38,427 matches
-
a fiecărei părți din trup este atât de benefică și de ce nu putem da greș dacă acționăm corect. Reflexologia nu ajută doar la deschiderea acestor canale blocate, dar trimite prin ele și o rezervă de „prana”, forța vitală magnetică a universului, ca o undă de șoc vindecătoare. Nu este de mirare că, uneori durerea dispare ca prin farmec! Acum sper că înțelegeți cât de simplu este să folosiți reflexologia și modul în care acționează pentru binele fiecăruia, prin stimularea minunatului Fir
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
armonietc "Reflexologia men]ine glandele endocrine `n armonie" Nu uitați că reflexologia lucrează asupra funcțiilor vieții, iar glandele endocrine orchestrează tot acest sistem. Ajutați-le să funcționeze în acord deplin și întreaga dumneavoastră ființă va fi în armonie cu simfonia universului. Reglați-vă glandele endocrine pentru a vă putea vindeca în mod naturaltc " Regla]i‑v\ glandele endocrine pentru a v\ putea vindeca `n mod natural" Stimularea punctelor de presiune corespunzătoare glandelor endocrine va avea ca rezultat eliberarea energiilor naturale de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
fără aer. Este „suflul vieții”, care hrănește nucleele tuturor atomilor din toate organele corpului. Aerul, veșnic și ubicuu, este Substanța Creatoare a întregii materii. Acest lucru ne duce cu gândul la Anaximene (secolul al VI-lea î.Hr.), care spunea: „Esența Universului este în Aerul Infinit din mișcarea eternă ce cuprinde Totul în sine”. Când se naște, omul respiră din primele secunde de viață, altfel nu ar putea trăi pe acest pământ. Înțelegeți acum importanța unui sistem respirator sănătos? Afecțiunile pulmonare creează
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
suferă de afecțiuni pulmonare prezintă tot felul de alte disfuncții în organism. Dacă un organ sau o glandă nu funcționează bine, atunci întregul echilibru al organismului este afectat și corpul nu se mai află în armonie cu energiile cosmice ale universului. Prin urmare, o afecțiune, oricât de mică, atrage după sine tratarea întregului organism, acordarea tuturor „instrumentelor” pentru obținerea unei melodii perfecte. De aceea este reflexologia o cale de vindecare atât de minunată. Nu tratează doar organul afectat, ci întregul corp
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a fost cauzat de o disfuncție din organism, este important să masăm toate punctele, pentru a restabili energia vitală în fiecare organ și glandă din corp. Astfel, vom ajuta organismul să-și regăsească echilibrul și să intre în armonie cu universul. Rețineți că dacă un instrument este dezacordat, toată orchestra va cânta fals. La fel, sănătatea întregului corp este amenințată dacă o singură glandă nu funcționează normal. Prin urmare, încercați să masați toate punctele reflexe cel puțin de două ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a Europei, naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sistem operează. Al treilea și cel mai cuprinzător cerc de încastrare este trasat de însăși sistemul socio-politic românesc, cel care determină nu numai condițiile structurale de posibilitate existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chiar dacă cea din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu abilități practice minimale pentru îndeplinirea obligațiilor religioase, primul fior patriotic este introdus de către Grigore Pleșoianu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Patriei noastre. Căci el este care a deșteptat pe rumâni că sînt adevărați Romani" (p. 76). Există un neam românesc, care cuprinde pe toți etnicii români, însă patria este doar Țara Românească. Chiar și un abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de Gr. Pleșoianu specifică în declarația de intenție din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la modul explicit și declarat deschis sarcina de educație morală. Patriotismul difuzat prin mijlocirea literaturii didactice, despre care am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sud-estul Transilvaniei, unde secole de-a rândul, începând cu momentul pătrunderii ideilor reformate în arcul carpatic, orașe precum Sibiu sau Brașov, înzestrate cu tradiții tipografice încă din secolul al XVI-lea, au devenit centre de iradiere culturală, împrăștiind în universul rural înăuntrul cărora se aflau unde de cultură. În Transilvania, spațiu de conviețuire multietnic prin excelență, se poate observa cel mai frapant diferențele în rata de alfabetizare numeroaselor naționalități conlocuitoare (români, maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.), comparând contrastele cromatice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
putea ieși din sfera influențelor trupești și sufletești ale neamului din care s-a născut. Iar dacă cineva se silește să iasă, acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu când obiectul expresiei devine însăși filosofia lui Blaga. Singura rută de scăpare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu este îndreptat contra Românilor, ci contra țăranilor români și unguri" (Floru, 1923, p. 66). Intepretat anterior ca un atentat juridic la naționalitatea română, în istoriografia critică a interbelicului sensul național lasă locul semnificației sociale. Istoricizat prin situarea sa în universul juridic și politic al epocii, actul este prezentat ca având o semnificație pur socială, de promovare a intereselor nobiliare și de consolidare a piramidei ierarhice. Totodată, personajul excentric al lui Vlad Țepeș este deprivat de originalitate: " Felul de pedeapsă nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacice, apreciată ca un monument al unității civilizaționale. Civilizația dacică este "remarcabil de unitară pe întreg teritoriul locuit de daco-geți" (Daicoviciu et al., 1992, p. 35). Succesul unificării statale înfăptuite de Burebista poate fi explicat prin prisma unității totale a universului dacic: "unitatea politică era expresia unității etnice și lingvistice fundamentale a neamului daco-get, precum și a unității sale de civilizație (ibidem, p. 31). Această unitate dacică totală își are corespondentul peste milenii în unitatea românească totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se poate oberva o amplă revizuire a memoriei colective, desfășurată simultan pe dimensiuni multiple, care merită pe deplin titulatura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
București: Editura Librăriei Socec & Co. 1935. Petrescu, Marin, Ilie, Remus și Totoiu, Ion. Istoria românilor pentru clasa VIII-a secundară. București: Cartea Românească. 1935. Tafrali, Oreste. Istoria românilor: Pentru clasa VIII-a secundară de băieți și fete. București: Editura Ziarului "Universul". 1936. Ilie, Remus. Istoria Românilor. București: Editura "Cugetarea". 1937. David, R. Istoria Românilor: pentru clasa a IV-a secundară a școlilor cu limba de predare germană. Sibiu: Honterus. 1937. Patrașcanu, D.D. Istoria Românilor: pentru clasa IV secundară. București: Cultura Românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român. Ediția a patra. București: Univers Enciclopedic Gold. Cornea, P. (1973). Originile romantismului românesc: spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Cartea Românească. Costea, I., Király, I. și Radosav, D. (1995). Fond secret. Fond "S" special. Contribuții la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford: Oxford University Press. Gellner, E. (1983). Nations and Nationalism. Oxford
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Valorificarea specificului național românesc s-a realizat prin: operele istoriografice ale lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe Brătianu; cercetările de etnografie și folclor; cercertările de sociologie ale lui Dimitrie Gusti, întemeietor al Muzeului Satului din București; operele literare inspirate din universul rural (Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu); Cultura română din prima jumătate a secolului al XX lea a fost dominată de confruntarea dintre două puncte de vedere: tradiționalismul; modernismul sau europenismul. Tradiționaliștii: acționau pentru descoperirea și punerea în valoare a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]