39,601 matches
-
Asupra literaturii în România", semnat Ștefan Petică, I, nr. 5, 15 mai 1904 (cu modificări în text și în concluzii făcute din partea redacției). Traduceri: Ivan Turgheniev, trad. poemului în proză "Ce fragezi, "în „Propășirea”, 1895. Petőfi Sándor: "Întâiul rol, Glasul amintirei, Viersuri iubitei". Heinrich Heine: poeme: "Tragedie, Dedicație, Diana, Dorință, La răspinteni, În vale la Salamanca, Angelicăi, Seara-n codru, La malul mărei". Friedrich Martin von Bodenstedt:" Orientale". Mihail Lermontov: "Cântec". Adam Mickiewicz: "La Niemen". Thomas Moore:" Harfa din Tara". Traducerile
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
aniversare așteptată: Ștefan Petică", în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 5. ANDRONACHE 1997: Ștefan Andronache, "Ștefan Petică: Biobibliografie", Tecuci, Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”, 1997. ANDRONACHE 2001: Ștefan Andronache, "Ștefan Petică. Tecuciul depărtat", în „Amintiri dintr-un oraș moldovenesc”, Editura pentru literatură și artă Geneze, Galați, 2001, pp. 67-74. ANGHELESCU 1966: Mircea Anghelescu, "Note la proza primilor simboliști români", în „Iașiul literar”, 17, nr. 7, iul 1966, pp. 59-63. ANGHELESCU 1982: Mircea Anghelescu, "Note la
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Lovinescu, "Aqua forte", Ed. Contemporanul, 1940, p. 132 LOVINESCU 1943: E. Lovinescu, "T. Maiorescu și posteritatea lui critică", Casa Școalelor, 1943, p. 293, 294, 295, 297. LOVINESCU 1969: E. Lovinescu, "Scrieri", I, Editura pentru literatură, 1969. MACEDONESCU 1965: Liviu Macedonescu, "Amintiri despre Șt. Petică, "4 august 1965. MACEDONSKI 1902: Al. Macedonski, "Fecioara în alb", în „Carmen”, II, nr. 4, 10 noiembrie 1902, p. 15. MANOLESCU 1987: Nicolae Manolescu, "Simbolism: Ștefan Petică", în "Despre poezie", Cartea Românească, București, 1987, pp. 174-180. MANOLESCU
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Mihuț,în vol. „Simbolism, modernism, avangardism. Îndrumări metodice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, pp. 25-26. MILCU 1904: Șt. Milcu, "Ștefan Petică, omul și poetul", în „Românul”, XLVIII, nr. 39, st. n. 14 noiembrie 1904, p.279. MILLER-VERGY, Margareta Miller-Vergy, "Amintiri literare: Ștefan Petică", în „Articole vorbite”, București, 1974, p. 224-232. MILLIAN 1968: Claudia Millian, "Despre Ion Minulescu", E.P.L., 1968, p. 56, 100. MINCU 2003: Marin Mincu, Poezia romînă în secol XX, Editura „Pontica”, Constanța, 2003. MINCU 2008: Marin Mincu, "O
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și Titu Georgescu, "Ștefan Petică", în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127. PRICOPIE 1938: M. Pricopie, "Noblețea poetului Ștefan Petică", în „Adevărul literar”, 19, nr. 929, 25 sept. 1938, p. 11. RAȘCU 1967: I. M. Rașcu, "Amintiri și medalioane literare", E.P.L., 1967, p. 25, 26, 52, 54, 85. ROBOT 1934: Al. Robot, "Ștefan Petică", în „Rampa”, XVII, nr. 4969, 8 august 1934, p. 1. ROTARU 2006: Ion Rotaru, "O istorie a literaturii de la origini până în prezent, "Editura
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
proză și versuri)", în « Florile dalbe », I, nr. 4, 15 februarie 1919, p. 64. TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, "În disprețul contimporanilor", în « Ateneul literar », Bacău, I, nr. 5, iulie 1925, pp. 1-3. TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, "Ștefan Petică: note biografice, amintiri, scrieri, valoarea operei poetice, caracterele poezieipeticiane." Gr. Tabacaru, Ed. I., Tecuci, Editura Librăriei Dimitrie C. Patron, 1925. TOMESCU 2006: Ana-Marina Tomescu, "Barbu Fundoianu, Ștefan Petică - personalități cu orgoliul singularității / Barbu Fundoianu, Ștefan Petică - Personalities with the Pride of Loneliness", in
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ștefan Petică "(reproduce parțial articolul din „Freamătul”), în „Miorița”, III, nr. 5-6, Galați, ianuarie 1925, pp. 100-104. TUTOVEANU 1929: George Tutoveanu, "Ștefan Petică" (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5. TUTOVEANU 1945: George Tutoveanu, "Amintiri literare. Ștefan Petică", în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945. ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, "Enciclopedia identității românești. Personalități, "Editura Litera, București, 2011 ȚIGĂNUȘ 1971: Virgil Țigănuș, "Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
importanță în artele marțiale, ca și în viața de toate zilele. Ele permit evaluarea corectă a circumstanțelor și determină conduita de urmat și maniera de a aborda lupta. Dacă aceste mesaje sunt directe și neafectate de factori perturbatori (impresii, raționamente, amintiri, etc), atunci avem șansa ca informația pe care o percepem despre o anumită situație sau moment să fie complexă și exactă. Pentru a beneficia de astfel de mesaje-senzații este necesar un antrenament serios și inteligent al tuturor facultăților nervoase și
Aikidō () [Corola-website/Science/296618_a_297947]
-
reformă politico-religioasă a poporului, bazată pe "abstinență și sobrietate și ascultare de porunci". Dacă la început capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una nouă: Sarmizegetusa. Trebuie precizat că: "Păreri ca acelea care văd în numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarmaților n-au nici un temei istoric". Intenția lui Cezar de a organiza o mare expediție în anul 44 î.H., împotriva dacilor nu s-a concretizat deoarece a fost asasinat. Nu la mult timp după aceea, și Burebista "a
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
activitatea politică din timpul studenției, participarea la întâlnirile "Junimii" sau ziaristica de la "Timpul". Dăm ca exemplu caracteristic acestor crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie. Ioan Slavici a evocat în cîteva texte cu caracter memorialistic atît amintirile din perioada prieteniei lor vieneze, cît și sărbătoarea consacrată serbării de la Putna, organizată la propunerea societății României june, din care cei doi au făcut parte în epoca studiilor lor la Universitatea din Viena. Activitatea de ziarist a lui Eminescu a
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
a fost grav cenzurată, în manualele școlare au pătruns doar cîteva texte, printre ele poezia „Împărat și proletar", iar poezia lui a fost redusă la o suprafață foarte mică și înlocuită de poetica poeziei proletcultiste, specifică acelei epoci de tristă amintire. Exegeza eminesciană a revenit la nivelul ei abia după 1965 prin cîteva momente semnificative, trebuind menționate în acest context studiile unor eminescologi ca Ion Negoițescu, Rosa del Conte, Ioana Em. Petrescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Petru Creția, Ilina Gregori care s-
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Fântâna lupului”), Gemellomuntes („Munții gemeni”), care se numără printre cele mai vechi toponime neoromanice (străromânești) atestate în Peninsula Balcanică. Istoriografiile care insistă asupra imigrărilor românești din ținuturi sud-slave subliniază denumirile slave ale unor ținuturi și localități ce conțin etnonimul „vlah“, amintire a unor „Vlăhii“ care au existat cândva în acele regiuni (însă de obicei amintire a unei populații românești sud-dunărene recente, existente concomitent cu populația românească din Principatele nord-dunărene), ca de pildă: "Vlaško Brdo, Stari Vlah, Vlahinja Planina; Vlahov Katun, Vlaškido
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
străromânești) atestate în Peninsula Balcanică. Istoriografiile care insistă asupra imigrărilor românești din ținuturi sud-slave subliniază denumirile slave ale unor ținuturi și localități ce conțin etnonimul „vlah“, amintire a unor „Vlăhii“ care au existat cândva în acele regiuni (însă de obicei amintire a unei populații românești sud-dunărene recente, existente concomitent cu populația românească din Principatele nord-dunărene), ca de pildă: "Vlaško Brdo, Stari Vlah, Vlahinja Planina; Vlahov Katun, Vlaškido, Vlaški, Vlasić, Vlaška Drača, Vlaho-Clisura, Vlaho-Castania, Vlahia Macro, Vlahia Micro, Vlahopol". Comparativ: componenta din
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
din nou, Italia, în căutarea unor documente, publicând prima parte a colecției "Acte și fragmente cu privire la istoria românilor", o conferință ținută la Ateneul Român despre rivalitatea lui Mihai Viteazul cu condotierul Giorgio Basta și debutul în literatura de călătorie cu "Amintiri din Italia". În următorul an este numit curator și editor al colecției de documente istorice a fraților Hurmuzachi, post acordat de Academia Română la propunerea lui Xenopol, dar cu obligația de a ceda orice drepturi de autor care ar fi rezultat
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
granițelor României Mari și cauzei anti-legionare: "Semnul lui Cain", "Ignoranța stăpâna lumii", "Drumeț în calea lupilor" etc. Iorga se temea de izbucnirea Al Doilea Război Mondial și a fost întristat de urmările Bătăliei Franței, evenimente care au făcut subiectul eseului "Amintiri din locurile tragediilor actuale". A lucrat la o variantă a "Prometheus Bound", o tragedie care reflecta îngrijorările față de România, aliații ei, și viitorul politic nesigur. În anul 1940 regimul lui Carol al II-lea s-a prăbușit. Neașteptata cedare a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea, iar cea mai veche transcriere după unul englezesc îi aparține lui Ritson (1410). Oliver Cromwell a
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire mai aprofundată a Evangheliilor, aflăm că vizitatorii care veniseră cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numiți pe atunci magi sau vrăjitori) veniți din Est, probabil din zona
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Brod nu le va publica alături de restul însemnărilor diaristice, considerându-le prea diferite stilistic. Spre exemplu, intrepretări ale unor mituri clasice, precum "Tăcerea sirenelor" ("Das Schweigen der Sirenen"), " Adevărul despre Sancho Panza" ("Die Wahrheit über Sancho Pansa") și "Prometeu" sau amintiri din viața prietenului Ițhak Löwy, adunate sub titlul "Despre teatrul evreiesc" ("Vom jüdischen Theater"), apar în paginile acestor caiete. Efuziunea culturală a lui Kafka se manifestă nu doar în scris: celor opt caiete li se adaugă lecturi ample ale operei
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
se aflau în proprietatea scriitorului la momentul morții sale. Colecția sa a sporit când Milena Jesenská i-a încredințat scrisorile și paginile de jurnal primite de la fostul ei iubit. În 1955, din cauza sărăciei, Felice Bauer se desparte de asemenea de amintirile de la Kafka, contra unei sume de 5000 de dolari. Pentru a publica lucrările, aflate în manuscris sub o formă foarte fragmentată și dezorganizată, Max Brod rearanjează și unește capitolele, completează frazele neterminate sau ambigue și regândește punctuația. Primele ediții din
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Ungariei, fiica regelui Béla al IV-lea. După regele Matei Corvin a fost denumită Biserica Mátyás din Cetatea Buda. Ocupația otomană de 150 a lăsat urme și în denumiri, Dâmbul Rozelor (Rózsadomb) fiind numit după "Tatăl rozelor", dervișul Gül Baba. Amintirea împărătesei Maria Terezia este vie în denumirea sectorului VI, Terézváros (Orașul Tereziei) și Teréz körút (Bulevardul circular Terezia). Și celelalte sectoare vechi poartă numele împăraților Habsburgi: Lipótváros (Orașul lui Leopold) , Krisztinaváros (Orașul Cristinei), Józsefváros (Orașul lui Iosif), Ferencváros (Orașul lui
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
proprietatea și era exilat, sistemul fiind folosit și pentru pedepsirea oponenților politici ai regimului sau disidenților religioși. Alături de acești exilați pe motive extrajudiciare, existau, firește, în sistemul carceral țarist (Dostoievski și-a numit un roman despre brutalul sistem carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților"") din Siberia și exilați pe motive politice care fuseseră condamnați în curți de judecată: unii dintre acești deținuți politici au fost, de exemplu, "decembriștii" care au scăpat de pedeapsa capitală. În pușcăriile țariste munca silnică (forțată, "katorga
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
în Olanda, l-a premiat pe Adrian Enescu pentru "Bună seara, iubito" - "Cântecul inovativ al anilor ’80-’90", în 2001. „Bună seara, iubito” a făcut mari furori și încă mai face, dar nu sunt un om care să trăiască din amintiri", spune Adrian Enescu. În vară este lansat, la casa de discuri „Electrecord”, albumul de debut al Loredanei „Bună seara, iubito!”. Deși albumul nu a fost promovat pe postul național de televiziune iar la Radio nu era difuzat decât la ore
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
zdrobită, a stârnit puternice simpatii active în straturile populare din Europa pentru Revoluția din Octombrie atrocitățile „Terorii Roșii” au fost ignorate, negate, minimalizate sau justificate ca simplu răspuns la Teroarea Albă. În Franța, revoluția rusă a fost interpretată prin prisma amintirilor încă foarte vii ale Revoluției Franceze din 1789: bolșevicii au fost asimilați iacobinilor, Kerenski girondinilor, Albii vendeenilor, Troțki lui Lazare Carnot, „organizatorul victoriei” etc. Un istoric simpatizant ca făcea încă din 1920 analogia între Robespierre și Lenin, între Teroarea Roșie
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
de Ion Iliescu. Printre colaboratorii mai importanți ai lui s-au numărat: Radu Dimitrescu, Constantin Avramescu (până în 1997), Smaranda Dobrescu, Gheorghe Grigorovici,etc Sergiu Cunescu a murit în 16 martie 2005, în ziua în care împlinea 82 de ani. În amintirea militantismului și principiilor sale democrate și de solidaritate în societate, în 2006 Smaranda Dobrescu a editat cartea: Social democrația, iluzie și realitate, la editura Niculescu. Este înmormântat în cavoul familiei Cunescu în Cimitirul Bellu ortodox.
Sergiu Cunescu () [Corola-website/Science/298295_a_299624]
-
în același timp, a fost un virtuoz pianist. Acesta este motivul pentru care piesele sale pentru pian au cel puțin două elemente distincte: virtuozitate, dublată de poezie romanțata spaniolă. Lucrările lui sunt pregnante tablouri sonore. Dintre acestea, amintim: Suita spaniolă, Amintiri din călătorii, Suita Spania, Cântece spaniole, ciclul Iberia, Navara, Rapsodia spaniolă pentru pian și orchestră, Concertul pentru pian și orchestră. La comanda unor teatre a scris și opere: „Verighetă magică”, „Henry Clifford” (pentru opera londoneză) și „Pepita Jimenz” (pentru Opera
Isaac Albéniz () [Corola-website/Science/298335_a_299664]