39,172 matches
-
lor în îndeplinirea sarcinilor ce le revin din hotărârile de partid și de stat, din ordinele Comandantului suprem al forțelor armate. La ședințele birourilor comitetelor județene de partid, în care se analizează munca de securitate și de miliție, vor fi invitate să participe și cadre cu munci de răspundere din Ministerul de Interne. 4. Șeful Inspectoratului județean și al municipiului București ale Ministerului de Interne, locțiitorul său politic, șeful securității și șeful miliției, sunt obligați să raporteze în mod sistematic și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și permanent orientate pe probleme ale politicii interne și externe a partidului și statului nostru, pe sarcinile profesionale, pentru a răspunde tot mai bine cerințelor de educare comunistă a cadrelor și a membrilor de familie ai acestora. - Periodic, vor fi invitați activiști de partid, lectori și conferențiari de la Academia de Studii Sociale și Politice și Academia „Ștefan Gheorghiu” pentru a face expuneri în principal pe următoarele teme: - „Contribuția P.C.R., a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la dezvoltarea creatoare a teoriei
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
i vastul material documentar pe care mi l? au oferit. Pe parcursul anilor �n care mi? am efectuat cercet? rile, �ntr? o perioad? c�nd contactele cu istoricii occidentali nu erau bine privite de toat? lumea din Rom�nia, m? au invitat de nenum? rate ori la ei acas? ? i m? au ajutat foarte mult �n munca mea. F? r? ei, proiectul meu n? ar fi devenit realitate. A? vrea de asemenea s?? i mul? umesc profesorului ? tefan ? tef? nescu. Arhivele (coresponden? a profesorului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
minuscul? comunitate evreiasc? , majoritatea sefarzi, s? a stabilit �n Rom�nia pe vremea otomanilor. La sf�r? ițul Evului Mediu, mul? i evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiasc? sefard? s? se stabileasc? �n aceast? regiune. Membrii ei au fost implică? i aici �n punerea la punct a finan? elor ? i au participat la �ntrunirile Consiliului Princiar. Erau totodat? ? i medicii familiei princiare. Cum a ajuns prezen? a unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Trilogia balcanic? 35. Oricine cunoa? te scenă bucure? tean? poate recunoa? te personalit?? ile (pe care autoarea le men? ionaz? sub pseudonime): industria? ul evreu Max Au? nit, sub numele fictiv de Drucker, ? i al? îi. Familia Drucker (Au? nit) �i invit? pe intelectualii de st�nga englezi, Guy ? i Harriet Pringle (domnul ? i doamna Manning) �n apartamentul lor din Bucure? ți. Guy este fiul profesorului lor de la universitate, iar ei vor s? men? în? contactul social cu dasc? lul englez. Vizita are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eliminat, am s?? ncerc s?? mi f? uresc viitorul că sacagiu sau ca ministru �n Bulgaria�. Dup? această, hoț? r�rea a fost cea previzibil?: a fost eliminat din nou31. Dar nu a devenit nici sacagiu ? i nici nu l? a invitat nimeni �n Bulgaria că s?? l fac? ministru. A �nfruntat �n schimb mari greut?? i; hoin? rea prin Ia? i, f? r? s? aib? un acoperi? deasupra capului. �n cele din urm? , unuia dintre profesorii lui i s? a f? cut mîl? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga din perioada �n care era un adversar �nver? unat al acestora. Este interesant faptul c? Moses Gaster, un admirator al lui Eminescu ? i a tot ce era rom�nesc, ? i Iorga au devenit foarte apropia? i. Iorga l? a invitat s? conferen? ieze la cursurile de văr? de la V? lenii de Munte, iar �n 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a �nfruntat violență atmosfer? antisemit? din Rom�nia scriind un necrolog plin de sim? ire. �n 1907 �ns? , erau adversari. �n anul acela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un asemenea evreu �n Moldova, ideile pre? ioase ale acestuia n? ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani ? i plin? de ur? a lui Cuza. Cuza respingea orice idee privind asimilarea evreilor. �n�1909, c�nd Iorga l? a invitat s? conferen? ieze la cursurile de văr? ale Universit?? îi sale de la V? lenii de Munte, l? a pus �ntr? o postur? nepl? cut? , vorbind numai despre chestiunea evreiasc?. Ulterior, distan? a dintre ei s? a m? riț ? i mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la alt? femeie pentru c? aceasta ar �ndurera? o pe doamna Catinca. ?eicaru a relatat ? i povestea unei actri? e care a �ncercat s?? l seduc? pe Iorga. Sub pretextul c? vrea s? discute cu el despre pies? , l? a invitat la cin?. Preg? tise totul: cină, b? uturile, o rochie atr? g?toare; a deschis u? a... ?i s? a pomenit cu Iorga ? i cu șo? ia lui d�ndu? i bun? seară. Cu alt? ocazie, Iorga i? a povestit lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d?cîni, vor face flori ? i vor dă roade. �n fiecare s? pt? m�n? ap? reau �ntre 500 ? i 2�000 de exemplare din �S? m?n? torul�. P�n? �n 1903, revista a respectat linia stabilit? de Haret; dup? intrarea lui �n redac? ie (la invită? ia lui Ilarie Chendi), Iorga a �nceput s? impun? na? ionalismul eminescian ? i un spirit combativ, odat? cu apari? ia articolului s? u Cu ocazia dispari? iei �Tribunei�149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia �n luna iunie 1905, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
economia na? ional? ? i chiar ? i stenografia. Studen? îi ? i profesorii dezb? teau subiectele predate. Se organizau excursii prin �mprejurimile pitore? ți ? i erau vizitate m�n? știrile. Studen? îi puneau �n scen? piese de Caragiale ? i Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invită actori profesioni? ți de la Bucure? ți. Apoi lecturi poetice, concerte de muzic? popular? ? i spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al s? m?n? toristului Iorga 217. �nalta societate bucure? tean? �?i b? tea joc de aceast? �vilegiatur? �, numind? o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? a dezmembrat. Istoricul I. Nistor ? i I. Flondor, am�ndoi na? ionali? ți rom�ni bucovineni ? i prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cern? u?i, contrabalans�nd c�teva slabe ini? iative ucrainene autonomiste. Au lansat o invită? ie armatei rom�ne, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu Rom�nia. Iorga exclama �ntr? un editorial: �Moldova lui ? tefan cel Mare s? a ridicat din nou�118. Apoi, brusc, prima păgîn? a �Neamului rom�nesc� era acoperit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m?șese la Ia? i. Politicienii regimului plecaser?. A?a cum remarcă Iorga, Ia? ul devenise un oră? lini? țiț de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu �a luat? o la goan? � spre Bucure? ți. A a? teptat s? fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la �ntoarcerea generalului Berthelot ? i de la paradele �n cinstea victoriei. Nimeni nu l? a chemat pe Iorga s? se �ntoarc? , cu excep? ia Reginei Maria. Iorga i? a r? spuns c? �este prea ocupat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i clanul lui dominau Palatul Regal. Br? tianu, pe care Iorga �l numea �inginerul� politic, a �nceput s??? i foloseasc? talentele. A decis s?? l v�re din nou �n staul pe �calul de curse� (Iorga). Cu alte cuvinte, Iorga nu a fost invitat s? fac? parte din delegă? ia rom�n? la Conferin? a de Pace, o umilin?? amar? pentru lupt? torul care jucase un rol at�ț de important �n realizarea ? i �n punerea temeliilor intelectuale ale Rom�niei Mari. Alexandru VaidaVoievod ? i politicienii ardeleni care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui 1919, a plecat �mpreun? cu delegă? ia rom�n? la Conferin? a de Pace. Br? tianu �l considerase �ntotdeauna pe Iorga drept �un om periculos�. Iorga era aproape ultima persoan? c?reia Br? tianu i? ar fi f? cut publicitate gratuit? invit�ndu? l s? fac? parte din delegă? ia rom�n?. La Conferin? a de Pace s? a declan? at disputa dintre Rom�nia ? i Iugoslavia asupra Banatului. �n 1916, Antanta, supus? unor presiuni puternice, a cedat Rom�niei �ntregul Banat, ca pre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tulbur? rilor de st�nga postbelice, ei i? au sus? inut �ncrederea �n sine, autoritatea ? i puterea regelui. Consult�nd toate scrierile lui Iorga (publice ? i private), oricine �? i poate da seama c? avea leg? turi permanente cu Palatul, c? era invitat de rege, regin? , de prin? ul Carol ? i chiar ? i de prin? ul Nicolae, pe care �i consideră drept �prieteni� personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilal? i alc? tuiau �Mul? imea de la Cafeneaua Cap? a� demn? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu?? i f? cuse nici un aliat important. �n urm? toarele dou? decenii, oamenii (mai ales intelectualii) �l ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual str? în �l vizită �n mod ritual c�nd vizită Rom�nia, ca ? i aproape orice ambasador str? în. Familia regal? �l invită permanent la Palat, de? i, cu pu? ini deputa? i �n Camer? ? i f? r? bani (�n �Parisul Balcanilor� aveai nevoie de bani ca s? faci politic?) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii fo? ți �Iorghi? ți� se �nclinau plini de gra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a oră? ului Cărei din Transilvania, c? ruia Iorga �i trimitea materiale relativ la pozi? ia să fă?? de problema antisemitismului�95. Nu este deloc surprinz? tor faptul c? Iorga a stabilit contacte str�nse cu sefarzii, evreii latini, care l? au invitat la slujbele lor rituale de la sinagog? prilejuite de fondarea Rom�niei Mari96. Avea contacte ? i cu Rabinul ? ef, evreu a? kenaz al Rom�niei, Chaim Schor, corespond�nd cu el �n probleme privind Biblia, Talmudul, Shulkan? Aruchul ? i alte lucr? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania, ca ? i pe cei evrei. Numai c? studen? îi evrei nu veneau niciodat? acolo; nu se sim? eau la largul lor �n atmosferă această tot mai otr? vit? a mediului studen? esc rom�nesc. Doar savan? îi ? i profesorii evrei invită? i de Iorga veneau, ca de exemplu, Moses Gaster 147. Absen? a instinctiv? a studen? ilor evrei constituia un motiv de triste? e ? i era totodat? semnificativ?. Iorga i? ar fi primit bucuros că s?? i asimileze ? i s?? i atrag
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
devenit colaboratori ai acestei reviste. Dup? congres, Iorga a organizat un tur al Rom�niei pentru participan? i. Al doilea Congres Internă? ional de Studii Bizantine a avut loc la Belgrad, �n prim? vara anului 1927. Dup? congres, Iorga i? a invitat pe mul? i dintre participan? îi str? ini �n Rom�nia ? i, fire? te, la V? leni. Congresele Internă? ionale de Istorie ? i?au reluat activitatea �n aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenin? area r? zboiului plan�nd �nc? �n aer. Au participat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie a avut loc �n august 1928, la Oslo. Iorga s? a �nt�lnit acolo cu mul? i istorici, printre care ? i umanistul ? i istoricul norvegian H. Koht, viitorul ministru de externe al Norvegiei. Fuseser? invită? i ? i istorici germani ? i sovietici. Iorga �i consideră pe ace? tia din urm? �că mediocri� ? i a reu? it s? între �n conflict cu ei �n mai multe privin? e. Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie s? a ? inut la Cambridge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la Versailles ? i?i permiteau s??? i continue str? dania de? o via??: s? fac? Rom�nia cunoscut? lumii ? i s? stabileasc? locul istoriei ?? rîi sale �n istoria universal?. �ncep�nd din 1921 ? inea cu regularitate cursuri la Sorbona 153. Era adesea invitat ? i de alte institu? îi de �nv??? m�nt superior din Fran? a, cum este College de France. S?a �ntors ? i la vechea lui Alma Mater, l�Ecole des Hautes Etudes. Era �n contact permanent cu pletora savan? ilor ? i a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Vene? ia ? i ulterior la Romă. Mussolini, un oportunist abil, era la curent cu importan? a lui Iorga �n Rom�nia �n domeniul culturii. Con? tient de sentimentele lui Iorga fă?? de Italia ? i de ego? ul s? u, Mussolini l? a invitat la Floren? a �n mai 1925. Iorga a fost primit de Mussolini �ntr? o �ndelungat? audien?? personal? 182. Dup? care au survenit dou? evenimente. �n 1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei �n grani? ele Rom�niei, dar chiar �n acela? i an a �nceput
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de a? l face operabil. Dac? e s?? l consider? m drept �lupt? tor�, lupta lui �n politic? sem? na cu lupta lui Don Quijote cu morile de v�nt, f? r? influen? a moderatoare a unui Sancho. Odat? , Iorga a fost invitat la Palatul Regal, dar cei care l? au invitat nu s? au g�ndit deloc la cum avea s? se �ntoarc? el acas? �ntr? o noapte �nghe? at? de iarn?. A f? cut semn unui taxi ? i s? a interesat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m drept �lupt? tor�, lupta lui �n politic? sem? na cu lupta lui Don Quijote cu morile de v�nt, f? r? influen? a moderatoare a unui Sancho. Odat? , Iorga a fost invitat la Palatul Regal, dar cei care l? au invitat nu s? au g�ndit deloc la cum avea s? se �ntoarc? el acas? �ntr? o noapte �nghe? at? de iarn?. A f? cut semn unui taxi ? i s? a interesat de pre?. �A? i f? cut destul pentru Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]