38,420 matches
-
vindeau favoruri erau "țigări[le], whiskey[-ul]" și "casetofoanele" (Sampson: 1983, 139-141). Nu în ultimul rând, PCR reușise să confiște sentimentul național, resorbindu-l în ideologia romantic leninistă, în timp ce PMUP avea mari carențe la acest capitol, fiind tocmai de aceea criticat, așa cum se poate observa în citatele de mai sus, de către Ceaușescu. În RSR, între muncitori și intelectuali exista în cel mai bun caz numai "invidie", aceștia din urmă nefiind motivați să se alieze pentru a crea, ca în cazul Poloniei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pace de la Versailles): �Acesta nu este un tratat de pace, ci un armisti? iu pe 20 de ani! � Cl�menceau, adev? ratul lui arhitect, era pesimist prin 1929 asupra ? anselor p? cii. Tratatul de Pace de la Versailles a fost mult criticat ? i o mare parte a criticilor erau justificate. Nu �n m? sura �n care �l condamnau �nvin? îi pe Hitler sau sovieticii; existau totu? i lacune. Controversă ungaro? rom�n? asupra Transilvaniei este la fel de acut? că �ntotdeauna. Iugoslavia ? i Cehoslovacia nu mai exist?. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Cu tot e? ecul timpuriu al politicii duse de ? ar? , Iorga ? i?a continuat eforturile de slujire a Rom�niei peste hotare. �?i lansa cu furie incompatibilele sale blesteme ori de c�te ori Sistemul de la Versailles era c�ț de c�ț criticat, că s? nu mai vorbim de cazurile c�nd acesta era respins. �n perioadă interbelic? , acela? i Iorga care studiase ? i??i sus? inuse doctoratul �n universit?? ile germane nu a mai vizitat ? i nu a mai ? inut conferin? e sau cursuri �n Germania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc pe linia s? m?n? torismului sau orice nou �curent nes? n?tos� (venind din afara sau din interiorul Rom�niei) care ar fi putut interveni �n procesul instructiv? educativ al na? ionalismului cultural ? i �n formarea omului s? m?n? torist trebuia criticat, condamnat ? i pe c�ț posibil eliminat din literatura rom�n?. Acestora nu li se acordă acces liber la sufletul rom�nesc �n m? sura �n care acest lucru depindea de Iorga. Critică literar? era cea mai pu? în constructiv? dintre multiplele lui activit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act (Acest principiu este susținut în Finnis et al., 1987). Toate cele trei premise ale argumentului au fost ins] sever criticate. Unii au susținut c] descurajarea poate fi sprijinit] în mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de a folosi armele nucleare numai în moduri acceptabile din punct de vedere moral. Acești critici au propus, de exemplu, strategii de descurajare care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1968). Aceste propuneri se bazeaz] adesea pe ideea c] descurajarea este parțial garantat] de faptul c] adversarii potențiali nu vor fi niciodat] absolut convinși c] renunțarea la acțiuni imorale este sincer] (Kenny, 1985). Aceste strategii „purificate” au fost totuși puternic criticate, motivându-se c] cele mai multe utiliz]ri ale armelor nucleare doar împotriva țintelor militare ar inc]lca cerință proporționalit]ții, fie în mod direct, prin efectele imediate asupra populației civile, fie indirect, prin riscul escalad]rii la niveluri de violent] disproporționate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât decidem și action]m de fapt, cu condiția c] am alege sau am vrea s] facem așa. Așa-numitele analize „ipotetice” ale cerinței de a fi responsabili moral - vezi pasul 4 în raționamentul schițat mai devreme - au fost aprig criticate. Dintre aceste critici, una pe care mulți o consider] conving]toare sun] în felul urm]tor: dac] determinismul este adev]rât, legile naturii, considerate în conjuncție cu o descriere a condițiilor universului în orice moment dinaintea nașterii mele, determin] orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unitate, în relație ...) este implicată judecata analitică. Desigur, pretenția psihologiei raționale este că judecata în cauză este sintetică: ceea ce înseamnă că subiectul "eu" își primește predicatele intuitiv- sensibil. Dar și antitetica rațiunii pure (legată de Ideea cosmologică) este prezentată și "criticată" de Kant după formula judecăților aflate în raport de contrarietate (care nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi împreună false). Aparența rezultă, în acest caz, din faptul că ambele poziții teza și antiteza, aflate, cum arătam, nu în raport
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi inepția generalilor europeni. Politica a interferat de multe ori, trimițând semnale ambigue lui Miloseviå despre intențiile aliaților și determinarea lor de a lupta. Generalul Wesley Clark, comandantul forțelor NATO, s-a plâns că deciziile militare erau În mod continuu criticate și amânate, În timp ce europenii se frământau din cauza ramificațiilor legale și politice. „Americanii au pledat Întotdeauna pentru abordarea unor ținte noi și mai importante - a spus Clark - ...și Întotdeauna unii dintre aliați au exprimat dubii și rezerve”59. Clark a oferit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a formulat Ipoteza Inacuzativă în contextul mai larg al Ipotezei Alinierii Universale (vezi supra, nota 1). Ipoteza Inacuzativă, propusă în cadrul teoretic al gramaticii relaționale, a fost preluată de Chomsky (1981) și de Burzio (1986) și a fost discutată (analizată sau criticată) în numeroase studii: Belletti (1988), Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 1), Avram (2003: 170), Levin și Rappaport Hovav (2005: 12), Petcu (2009: 13) etc. Levin și Rappaport Hovav (1995: 14) arată că motivația originară a Ipotezei Inacuzative a fost recunoașterea faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extern. Organizarea ierarhică a structurii argumentale reflectă ordinea compoziției semantice a verbului și a argumentelor sale. Ultima regulă se aplică subclasei verbelor de mișcare care descriu modul de mișcare. Teoria propusă de Levin și Rappaport Hovav (1995) a fost și criticată. De exemplu, Reinhart (1996: 21, 26−28) aduce obiecții analizei propuse de cele două autoare: distincția conform căreia anumite verbe inacuzative nu sunt derivate de la un verb tranzitiv, iar altele sunt, nu este fondată; autoarele au acceptat ideea lui Chierchia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numit „pe cifra de afaceri” (taxa generală pe vânzări) și a fost instituit după primul război mondial fiind așezat asupra deverului total al Întreprinderilor industriale și comerciale. Din cauza efectelor sale negative, impozitul pe circulația mărfurilor a fost În repetate rânduri criticat, astfel că s-a ajuns la concluzia Înlocuirii sale cu un impozit pe cifra de afaceri netă, care a luat forma taxei pe valoarea adăugată. În consecință, trecerea la taxa pe valoarea adăugată a presupus suprimarea taxelor de producție și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rezolvă dacă apare vre-o problemă). I se întâmplă, adesea, să fie într-o dispoziție proastă și să se simtă neînțeleasă gândind că „ceilalți” ar trebui să-și dea seama de ceea ce face ea pentru a-i ajuta. Dacă este criticată, se închide în ea, nu spune nimic, apoi explodează atunci când este „sătulă până-n gât” de toate aceste lucruri. Ea spune că a fost întotdeauna așa. Tabel 1. Sincronia Christinei Problema țintă - Să ceară ajutorul celorlalți. Anticipare - Nu știu cum să cer acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
utilizarea lui DESC - D: descrierea clară a problemei, fără reproșuri. „Este deja o săptămână de când sosiți acasă la ora opt și un sfert deși ar trebui să fiți acolo la ora opt”. - E: Exprimarea directă a propriilor emoții față de actul criticat și nu față de persoană, utilizând pronumele „Eu”: „Acest lucru mă supără mult, am și eu un program foarte strict dimineața. - S: sugerarea într-o manieră pozitivă a soluțiilor aplicabile: „Vă rog să respectați programul și să sosiți la ora opt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cananeană”) și de natură idolatrică. Între acțiunile de cult care, conform Bibliei, aveau loc pe aceste înălțimi putem nota sacrificiile de pe altare, venerarea stelelor sau asherah, ofertele de tămâie. În ultimele decenii, această viziune a fost de mai multe ori criticată, fie datorită etimologiei dubioase, fie datorită polemicii tendențioase a povestirii biblice (2Reg 17,9 ș.u.), fie pentru că adesea aceste „înălțimi” nu sunt nicidecum rurale sau colinare, ci cu urbane (1Reg 12,32; 2Reg 19,9.29). Corelarea dintre bămâ
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de adaptare și transformare la „periferie”. Contexte politico-culturale. Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a diferitelor canoane disciplinare academice. Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în alegerea tehnicii de estimare”. Însă utilizarea indicatorului sold structural are și câteva dezavantaje. Astfel, cea mai mare dificultate în ceea ce privește utilizarea acestui indicator fiscal este reprezentată de metodologia de estimare a acestuia, motiv pentru care utilizarea lui a fost adesea criticată. În plus, indicatorul sold structural este mult mai puțin accesibil publicului larg, față de indicatorul simplu deficit bugetar curent. De asemenea, un alt motiv pentru care este privit cu prudență, dar și cu o oarecare suspiciune este faptul că diverse variabile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în calcul rolul eventualilor factori în declanșarea și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale vor introduce această probabilitate. De la apariția sa, teoria frustrare-agresivitate a fost mult criticată și revizuită. Criticile cele mai constructive au fost formulate de Berkowitz (1969) în cadrul teoriei asociaționiste și de Bandura (1973) în teoria învățării sociale. Teoria asociaționistă a comportamentelor agresive Teoria asociaționistă a fost dezvoltată de Berkowitz care a adăugat la factorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puțini se distingeau de ceilalți contemporani printr-un inconfundabil raport gândire-limbaj-reprezentare. Deși Foucault se apropie de acești autori clasici, a respins funcția social-politică de autor. În cadrul acestei funcții social-politice de autor, ideile și cunoașterile diverșilor... autori sunt înregimentate, utilizate, apreciate, criticate, atacate, descalificate, anulate, "disciplinate" de către un complex aparat instituțional al puterii-cunoaștere. Ești autor nu pentru că scrii și publici, ci pentru că faci parte dintr-o societate condusă de către puterea-cunoaștere sau pentru că ai o imagine mitizantă în ochii celorlalți. În privința practicii istorice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este și Georges de la Tour (intercalarea paragrafelor clare, inteligibile cu cele abstracte, încărcate de ambiguitate, bizarerie). Tablourile foucauldiene (acele serii de serii de reprezentări ale gândurilor sale singulare, ale ideilor desprinse din substanța istoriei) încă nu pot fi admirate, apreciate, criticate sau contestate pe de-a-ntregul din moment ce scrierile și spusele gânditorului francez sunt încă în curs de recuperare de către editurile din Franța și de cele din afara Hexagonului. Relațiile dintre cuvânt și imaginea plastică au avut o funcție epistemică esențială în cărțile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discontinue. De aici și mitul "postmodernului Foucault". Foucault nu a fost niciodată postmodern. Totuși ce poziție avea Foucault în societatea franceză contemporană? Din ceea ce spune el și din ceea ce spun prietenii lui (Veyne ș.a.), Foucault a fost mai tot timpul criticat (distructiv!), atacat într-un mod subversiv și plin de ostilitate față de ideile și problematizările sale, contestat de media intelectuală franceză, deși era profesor la Collège de France în ultima parte a vieții. Evidența istorică, cu toate că poate fi atacată, contestată, mistificată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
enunțuri și cunoașteri despre istorie, pe care credem că le înțelegem doar pentru că sunt "banale". Vizibilitate a ceea ce Foucault a vrut să spună (intențiile sale). Vizibilitate a ceea ce alții au spus, iar gânditorul născut la Poitiers, a completat, analizat, destructurat, criticat, apreciat, (re)configurat în alte semne, semnificații, raporturi semnificante. Precum Jeanne d'Arc la Orléans, la Poitiers, istoricul nostru se luptă cu greii lumii lingvistico-filosofice (anglo-saxone), cu toți cei pentru care "elementul lingvistic" și discursul au devenit principala lor măestrie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tip distinct de ritualizare, cu ajutorul căruia sunt amestecate ierarhiile și regulile sociale: „Astfel, noi creăm un spațiu social aparte, unde unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate și unde lumea reală, dată peste cap, poate fi observată, analizată, criticată și prezentată ca relativă” (R. Da Matta, p. 104). Charivaritc "Charivari" Sintetizând o amplă dezbatere (care a implicat antropologi, sociologi, istorici, filologi) asupra acestui ritual, Isac Chiva și Françoise Zonabend (1981, p. 365) Își Încep analiza cu o Întrebare simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră pe întuneric, cu fereastra deschisă și ascultau dacă sunt și cum sunt strigate. Uneori „strigatul fetelor” avea urmări neplăcute. Tatăl sau frații fetei criticate, înarmați cu ciomege, topoare sau furci porneau în noapte
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]