385,569 matches
-
aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic și restaurate. Colecția arme cuprinde diverse arme de foc, arme albe - din sec XVIII-XX; Colecția artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecția memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiș; fondul carte veche, Biblioteca. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost refăcută complet în 1984.
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
etc., Elveția dominând producția și comerțul european de ceasuri. Prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecționate, carcasele și cadranele ceasurilor de buzunar sunt ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziții diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare de un înalt nivelul artistic. Colecția cuprinde și unele ceasuri curiozități cum ar fi: ceasul “misterios” cu un cadran transparent și mecanism înglobat în ramă; ceasul care imita “uzina cu aburi” în miniatură, inspirat de revoluția industrială, realizat la Paris în 1900, ceasul “frizerului”, ceasul cu afișaj
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
cultură muzicală, se datorează, în primul rând, cumnatei compozitorului Paul Constantinescu, ing. chimist Eleonora Constantinescu care, în vara anului 1993, a donat statului, respectiv Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, clădirea în care a locuit și un patrimoniu valoros cuprinzând un bogat fond de carte, piese de mobilier și documente despre viața și opera compozitorului, care a trăit o parte a vieții în acest edificiu. Compozitorul Paul Constantinescu este unul din fiii de onoare ai municipiului Ploiești. Muzeul memorial ce
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
locul fostei Case memoriale dedicate pictorului. Clădirea include: o secție de etnografie, o secție de arheologie, o încăpere destinată personalităților jimboliene, o sală de ședințe, o cameră tradițională șvăbească și un spațiu destinat expozițiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut artistului, 11 lucrări în ulei, acuarele și schițe. Colecția de etnografie cuprinde piese de port popular, mobilier, obiecte de uz casnic specifice populației românești și germane din zonă. Condițiile moderne oferite de muzeu îl fac
Muzeul de Arheologie și Artă Religioasă „Gheorghe Petre” () [Corola-website/Science/331381_a_332710]
-
încăpere destinată personalităților jimboliene, o sală de ședințe, o cameră tradițională șvăbească și un spațiu destinat expozițiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut artistului, 11 lucrări în ulei, acuarele și schițe. Colecția de etnografie cuprinde piese de port popular, mobilier, obiecte de uz casnic specifice populației românești și germane din zonă. Condițiile moderne oferite de muzeu îl fac un loc predilect de organizare a unor expoziții diverse, lansări de carte, simpozioane etc. Clădirea muzeului este
Muzeul de Arheologie și Artă Religioasă „Gheorghe Petre” () [Corola-website/Science/331381_a_332710]
-
timp de 20 de ani. Prin mărimea și diversitatea sa (cca. 6.700 piese), colecția aduce valoroase mărturii despre evoluția științei și tehnicii farmaceutice, în general, și despre evoluția medicației și practicii farmaceutice la nivelul a peste trei secole. Ea cuprinde preparate medicamentoase, ustensile de laborator, recipiente, cărți și documente, grafică documentară. O componentă distinctă o reprezintă inventarul homeopatic (2.910 piese), raritate europeană, ilustrând interesul de care s-a bucurat această doctrină terapeutică la Sibiu, orașul în care a trăit
Muzeul de Istoria Farmaciei () [Corola-website/Science/331375_a_332704]
-
sau Casă Ștefănescu este un muzeu județean din Focșani, amplasat în B-dul Gării nr. 5. Complexul Muzeal Vrancea cuprinde secții de istorie și arheologie, etnografie, științele naturii; mausoleele din Mărășești, Mărăști, Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale, expuse în
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
este un muzeu județean din Emil Racoviță. Organizată în casa în care s-a născut Emil Racoviță (1868 - 1947), cuprinde obiecte legate de copilăria savantului, fotocopii, facsimile. Acestora li s-au adăugat colecții memoriale privind viața și activitatea acad. Emil Condurachi (1912 - 1987), istoric și arheolog, specialist în istoria antichității, precum și a lui Grigore Th. Popa (1892 - 1948), reprezentant al
Casa Memorială „Emil Racoviță” () [Corola-website/Science/331382_a_332711]
-
spațiului brăzdat de Prahova și Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ștefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti și mulți alții. Parterul clădirii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova este dedicat expozițiilor arheologice, acestea cuprinzând cele mai importante descoperiri din siturile în care se efectuează cercetări. S-a încercat în desfășurarea expozițiilor aplicarea de metode noi în ceea ce privește prezentarea bogatului material arheologic, astfel încât vizitatorul să se regăsească nu doar ca spectator, ci și ca parte integrantă
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
comunicații al râului Teleajenului au funcționat două cetăți getice la Gura Vitioarei și Homorâciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O altă davă dacică a funcționat la Tinosu pe cursul inferior al râului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinzând ceramică autohtonă sau de import, fusaiole, piese de port și podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, având printre altele în inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În 1941
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
arheologice în această vale au fost demarate în anul 1959 de către arheologul Victor Teodorescu. În cei 50 de an ice au trecut de la începutul cercetărilor au fost identificate în acest perimetru de circa 10 km.², 31 de situri arheologice ce cuprind mai multe nivele de locuire din paleoliticul superior și până în perioada medievală. Până în prezent au fost cercetate parțial sau sondate siturile arheologice din punctele Budureasca 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 15, 17. Piesele descoperite în urma cercetărilor arheologice
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
existenței sale a fost lipsa unor spații adecvate pentru expoziții. În 1912 apare la Cernăuți prima lucrare despre activitatea muzeului sucevean, editată de același von Peyersfeld. Lucrarea prezintă motivele înființării muzeului, etapele de constituire și organizarea sa. Lista membrilor fondatori cuprinde 46 de nume (profesori, avocați, moșieri, membri ai clerului, funcționari ai statului), iar lista membrilor activi 51 de nume. Karl Romstorfer este menționat ca membru onorific. După Unirea Bucovinei cu România din 1918 are loc reînființarea muzeului, de data aceasta
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic și restaurate. Colecția de arme cuprinde diverse arme de foc, arme albe din secolele XVIII-XX.
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
pentru echilibrarea situației financiare. Începând cu cel de-al doilea an al crizei, 1900, nemaiavând la dispoziție posibilitatea obținerii unui nou împrumut extern, guvernele atât conservatoare cât și liberale au trebuit să identifice alte resurse pentru finanțarea deficitelor, care au cuprins în principal trei seturi mari de măsuri economico-financiare: vânzarea sau privatizarea activelor statului, reforma sistemului de impozitare și reducerea cheltuielilor bugetare. "Nici una din aceste măsuri nu a fost totuși de ajutor. Guvernul a aplicat pur și simplu prost unele dintre
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
rezistat decât jumătate de an, regele decizând să cheme la guvernare pe liberali. La 14 februarie 1901 se formează un nou guvern liberal condus de Dimitrie A. Sturdza. La 26 martie 1901, guvernul prezintă în parlament un proiect de lege cuprinzând un set de măsuri destinate reechilibrării bugetului de stat. Măsurile, numite de guvern „de economii”, au fost de fapt un program de austeritate bugetară severă: reducerea masivă a personalului plătit din fonduri publice, reducerea progresivă a salariilor bugetarilor între 2
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
Octavian Goga și alți scriitori, întemeiază ziarul “România” în care continuă să sprijine cauza aliaților; înfierează imperialismul german și duce o campanie neobosită pentru expropierea moșiilor și acordarea votului obștesc. Apar volumele “Majestatea morții” și “Sărbătoarea pâinii”, în care sunt cuprinse multe dintre articolele din perioada refugiului la Iași. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
când teritoriul său s-a unit cu cel al regiunii Vâlcea, pentru a forma regiunea Pitești. După reorganizarea din 1956 s-a schimbat numele regiunii Pitești în cel de regiunea Argeș. Reședința regiunii a fost la Pitești, iar teritoriul său cuprindea până la reorganizarea din 1952 un teritoriu asemănător cu cel al actualului județ Argeș. După reorganizare, el a cuprins teritorii ce aparțin în prezent județelor Vâlcea și Argeș. se învecina: Între 1950 și 1952, Regiunea Argeș cuprindea 5 raioane: Costești, Curtea de Argeș
Regiunea Argeș () [Corola-website/Science/334033_a_335362]
-
din 1956 s-a schimbat numele regiunii Pitești în cel de regiunea Argeș. Reședința regiunii a fost la Pitești, iar teritoriul său cuprindea până la reorganizarea din 1952 un teritoriu asemănător cu cel al actualului județ Argeș. După reorganizare, el a cuprins teritorii ce aparțin în prezent județelor Vâlcea și Argeș. se învecina: Între 1950 și 1952, Regiunea Argeș cuprindea 5 raioane: Costești, Curtea de Argeș, Muscel, Pitești și Slatina. Între 1956 și 1968, Regiunea Argeș cuprindea 13 raioane: Băbeni-Bistrița, Costești, Curtea de Argeș, Drăgănești-Olt, Drăgășani
Regiunea Argeș () [Corola-website/Science/334033_a_335362]
-
Pitești, iar teritoriul său cuprindea până la reorganizarea din 1952 un teritoriu asemănător cu cel al actualului județ Argeș. După reorganizare, el a cuprins teritorii ce aparțin în prezent județelor Vâlcea și Argeș. se învecina: Între 1950 și 1952, Regiunea Argeș cuprindea 5 raioane: Costești, Curtea de Argeș, Muscel, Pitești și Slatina. Între 1956 și 1968, Regiunea Argeș cuprindea 13 raioane: Băbeni-Bistrița, Costești, Curtea de Argeș, Drăgănești-Olt, Drăgășani, Găești, Horezu, Loviștea, Muscel, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Slatina și Topoloveni.
Regiunea Argeș () [Corola-website/Science/334033_a_335362]
-
actualului județ Argeș. După reorganizare, el a cuprins teritorii ce aparțin în prezent județelor Vâlcea și Argeș. se învecina: Între 1950 și 1952, Regiunea Argeș cuprindea 5 raioane: Costești, Curtea de Argeș, Muscel, Pitești și Slatina. Între 1956 și 1968, Regiunea Argeș cuprindea 13 raioane: Băbeni-Bistrița, Costești, Curtea de Argeș, Drăgănești-Olt, Drăgășani, Găești, Horezu, Loviștea, Muscel, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Slatina și Topoloveni.
Regiunea Argeș () [Corola-website/Science/334033_a_335362]
-
Gușterul vărgat (Lacerta trilineata) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită din peninsula Balcanică până în vestul Asiei. În România trăiește subspecia gușterul vărgat dobrogean (Lacerta trilineata dobrogica) care este descris mai jos. În clasificările mai vechi specia "Lacerta trilineata" cuprindea 14 subspecii, care în prezent sunt incluse în 2 specii: "Lacerta trilineata" și "Lacerta media": Arealul gușterului vărgat se întinde pe litoralul Croației, în Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, la est în Bulgaria, sud-estul România, Albania, Macedonia, Grecia (inclusiv în Insulele Ionice
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Ionice și multe insulele din Marea Egee, inclusiv Creta, Lesbos și Rodos), precum și în vestul și centrul Turciei. A fost găsită în următoarele țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia. Este o specie politipică și cuprinde 9 subspecii ("Lacerta trilineata cariensis", "Lacerta trilineata citrovittata", "Lacerta trilineata diplochondrodes", "Lacerta trilineata dobrogica", "Lacerta trilineata galatiensis", "Lacerta trilineata hansschweizeri", "Lacerta trilineata major", "Lacerta trilineata polylepidota", "Lacerta trilineata trilineata"). Subspecia gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") trăiește în România, în
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
acoperită de celule solare și de o antenă cu câștig mare, având diametrul de 1,5 m. Imaginile au permis să se constate că nucleul cometei avea forma unei arahide întunecate, lungă de 15 km și a cărei lățime era cuprinsă între 7 și 10 km. Doar 10% din suprafața nucleului era activă cu cel puțin 3 jeturi de degazare, în partea însorită. Analizele au arătat că obiectul, format în urmă cu 4,5 miliarde de ani, era compus din volatile
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
fiind fiabile. Cantitatea de material ejectat era de 3 tone pe secundă prin intermediul a 7 jeturi, ceea ce a declanșat o oscilație a cometei cu o perioadă lungă. Praful ejectat avea mărimea particulelor de fum de țigaretă, a căror masă era cuprinsă între 10 kg și 40x10 kg. Deși masa particulei care a provocat rotirea sondei Giotto nu a fost măsurată, ea a fost estimată între 0,1 și 1 gram, după efectele produse. Existau două tipuri de praf: Distribuția statistică a
Giotto (sondă spațială) () [Corola-website/Science/334056_a_335385]
-
1895 - februarie 1896 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 de către Editura Alcalay din București. Romanul continuă activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]