54,187 matches
-
ecou. Tăriceanu a venit să pună capăt speculațiilor privind telefonul dat procurorului general în cazul Patriciu. Tocmai că nu le-a pus. Într-un moment în care scandalul băltea și s-ar fi stins de la sine, practic Tăriceanu a repus chestiunea pe tapet. Și asta tocmai când Botoș făcuse pasul înapoi, de pe poziția justițiarului „deranjat“ de factorul politic pe linia de fund, acolo unde „n a fost o intervenție în actul de justiție“. De altfel, să nu uităm că Patriciu n-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
imaginați că Ciuvică a fost umflat de pe stradă pentru un text pe net despre averea lui Năstase, doar din zelul procurorilor, eu n-am ce să vă fac. În acest context, de ce a insistat premierul să readucă în dezbatere o chestiune stânjenitoare, „lung prilej de vorbe și de ipoteze“? Cine l-o fi sfătuit? Ce motiv avea să afirme că a doua oară ar face la fel? Mai ales că n-ar face. Să te dai așa pe mâna unui procuror
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
socoteală decât în fața forului care l-a învestit și a oamenilor pe care îi conduce. Mai mult decât atât, în zilele următoare l-a primit în audiență și mai ales în văzul lumii pe Dinu Patriciu, venit să-i prezinte „chestiuni ce privesc necesara prezumție de nevinovăție în cazul Rompetrol și scurgeri de informații din parchet spre o firmă concurentă“. Premierul a luat notă, pe care i-o va transmite ministrului justiției. Iarăși un gest controversat, dar același mesaj: nu mă
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
băgat bani în dotări și școli noi și mai puțin în buzunarele dascălilor. Iar partidul său de suflet a negat vehement, prin Boc și Videanu, orice speculații privind o eventuală înlocuire a primului-ministru. Asta după ce Boc afirmase că și în chestiunea telefonului ar fi făcut la fel ca Tăriceanu. Așadar putem spera într-o acalmie. Abia după raportul de țară din aprilie, președintele își va relua ofensiva reformării sistemului nostru politic, care are „în sânge“ germenii conflictului. La capătul unui drum
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
decât în general? Mă îndoiesc. Numai că noi trebuia să ieșim în evidență pentru că unii din consiliu nu convin și, în al doilea rând, pentru că ne-am trezit cu acest CSM care încurcă lucrurile. Consiliul sesizează din presă și verifică chestiuni legate de telefoane, CSM efectuează anchete fără nici o reținere despre cine este vorba, păi, până unde o să-și permită acest Consiliu?“ Lupașcu încheie apoteotic și pleacă jignit. O singură problemă nu și-o pune: până unde trebuia să ajungă marea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
această zonă. Am apelat, firește, la prieteni, cunoștințe, neamuri. Luându-i pe departe, pentru a nu le spune brusc, în față, că trăiesc într-o dilemă cu substanță politică. Până acum, îi obișnuisem să am păreri, uneori chiar tranșante, în chestiuni de o asemenea natură, deci o doză de precauție era necesară, pentru a nu risca să-i dezamăgesc. Și am aflat. Am aflat că mai toți prietenii, mai toate neamurile, mai toate cunoștințele chestionate susțin, fără nici o rezervă, una dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
definiție în sine, ci de explicațiile personale ale opțiunilor lor. „Pentru că e bun, firește. În sfârșit, o să votăm niște oameni, nu niște liste“ - a venit răspunsul în aproape toate situațiile. Alt om ar fi dezarmat. Cum mai poți duce spre chestiuni tehnice o discuție care vine cu o concluzie atât de fermă? N-am dezarmat însă. Cu teama de a mă deconspira ca neștiutor, am mers totuși mai departe, am forțat limitele, am lansat alte întrebări perfide. Niciodată însă, în nici una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
dumirit, trebuie să recunosc în continuare că uninominalul mi-e destul de străin în ansamblul său și în variantele sale. Măcar la fel de străin cum le rămâne, îmi permit să fiu convins, celor mai mulți dintre cei care îl susțin. Referendumul nu rezolvă nicidecum chestiunea: bătălia pe uninominal va continua. Într-un mod la fel de ridicol precum a început. Iar articolul pe care mă pregătesc să-l închei nu e, de fapt, unul politic. E un text despre cultivarea ignoranței, despre atragerea oamenilor într-o hârjoană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
i se poate cere să fie la curent, neapărat, cu bibliografia istorică elvețiană. Ca ziarist însă, cred că ar fi trebuit să știe că departe de a fi declanșată de incidentul violent recent din Italia ce a deschis cutia Pandorei, chestiunea unora dintre românii veniți în Elveția, mai exact a romilor cerșetori de la Geneva, se află de mai bine de trei luni, aproape zilnic, în relatările de presă, televiziune și radio. Mai nimeni nu a luat-o în serios în presa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
conferențiar didactic, sau Ana Kernbach, precum și de D-nii Conta, I. Găvănescul, Zosima. Sociologia Psihologia, studiul individului, ne conduce la sociologie, studiul grupurilor. Aceasta îi preocupă mult pe români, care oscilează între vechile tradiții de autocrație și aspirațiile umanitare ale fraternității. Chestiunile sociale, împărțirea bogăției, echilibrul claselor, sărăcia, bunăstarea, sunt tratate cu un profund simț al umanității și o largă cunoaștere a sistemelor anterioare în cărțile lui Cocea, tânăr și înflăcărat, I. Drăghicescu, care a consacrat pagini foarte bune rolului individului în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
C. Rădulescu-Motru, născut în 1868 (Studiu asupra problemei cauzalității la Kant, Cultura română și politicianismul, Puterea sufletească, 1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare care umple programul noii școli a țărănismului sau poporanismului. Să nu uităm excelentele studii ale lui Nicolae Xenopol, directorul interesantei reviste Le Mouvement économique. Juriștii România are juriști eminenți, profesori sau magistrați
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cele din Italia, mai vesele și mai îndrăznețe; cele din Germania, mai romantice și mai naive; cele din România zugrăvesc spiritul național cu elanurile, volubilitatea, imaginația ardentă, tristețile voluptuoase și alintările lui de copil. Cultul literaturii orale românești este o chestiune națională. Slavii ar fi vrut să înăbușe, să mascheze patria română, învăluind-o în pliurile alfabetului chirilic. "Ce-ar fi spaniola, ascuns sub caractere arabe?", întreba Edgard Quinet. Româna a dispărut în literele unui alfabet străin. Era de nerecunoscut. Voiau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fure cimpoiul fermecat. Se stârnește atunci o furtună cumplită care-i spulberă pe toți și adesea se aude încă acest uragan care vuiește până-n Valea Prahovei. Niciodată n-au fost expuse mai bine decât în acest mit dificultățile insolubile ale chestiunii sociale. Un element ar lipsi acestui pitoresc al legendelor dacă n-ar fi simbolic, alegoric, mitic. Sentimentul naturii este exprimat aici cu toate caracteristicile folclorului, cu grijă, groază sau admirație față de fenomenele naturale: succesiunea zilei și a nopții, a iernii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fizic vizibile, dar social invizibile, nu erau interzise, ci surghiunite într-un univers paralel. 7 Tentația pornografică a literaturii contemporane 1. Literatura și textul "bine scris" După cum deja am subliniat, relația dintre "literatură" și pornografie este de la început problematică. Desigur, chestiunea valorii estetice se poate pune în cazul tuturor formelor de paraliteratură, însă producția pornografică este un caz special, deoarece, prin natura ei, este făcută să conteste radical sublimarea pe care se bazează elaborarea estetică. Dacă dimensiunea agresivă a pornografiei, puterea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în operă, fără a-și asuma riscul de a trece în barca literaturii "specializate". Destinul operelor lui Sade este, de altfel, un exemplu care ne demonstrează că faptul de a fi înscris sau nu în categoria operelor pornografice este o chestiune de decizie interpretativă. Sade lasă azi loc unor comentarii literare savante, după ce a fost vreme îndelungată prizonier în infernul bibliotecilor. Totuși, în ciuda acestei recentei canonizări, textele lui sunt încă pasibile de un consum pornografic din partea cititorilor care sar peste lungile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pentru că țin de o vârstă revolută, vor fi valorizate: vor fi exhumate, clasificate, comentate, comunități întregi de amatori se vor forma în jurul lor. Nu producția pornografică scrisă este cea amenințată, ci formele ei tradiționale: prin natura ei, sexualitatea este o chestiune de limbaj, indiferent dacă e vorba de un roman sau de un blog. Suporturile fotografice sau audiovizuale îi impun consumatorului un spectacol efectiv, în vreme ce într-un text pornografic, oricât de puțin elaborat ar fi el, cititorului îi revine misiunea de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui A. Nin: după ce a constatat faptul că pentru a exprima "sexualitatea femeii, atât de diferită de a bărbatului [...] limbajul masculin este inadecvat"68, ea deplânge faptul că "în ciuda diferenței fundamentale dintre atitudinea femeii și cea a bărbatului cu privire la aceste chestiune, nu deținem încă un limbaj care s-o exprime"69. Apărarea unei pornografii feminine se înscrie într-o revendicare mai vastă, cea care vizează promovarea unei "scriituri feminine". În ultimă instanță, este vorba tocmai de maniera în care trebuie concepută
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
accesibile. Cred că-i o problemă destul de comună și asemănătoare. Preocuparea e comună, la fel și suferința lui György Dragomán că această problemă nu este încă rezolvată e și suferința mea în România. La rândul meu, sunt obsedat de această chestiune... Și așa se nasc prieteniile.“ Ce spune presa „Élet és Irodalom“ „Dacă ar fi după mine, aș propune Tihna pentru premiul «Cartea Anului»... Are suficient sex (i.e. pornografieă, nebunie și un strop de narcisism: categoric, nu o recomand pudicilor instabili
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
și pe baza esteticii simboliștilor și a suprarealiștilor, cultura hipster a construit o relație între amoralitate și trăirea tuturor dorințelor, dorurilor și temerilor. Prin intermediul acestei înclinații spre individualism - câteodată și spre mistic -, decizia personală a devenit adeseori moment important în chestiuni etice. Astfel încât consumul de droguri, spre exemplu, a fost declarat ca fiind o problemă exclusiv personală, fără să se țină cont de urmările sociale. Chiar și acțiunile teroriste din anii ’60 și ’70, atât din SUA (Weather Underground), cât și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
o explicație - atunci nu aveam -, însă exista o secție în cadrul Parchetului General, Secția de comba tere a criminalității organizate și corupției - așa se numea - a fost prima de acest profil. Cine a imprimat curajul procurorilor anticorupție? Asta este iarăși o chestiune de resorturi intime — Dar, mai țineți minte, în momentul acela, fără o structură specializată pe mari cazuri de corupție, procurorii tindeau să evite aceste cazuri care implicau oameni puternici, preferau să se ocupe de mărunțișuri? — Exista, poate, și o anumită
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ș.a.m.d. Pesemne că nici SRI nu furniza suficiente infor mații care să indice corupția - și acesta ar fi un motiv. Procu rorii, probabil, erau mai temă tori. Cine a imprimat curajul procurorilor anti corupție? Asta este iarăși o chestiune de resorturi intime, însă constat că societatea s-a schimbat și, odată cu ea, și noi, magistrații. S-au făcut și atunci dosare importante, dar nu de anvergura celor de azi, indiscutabil. — Bun, iată-ne acum în 2001. Procuror general este
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
parte din aceeași generație tânără. Și Victor Ponta, care mi-a fost coleg, a făcut parte din prima secție cu profil anticorupție - Secția de combatere a criminalității organizate și corupției. — Știu că Ponta a făcut un master în Italia pe chestiuni de anticorupție. — Probabil, nu cunosc acest lucru. — V-a mai făcut Ponta plângere penală? A declarat în presă că va face plângere penală. — Așa a zis, că va face plângere penală pentru că l-aș fi șantajat pe acel procuror de la
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
privindu-l pe Dan Diaconescu etc. Ca o paranteză, vorbind de dosare importante, mi-aduc aminte că pe vremea PNA a fost chemat, în calitate de martor într-un dosar, fostul ministru al sănătății din guvernul Adrian Năstase, Ovidiu Brânzan, iar această chestiune a fost de mare rezonanță mediatică. Doar privind lucrurile în tiparul ăsta vă dați seama cât de mult a crescut DNA, care acum notifică acuzații la adresa oricărui ministru/deputat care a săvârșit fapte de corupție și-l deferă justiției. Zambaccian
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
raport probator. — Deci în cazul Voicu a venit o informare de la SRI? — Da, o informare de la SRI, care era în executarea unui mandat pe siguranță națională; respectivul era înconjurat de tot felul de oameni de afaceri, de tot felul de chestiuni care afectau oarecum siguranța națională. Și de acolo, colateral, s-a format dosarul cu rețelele obscure din magistratură, în care, în vârful piramidei, era dom nul Voicu. Foarte interesant dosarul, el mi-a plăcut cel mai mult ca problematică, rezonanță
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
și un punct de vedere al nostru. Chiar dacă nu l-am putea oferi - de multe ori nu putem comenta pentru că ar putea afecta derularea anchetei. Dar nici măcar nu solicită un punct de vedere, o minimă verificare de genul: „E adevărată chestiunea asta?“ Nu, nici vorbă; ei scriu pur și simplu. Sunt și publicații care sunt în regulă, dar multe nu sunt. Iar din punct de vedere economic, mă întreb eu, la un județ de nivelul Argeșului, cum pot rezista atâtea publicații
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]