38,398 matches
-
o invarianță structurală la nivelul categoriilor formale de bază în care este configurată memoria istorică românească, nu același lucru se poate spune despre conținutul substanțial al acesteia. Invarianța structurală trebuie menționată alături de variabilitatea substanțială a memoriei naționale românești. Aceeași invariantă chestiune a originii, care și-a păstrat constant centralitatea în economia simbolică a memoriei naționale, a trecut de la latinitate pură (în paradigma iluministă a Școlii Ardelene), prin integrarea parțială a dacilor în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chirilice sau cu alfabet de tranziție). Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a fondului funciar. În jurul anului 1900, marea proprietate reprezenta circa 50% din suprafața arabilă a țării în timp ce aproape 80% din țărani
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
că omul trebuie să-și primească o apreciere, dacă o merită, în timpul vieții și aș zice, pentru climatul nostru cultural și pentru noi ca neam, nu e nevoie să ne gratulăm în fiecare zi unii pe alții, ar fi o chestiune stupidă, dar să ne purtăm cu mai multă atenție unii față de ceilalți, să recunoaștem în celălalt valoarea lui, să-l încurajăm. Ar fi o cale de o creație mai rodnică în planul culturii, în general, și în planul relațiilor sociale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
făceau controale și un personaj m-a luat foarte dur, cu „tovarășu’ unde mergeți?” I-am explicat că sunt lector universitar și că am cursuri la Facultatea de Ziaristică de la 8 și atunci, foarte dur, mi a zis: „Deschide geanta!” Chestiunea aceasta m-a iritat teribil, pentru că eu am fost totdeauna un om liber și pot să fac cele mai grele lucruri, fiind convins că trebuie făcute, sau dacă cineva îmi spune omenește că trebuie făcut lucrul acesta, îl fac, pentru că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu prezentam garanții politice. Nu v-a uitat vigilentul... tovarăș! Prostii! Fiecare dintre noi a avut câte o întâmplare de genul acesta sau similare, care ne-au marcat mai mult sau mai puțin. N-am ținut niciodată să amintesc de chestiunea aceasta, pentru că am luat-o ca pe un accident al vieții. Sigur că a fost un șoc teribil, aveam 36 de ani și nu era ușor să o iei de la capăt. Până la urmă, judecând după cărțile pe care le-ați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sursele și menționările documentare de mai târziu. În astfel de izvoare scrise târzii aflăm dovada că comunitățile de la est de Bârlad, numite Tămășenii și Bozieștii, s-au desprins de Umbrărești, căci în unele din ele apar ambele nume. Asupra acestei chestiuni vom reveni. Pe urmă, nu poate fi întîmplător faptul că aceste sate boierești formează, la începutul epocii moderne, o singură unitate administrativă și fiscală, cu numele Slobozia-Umbrărești, în care au fost incluse cele două sate, plus satul Siliștea care, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat»” și încheie originalul său punct de vedere în această chestiune astfel: „Trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, de sub administrația feudalilor ce țin de ținut, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân”. Din cele expuse mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe pământurile lor rămâneau pe sama gospod, deci nu erau supuși nimănui și nici nu trebuia să lucreze sau să clăcuiască” (subl. n.). Un aspect ce merită să stea mai mult și mai temeinic în atenția celor preocupați de asemenea chestiuni este legat de faptul că nu se face cuvenita distincție între sfera de cuprindere și conținutul noțiunilor stăpân - stăpânire și proprietar - proprietate. E cazul să admitem că accepția primordială a termenilor stăpân - stăpânire semnifica conceptul de protector - protecție, apărător al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți să participe, alături de preot și vornic, la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității. De pildă, la alcătuirea catagrafiei din 1831, cei care sunt arătați că răspund de exactitatea datelor înregistrate pentru toate satele umbrăreștene sunt menționați astfel: Evident că cei trei gospodari desemnați ca „pacinici ai satului” reprezentau cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un vechil al său. Iată ce aflăm, bunăoară, în această chestiune, dintr-o mărturie consemnată într-o carte domnească din 12 august 1752, dar cu trimitere în urmă, mărturie dată de un bătrân, spre a se constata pe unde era hotarul dintre două stăpâniri pe vremea marelui vornic Lupu Costachi, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
taxele directe și subvențiile (corecții fiscale); - acolo unde se pot identifica prețuri formate pe piețe relevante ("world prices") acestea pot fi transpuse direct în prețuri FOB sau CIF ("border prices"). Utilizarea prețurilor medii formate de exemplu în cadrul UE este o chestiune de apreciere de la caz la caz, ținând cont și de gradul de dispersie al prețurilor în cadrul UE. - în cazul în care prețurile se formează pe o piață locală (nerelevanta) acestea pot fi convertite cu ajutorul factorilor standard de conversie (SCF). În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]
-
este: ... - fie înregistrat în Catalogul comun al soiurilor din speciile de plante agricole sau în catalogul soiurilor de legume, sau; - fără să fie înregistrat într-unul din aceste cataloage a fost acceptat sau propus pentru acceptare în statul membru în chestiune sau în alt stat membru, fie pentru certificare și comercializare, fie pentru certificare pentru alte țări. (3) Un soi se considera stabil dacă, după înmulțiri sau multiplicări succesive sau la sfarsitul fiecărui ciclu (unde amelioratorul a definit un ciclu specific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255751_a_257080]
-
este: ... - fie înregistrat în Catalogul comun al soiurilor din speciile de plante agricole sau în catalogul soiurilor de legume, sau; - fără să fie înregistrat într-unul din aceste cataloage a fost acceptat sau propus pentru acceptare în statul membru în chestiune sau în alt stat membru, fie pentru certificare și comercializare, fie pentru certificare pentru alte țări. (3) Un soi se considera stabil dacă, după înmulțiri sau multiplicări succesive sau la sfarsitul fiecărui ciclu (unde amelioratorul a definit un ciclu specific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255753_a_257082]
-
pescuit decide să participe la o activitate de pescuit care face parte dintr-o schemă de etichetare ecologică menită să certifice și să promoveze etichete pentru produse provenind din activitățile de pescuit maritim bine gestionate și care se concentrează asupra chestiunilor legate de utilizarea sustenabilă a resurselor piscicole; ... - dacă titularul unei licențe de pescuit nu comite o altă încălcare gravă în termen de 3 ani de la data ultimei încălcări grave, toate punctele de pe licența de pescuit se elimină. La suspendarea permanentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242439_a_243768]
-
de internet ale organizației sau ale evaluatorului principal│ │numele și funcția persoanei(lor) de contact, telefon, fax, e-mail Loc, dată, nume, semnături: │ │Localitate, zi/lună/an, numele și semnătura liderului echipei de evaluare │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Rezumat (maximum 3 pagini) Rezumatul cuprinde principalele chestiuni de evaluare abordate, descrierea metodologiei folosite și sinteza constatărilor, concluziilor și recomandărilor raportului. Acesta nu este o simplă versiune condensată a secțiunii de concluzii a raportului și nu este un anunț prin care se promite dezvăluirea de informații ulterior. Acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243802_a_245131]
-
document de sine stătător, util pentru persoanele prea ocupate pentru a putea citi întregul raport. Un astfel de rezumat trebuie să cuprindă următoarele elemente: ● scurtă prezentare generală care să prezinte scopul studiului; ● o descriere a evaluării, care să cuprindă principalele chestiuni abordate, precum și o prezentare scurtă a domeniului de aplicare și a metodologiei evaluării; ● suficiente informații contextuale despre contextul evaluării; ● un rezumat al principalelor constatări (cele mai importante pentru client/public); ● principalele concluzii și recomandări. 1. Introducere (maximum 5 pagini) 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243802_a_245131]
-
care sunt surse de informații. 3. Constatările evaluării (maximum 15 pagini) Constatările urmează după descrierea evaluării. În cadrul acestei secțiunii, evaluatorii trebuie să prezinte cele mai importante constatări în mod inteligibil și să le organizeze în jurul întrebărilor studiului, al temelor sau chestiunilor majore. Acestea pot fi legate de respectarea sau nerespectarea unui criteriu. Se pot folosi grafice, tabele și alte instrumente grafice pentru a ilustra punctele majore. Constatările trebuie documentate cu (alte) probe și date-sursă în anexă. 4. Concluzii (maximum 5 pagini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243802_a_245131]
-
este: ... - fie înregistrat în Catalogul comun al soiurilor din speciile de plante agricole sau în catalogul soiurilor de legume, sau; - fără să fie înregistrat într-unul din aceste cataloage a fost acceptat sau propus pentru acceptare în statul membru în chestiune sau în alt stat membru, fie pentru certificare și comercializare, fie pentru certificare pentru alte țări. (3) Un soi se considera stabil dacă, după înmulțiri sau multiplicări succesive sau la sfârșitul fiecărui ciclu (unde amelioratorul a definit un ciclu specific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262336_a_263665]
-
de internet ale organizației sau ale evaluatorului principal│ │numele și funcția persoanei(lor) de contact, telefon, fax, e-mail Loc, dată, nume, semnături: │ │Localitate, zi/lună/an, numele și semnătura liderului echipei de evaluare │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Rezumat (maximum 3 pagini) Rezumatul cuprinde principalele chestiuni de evaluare abordate, descrierea metodologiei folosite și sinteza constatărilor, concluziilor și recomandărilor raportului. Acesta nu este o simplă versiune condensată a secțiunii de concluzii a raportului și nu este un anunț prin care se promite dezvăluirea de informații ulterior. Acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265405_a_266734]
-
document de sine stătător, util pentru persoanele prea ocupate pentru a putea citi întregul raport. Un astfel de rezumat trebuie să cuprindă următoarele elemente: ● scurtă prezentare generală care să prezinte scopul studiului; ● o descriere a evaluării, care să cuprindă principalele chestiuni abordate, precum și o prezentare scurtă a domeniului de aplicare și a metodologiei evaluării; ● suficiente informații contextuale despre contextul evaluării; ● un rezumat al principalelor constatări (cele mai importante pentru client/public); ● principalele concluzii și recomandări. 1. Introducere (maximum 5 pagini) 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265405_a_266734]
-
care sunt surse de informații. 3. Constatările evaluării (maximum 15 pagini) Constatările urmează după descrierea evaluării. În cadrul acestei secțiunii, evaluatorii trebuie să prezinte cele mai importante constatări în mod inteligibil și să le organizeze în jurul întrebărilor studiului, al temelor sau chestiunilor majore. Acestea pot fi legate de respectarea sau nerespectarea unui criteriu. Se pot folosi grafice, tabele și alte instrumente grafice pentru a ilustra punctele majore. Constatările trebuie documentate cu (alte) probe și date-sursă în anexă. 4. Concluzii (maximum 5 pagini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265405_a_266734]
-
de internet ale organizației sau ale evaluatorului principal│ │numele și funcția persoanei(lor) de contact, telefon, fax, e-mail Loc, dată, nume, semnături: │ │Localitate, zi/lună/an, numele și semnătura liderului echipei de evaluare │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Rezumat (maximum 3 pagini) Rezumatul cuprinde principalele chestiuni de evaluare abordate, descrierea metodologiei folosite și sinteza constatărilor, concluziilor și recomandărilor raportului. Acesta nu este o simplă versiune condensată a secțiunii de concluzii a raportului și nu este un anunț prin care se promite dezvăluirea de informații ulterior. Acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265476_a_266805]