pe deplin operațional din 2012. Organizațiile care sprijină activitatea Institutului Wiesenthal sunt Comunitatea Evreilor din Viena (IKG), Centrul de
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
antisemitism, rasism și Holocaust, inclusiv evenimentele care au precedat, cât și consecințele Holocaustului. Cercetarea din cadrul Institutului Wiesenthal urmărește să acopere subiecte internaționale și interdisciplinare. Cercetarea se realizează sub una din două forme: prin programul anual de burse pentru doctoranzi și cercetători juniori și seniori sau prin proiecte de cercetare de durate diferite, inițiate de Institutul Wiesenthal. Numeroase proiecte de cercetare privind istoria antisemitismului și a Holocaustului au fost planificate și sunt deja propuse pentru finanțare sau se află în curs de
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
Wiesenthal. Numeroase proiecte de cercetare privind istoria antisemitismului și a Holocaustului au fost planificate și sunt deja propuse pentru finanțare sau se află în curs de desfășurare. Începând cu toamna anului 2012, institutul a găzduit anual câte doi profesori, doi cercetători post-doctorali și patru doctoranzi în cadrul programului de burse pentru cercetători. În general, bursele se anunță la sfârșitul anului calendaristic. Deciziile privind alocarea burselor se iau anual, primăvara, de către o sub-comisie din cadrul Comisiei de Experți Academici, împreună cu un membru al departamentului
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
Holocaustului au fost planificate și sunt deja propuse pentru finanțare sau se află în curs de desfășurare. Începând cu toamna anului 2012, institutul a găzduit anual câte doi profesori, doi cercetători post-doctorali și patru doctoranzi în cadrul programului de burse pentru cercetători. În general, bursele se anunță la sfârșitul anului calendaristic. Deciziile privind alocarea burselor se iau anual, primăvara, de către o sub-comisie din cadrul Comisiei de Experți Academici, împreună cu un membru al departamentului de cercetare al Institutului Wiesenthal. Arhivele Institutului Wiesenthal, conținând arhiva
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
ateliere de lucru și intervenții în spațiul public pentru informare și educare. S:I.M.O.N. - Shoah: Intervenții. Metode. Documentare. este jurnalul electronic al institutului, care publică transcrierile seriei de prezentări academice "Simon Wiesenthal" organizate de institut, documentele elaborate de cercetătorii din cadrul programului de burse și articole selectate de către Comisia Editorială. Seria de cărți a Institutului Wiesenthal este editată de editura vieneză New Academic Press. Buletinul informativ al institutului, "VWI im Fokus", care este redactat în limba germană și are o
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
atinge scopul, Institutul Wiesenthal organizează diferite evenimente pentru comemorarea Holocaustului. Seria de prezentări academice "Simon Wiesenthal", renumite deja ca fiind un eveniment marca Institutul Wiesenthal, își propun să aducă în atenția unui public mai larg studiile din domeniul Holocaustului, cu ajutorul cercetătorilor de renume internațional. La sfârșitul fiecărui an calendaristic, Institutul Wiesenthal organizează "Conferința Simon Wiesenthal", în timp ce la începutul fiecărei veri, un mic atelier de lucru este organizat cu scopul de a dezbate ultimile tendințe din domeniul studiului Holocaustului. "VWI-Visuals" (VWI-Vizual) este
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
un capăt efilat sau în formă de spatulă sau bifurcat. Această diferență de structură, care se manifestă în același ordin de mamifere, este deosebit de utilă pentru a distinge și clasifica familiile și speciile și este utilizată în taxonomie. Ea intrigă cercetătorii și provoacă nenumărate discuții despre funcția acestui organ. Lungimea osului penian variază de la un ordin sau familie la alta și chiar în cadrul aceluiași gen. Acest lucru este vădit în special la rozătoare și carnivore. La carnivore lungimea osului penian este
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
în timp ce la foca de Groenlanda ("Pagophilus groenlandicus"), acesta este de 9,9%. Osul penian nu este indispensabil pentru reproducere deoarece multe specii nu îl au. Până în prezent, mai multe ipoteze au fost avansate pentru a explica funcția osului penian. Unii cercetători cred că osul penian a evoluat prin pleiotropie, adică, un mod de ereditate în care o mutație a unei singure gene afectează mai multe țesuturi sau organe și determină mai multe caractere ereditare. Dar majoritatea oamenilor de știință refuză să
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
care continuă, cu întreruperi, până în zilele noastre. Studiul arheologic sistematic în peșterile Carmelului în general și la Nahal Mearot în particular a început în anul 1928, cănd Departamentul de antichități al guvernului mandatar britanic în Palestina, l-a trimis pe cercetătorul britanic Charles Lambert să examineze vestigiile arheologice de pe faleză Nahal Mearot. Investiagatiile s-au efectuat în Peștera Mearat Al Wad și au dezvăluit un șir întreg de straturi preistorice de la Cultura natufiană, descoperită în acel an în Peștera Shukba (Nahal
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
a peșterii și a găsit urme natufiene suplimentare. După 1994 o echipă sub conducerea lui Mină Evron, Daniel Kaufman și Reuven Yeshurun de la Universitatea din Haifa a săpat în așezarea natufiană de pe terasa dinaintea peșterii Al Wad. Dorothy Garrod și cercetătorii care i-au urmat au definit în situl Nahal Mearot următoarele perioade și culturi arheologice: Oamenii de amândouă sexele obișnuiau în mod permanent să aprindă focuri și să vâneze în mod sistematic copitate adulte, mai ales antilope și cerbi. S-
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică "o metodă de critică" "istorică", pentru a dezvălui adevărul din materialul brut al informației date de izvoare.. Metoda istorică, prin care cercetătorul trecutului poate ajunge la cunoașterea faptelor, este expusă teoretic la începutul prezentării istoriei propriu-zise a poporului român (după prolegomene). Principiile metodice ale istoriei, enunțate de Cantemir, sunt denumite de autor "canoane". "Canoanele, cum vor putea să se adeverească lucrurile odinioară
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iași, iar IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore Antipa. În etapa actuală cercetătorii români participă la realizarea unor programe internaționale legate de Marea Neagră, Marea Mediterană și de alte mări ale lumii. Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia, geografia, geologia, fizica, chimia etc. Elucidează funcțiile de relație
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
pentru mai multe discipline: geografie, istorie, literatură, filosofie, știință, gramatică, și obiceiuri. Este o lucrare de referință, îndeosebi pentru citate, foarte adesea utilizată în lucrările privitoare la Antichitate. Numele lucrării, data redactării sale, identitatea autorului / autorilor au pus probleme delicate cercetătorilor. Stelian Brezeanu a scris că prima mențiune bizantină a românilor nord-dunăreni sub etnonimul de daci a apărut în Lexiconul Suidas. Lexiconul conține un pasaj: „dacii, care acum se numesc pecenegi” ce se referă la realitățile etno-politice nord-dunărene. "Suda" este în
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
din Cluj. După absolvirea facultății (1969) a reușit să obțină repartizarea în Delta Dunării, unde, până în anul 1976 inclusiv, a lucrat ca medic veterinar de circumscriptie în Delta Dunării, la Chilia Veche. Din 1977 și până la pensionare (2009), a fost cercetător la Institutul Delta Dunării Tulcea, care pe parcursul timpului a avut mai multe denumiri: Institutul de Cercetare Proiectare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.d. Pănă în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
care pe parcursul timpului a avut mai multe denumiri: Institutul de Cercetare Proiectare Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), ș.a.m.d. Pănă în anul 1990 a întreprins cercetări în domeniul patologiei piscicole, obținând gradele de cercetător științific și apoi cercetător principal gr. III. A condus mai multe proiecte de cercetare in acest domeniu. In 1983 a fost numit șef al Laboratorului de Cercetări Piscicole, iar în 1986 a devenit director al Stațiunii de Cercetare-Producție Maliuc. In
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
în anul 1988, cu același grad științific și funcție avute anterior (responsabil proiect cercetare, șef laborator). Cîteva tentative de a se înscrie la doctorat în perioada respectivă sunt respinse de către forurile județene a PCR. In anul 1991 obține titlul de cercetător principal gr. I. Din anul 2000 și până la pensionare (2009) îndeplinește și funcția de șef Departament Conservarea Biodiversității și Resurse Naturale (INCDDD Tulcea). Locuiește la Tulcea din anul 1977. Este căsătorit și are un fiu. In 1991 obține conducerea proiectului
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
să fie utilizat după descoperirea și recunoașterea amenințării pe care o constituie fragmentele de plastic asupra mediului înconjurător. Descrierea inexactă a creat confuzie cu privire la dimensiunea reală a problemei cauzate de microplastice. Recent, acest termen a fost definit de mai mulți cercetători, în mod corespunzător. Atelierul Internațional de Cercetare privind apariția, efectele și evoluția microplasticelor, din septembrie 2008, definește microplasticele ca fiind particule de plastic mai mici de 5 mm. Definiția nu include dimensiunea inferioară a microplasticelor, dar se presupune că variază
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
5 mm. Definiția nu include dimensiunea inferioară a microplasticelor, dar se presupune că variază între 5 mm și 333 μm, aceasta provenind de la dimensiunea ochiurilor plaselor neuston, care în general, sunt utilizate pentru prelevarea probelor. Un studiu efectuat de niște cercetători de la Philosophical Transactions of the Royal Society, clasifică deșeurile din plastic în trei categorii: macroplastice (< 20 mm), mezoplastice (2 - 20 mm), și microplastice (>2 mm). Alți cercetători au definit microplasticele ca fiind particule greu vizibile care trec printr-o sită
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
care în general, sunt utilizate pentru prelevarea probelor. Un studiu efectuat de niște cercetători de la Philosophical Transactions of the Royal Society, clasifică deșeurile din plastic în trei categorii: macroplastice (< 20 mm), mezoplastice (2 - 20 mm), și microplastice (>2 mm). Alți cercetători au definit microplasticele ca fiind particule greu vizibile care trec printr-o sită de 500 μm dar sunt reținute de o sită de 67 μm (cu diametrul de ~0.06 - 0.5 mm). Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite a
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
mici și prezenței atât în ecosistemele pelagice cât și bentonice, microplasticele pot pătrunde în lanțul trofic, de unde sunt ingerate de o serie de viețuitoare marine, incluzând păsări marine, crustacee sau pești. Efectele ingerării microplasticelor au fost identificate și clasificate de către cercetători în trei etape: prima este legată de blocarea și de deteriorarea aparatului digestiv, a doua se referă la eliberarea substanțelor chimice toxice în organism, iar a treia etapă este asimilarea acestor substanțe de către organe și țesuturi.<br> De asemenea, ingestia
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
în secolul al VII-lea d.Ch.,când au apărut în vest și oameni care au refuzat venerarea chipurilor,ori care au cerut independența în ceea ce privește interpretarea Cărților Sfinte,departe de puterea reprezentanților religiei și de controlul lor. În mișcările reformiste,numeroși cercetători au fost influențați de opiniile filosofilor arabi și ale savanților musulmani cu privire la religie,învățătură și revelație. Europa s-a trezit ascultând vocea filosofilor și a savanților arabi care predau științe precum medicină,matematică,geografia,astronomia,chimia în moscheile din orașele
Impactul islamului asupra istoriei () [Corola-website/Science/333590_a_334919]
-
și-a fracturat două coaste, dar a constatat că ceea ce îi lipsea era coada, care le ajută pe păsări să își dirijeze zborul și să amortizeze coborârea. Ibn Firnas moare la șapte ani de la această experiență, în anul 887. Mulți cercetători de după el vor aduce îmbunătățiri acestui „aparat de zbor” , pentru a atinge așteptările dorite. În mentalul musulman, Ibn Firnas a rămas ca primul om care a încercat să realizeze mitul lui Icar. În memoria lui, libienii au creat un timbru
Abbas ibn Firnas () [Corola-website/Science/333588_a_334917]
-
Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi sunt incerte. Cercetătorii au identificat elemente autobiografice în principalele sale lucrări, Golestan si Bustan, însă nu se poate decanta în întregime imaginarul de real. Saadi însuși învăluie aceste elemente în mister atunci când face referire la valoarea superioară a scopului artistic în detrimentul fidelității autobiografice
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
un bogat compatriot din Alep, care i-ar fi dat și mâna fiicei sale. Saadi a vizitat Ierusalimul și a mers în pelerinaj la Mecca și Medina. În lucrările sale, Saadi face referire și la India și Asia Centrală, dar părerea cercetătorilor diferă cu privire la posibilele sale calatorii în aceste spații geografice. În ultima parte a vieții sale, Saadi a revenit în Șiraz, unde s-a dedicat scrierii si predării. Acolo definitivează lucrările care aveau sa devina capodoperele sale, Bustan si Golestan. Conform
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
de "baqa" adeptul poate să îl găasească pe Dumnezeu - sau, mai bine-zis, Dumnezeu să îl găsească. Totuși a atinge "baqa" nu este un lucru ușor; trecerea prin cele trei etape implică disciplină strictă și răbdare. Există chiar o dezbatere printre cercetători dacă cea de a treia etapă poate fi atinsă sau nu. Junaid a ajutat la stabilirea unei școli „sobre” de gândire sufi, ceea ce înseamnă că el a dorit să fie foarte logic și științific în ceea ce privește definițiile sale date diverselor virtuți
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]