54,187 matches
-
încurajatoare, dar mai au încă un drum lung de parcurs până la validarea unei eficiențe clinice. Un lucru este însă cert: mijloacele de cercetare a genomului care să conducă, în final, la descifrarea mecanismelor cancerului există, în prezent. Este doar o chestiune de timp până când savanții vor descifra mecanismele intime ale acestei boli. Se cercetează intens pe toate meridianele, iar pentru accelerarea cercetărilor au fost înființate chiar „bănci de tumori” (unde se depozitează ARN sau ADN tumoral, împreună cu fragmente din tumori și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale limbilor ce nu au fost evidențiate în mod sistematic pînă acum de cercetători, mai ales în cazul unor limbi exotice sau foarte îndepărtate de spațiul european. Succesul demersului sau constă, fără îndoială, și din inteligență de a fi evitat chestiunile controversate (și, poate, chiar insolvabile) de tipul universaliilor lingvistice, care ar fi încărcat inutil paginile unei lucrări cu informație densă, foarte complexă și de diverse tipuri. Cartea realizată de Dorel Fînaru este, după cum se poate ușor constată, rezultatul unei cercetări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă care, spre deosebire de cele mai multe limbi, are mai mult de o mamă, se pune problema: Unde se situează o limbă creola într-o clasificare genealogica - în descendentă limbii lexificatoare sau a celeilalte/celorlalte limbi implicate în geneză ei?"219 În privința celeilalte chestiuni controversate, legate de raportul dintre diferitele varietăți creole cu aceeași limbă lexificatoare, credem că folosirea pluralului (creole franceze, creole portugheze, creole malaeze etc.) poate fi lămuritoare și de aceea este recomandabila. În general este acceptată ideea după care un pidgin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la fel de triumfator, pentru a presupune că gotica și celtica, desi amalgamate cu un idiom foarte diferit, au avut aceeași origine că sanscrita; iar la această familie s-ar putea adăuga și persana, dacă ar fi aici locul să discutăm despre chestiunile referitoare la antichitățile Persiei." (traducere din vol. lui Maurice Olender, Limbile paradisului, p. 17; v. notă următoare). 236 Maurice Olender, Limbile paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, Prefață de Jean-Pierre Vernant, traducere din limba franceză de Ion Doru Brana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
propriilor interese. însă prin modul cum au fost concepute aceste măsuri, concretizate într-o serie de legi ca : Legea învoielilor agricole, Legea casei rurale, Legea împotriva trusturilor arendășești etc., s-au dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune nerezolvată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
casei rurale, Legea împotriva trusturilor arendășești etc., s-au dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune nerezolvată chiar și în zilele noastre, chiar și după așa-zisa revoluție din decembrie 1989. La Hudești n-au fost morți, nici răniți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii și conservatori, și țărăniștii și chiar comuniștii, dar a rămas o chestiune nerezolvată chiar și în zilele noastre, chiar și după așa-zisa revoluție din decembrie 1989. La Hudești n-au fost morți, nici răniți, dar nici problemele nu s-au rezolvat. Pe ici, pe colo, boierii și arendașii au mai îndulcit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
n-au reușit să-i mulțumească pe țărani. Au apărut străinii care au început să cumpere pământurile noastre. Tineretul a plecat și încă mai pleacă în Italia sau în Spania. Satele noastre rămân goale și câmpurile pline de pârloage. 7.Chestiunea țărănească și revolta de la Vatra Și după cel de-al doilea război mondial peste 80% din populația țării locuia la sate. Comuniștii români instruiți și educați la Moscova s-au preocupat îndeaproape de chestiunea țărănească. Ei nu puteau admite ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și câmpurile pline de pârloage. 7.Chestiunea țărănească și revolta de la Vatra Și după cel de-al doilea război mondial peste 80% din populația țării locuia la sate. Comuniștii români instruiți și educați la Moscova s-au preocupat îndeaproape de chestiunea țărănească. Ei nu puteau admite ca într-un stat proletar, majoritatea populației să trăiască în mediul rural. încă din toamna anului 1944, activiștii de partid au fost trimiși la sate pentru a le promite țăranilor o nouă împărțire a pământurilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cerința „Societății Salvarea” pentru o asemenea instituție. Discutând această problemă cu ministrul său, pe la mijlocul lunii ianuarie 1933, dr. Deculescu a fost plăcut surprins de acordul prompt al acestuia, știut fiind, mai ales, că înființarea unui nou spital nu era o chestiune ușoară, mai ales în acele vremuri de criză. În realizarea acestui deziderat, dr. Deculescu s-a gândit că cel mai nimerit, în a-l angaja la acest proiect, ar fi profesorul Nicolae Minovici. Motivele erau multiple. În primul rând știa
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
opt lecțiuni mai au darul de a arăta din partea autorului o cunoștință perfectă a literaturii chirurgicale moderne. Astfel că aceste lecțiuni pot fi consultate cu mare folos nu numai de elevi, dar chiar și de practicieni, care vor găsi opt chestiuni de chirurgie actuală, puse la punct și procedee operatorii simple, bine descrise, precum și rezultatele satisfăcătoare pe care le-au dat. Succesul pe care nu mă îndoiesc că-l vor avea aceste lecțiuni, sper că va încuraja pe autorul lor de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ipocrită”, pe când alianța franco-anglo-rusă („umbra Rusiei țariste se estompa și se ștergea la lumina celor două mari democrații europene”) apărea ca promotoarea principiului naționalităților. A merge împotriva Austro-Ungariei însemna a grăbi realizarea unui proces istoric inevitabil. Eliberarea Basarabiei rămânea o chestiune de viitor și de conjuncturi favorabile. Germanofilii - continua Constantin Kirițescu - considerau că victoria Rusiei ar fi însemnat triumful celei mai periculoase reacțiuni, stăpânirea acesteia pe Bosfor și Dardanele și subjugarea noastră. Dimpotrivă, Rusia înfrântă îndemna redobândirea Basarabiei. „E adevărat că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
schimb Silezia. Pretențiile Rusiei în privința strămutării graniței sale la Dunăre sunt expuse pe larg, atât în toate rapoartele solului francez la Petersburg, cât și în acelea ale solului rusesc la Paris. Textele acestor rapoarte, precum și ale altor piese în legătură cu această chestiune, sunt reproduse în întregime, în volumul I al neprețuitei culegeri de Acte și documente relative la renașterea României a lui D. A. Sturdza, unde cititorul doritor de a se documenta asupra acestui moment atât de important al istoriei noastre le va
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că în fața acestui text dispare orice urmă de îndoială: Rusia a cunoscut și înlesnit aventura eteristă, iar dezaprobarea împăratului Alexandru îi trebuie atribuită aceeași valoare ca multor altor dezaprobări post factum ale împăraților drept-credincioși. Mai iată prețioasa mărturie în această chestiune, ce o găsim în unul din neprețuitele memorii ale lui Bois-le-Comte asupra stării Țărilor Române, la 1831: „... D. (Neculai) Roznovanu îmi dădea amănunte interesante asupra evenimentelor de la 1821. „Rușii, îmi zicea el, ne făcuseră pe toți să ne înrolăm în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în dauna lui (a Domnului), căci măsurile financiare hotărâte de Adunare, având de scop să impună mai tare clasa țărănească, aceasta ar putea numai să fie recunoscătoare că a fost scutită de noua taxă prin Rusia. Dar aici nu este chestiune de a se ști dacă un impozit pus pe toți boierii, care nu plătesc nimica pentru moșiile și casele lor, n-ar fi mai drept decât o taxă pe popor; trebuie știut ce se va face pentru ca toate serviciile să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Porții, conceput în termenii cei mai aspri pentru acei membri ai Adunării care, în vara precedentă, cutezaseră să respingă inserarea în Regulament a articolelor aprobate de cele două Curți. Prin acest firman se poruncea Adunării să adopte toate articolele în chestiune, constatându-se această adoptare prin proces-verbal semnat de toți membrii. Se mai recomanda Domnului să pedepsească în chip aspru pe acei care ar manifesta vreo opunere la voința celor două Curți. Unii din boieri arătau veleități de rezistență, dar Domnul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
amărăciune va fi poate proclamată mai întâi de Cabinetul de la Petersburg, va urma să meargă înainte pe calea ce a apucat-o în chip atât de imprudent... În momentul în care principele Ghica n-a luat încă nici o hotărâre asupra chestiunii de a ști dacă va răspunde la adresa Obșteștei Adunări, consulul Rusiei, care voiește numaidecât ca Domnul să rămână sub lovitura unei pedepse dată după instigația sa (a consulului), a aflat că A. S. se gândea, în aceste împrejurări, să recurgă la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Adunării de la 1842, le făcea să figureze printre învinovățirile de căpetenie adunate de el în vestita adresă din anul trecut. Lumea era cu atât mai curioasă să vadă în ce chip fostul orator al opoziției, devenit domn, va înțelege aceste chestiuni, întrucât una dintr-însele era privitoare la un ofițer superior care se află foarte aproape de el prin legăturile de rudenie. Care n-a fost mirarea Obșteștii Adunări și a întregii țări, când 1-a văzut că părăsește deodată acele forme
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate la depeșele mele precedente, pentru a recunoaște, după această schimbare atât de bruscă de ton și de dispoziție, că, în împrejurările care au răsturnat pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de scârbă și când ei întreabă pe fostul lor coleg, astăzi domn, despre pricina schimbării sale, el le răspunde fără sfială că, în împrejurările actuale (care, trebuie s-o zic, în ochii lui se complică mult prin starea actuală a chestiunii sârbești), calea cea mai prudentă de urmat de către un domn al Țării Românești este de a lua ca călăuză, la fiecare prilej, pe consulul M. S. împăratului Neculai. Unul din miniștrii domnului îmi zicea chiar ieri în această privință: „Nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
încoace și Regulamentul Organic aduseseră Țările Române și pe domnii lor. Nu voi mai urma cu citațiile extrase din rapoartele consulilor francezi din București până la 1848, decât pentru a arăta ce zic și cum judecă ei cunoscuta afacere Trandafirov: ... În mijlocul chestiunilor de interes local supuse în ultimul timp atențiunii Obșteștii Obișnuite Adunări, s-a înfățișat una care nu este fără importanță și care sub acest titlu n-a rămas fără răsunet. Sfatul Administrativ Extraordinar sau Sfat Domnesc, alcătuit nu numai din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
unei companii rusești, fără ca Obștească Adunare să fi fost măcar prevenită; și a fost de ajuns ca acest fapt să fi fost articulat sub forma anecdotică cea mai simplă, în una din ultimele ședințe, pentru ca Adunarea să fie unanimă asupra chestiunii de a ști dacă se cuvenea să se adreseze în această privință o mustrare ministerului și Domnului. Ministerul a voit s-o înlăture, grăbindu-se să recunoască că fusese oareșcare greșeală de ușurință și de uitare, dar această scuză, prezentată
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ușor să li se constate efectul la chiar ședințele Obșteștii Adunări unde, contrar obiceiului său, publicul s-a dus în mare număr și a arătat lipsa de favoare cu care asculta pe miniștri și pe oratorii guvernului asupra acestei însemnate chestiuni. Temperamentul despotic al d-lui Dașcov s-a aprins în fața acestor manifestații și, nemulțumindu-se numai cu amenințările ce le-a adresat unor membri ai partidului opoziției, el merge până a zice că „hotărât, românii nu sunt făcuți pentru instituțiile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vede singura cauză a întregii dezordini existente: el și nimeni altul. Și dacă, în loc de a stârni Domnului numit de el această supărătoare afacere a minelor și acum a mănăstirilor, ar fi înlăturat cu prudență, în cursul acestui dintâi an, toate chestiunile ațâțătoare, nimeni nu se îndoiește că trebuințele naționalității române ar fi triumfat asupra multor mici resentimente personale și asupra multor greutăți nedespărțite de ocârmuirea acestei țări; dar el tocmai n-a voit să fie astfel. S-a temut că verbul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui Știrbei, s-a hotărât să închidă Obșteasca Adunare. Acesta este un drept ce, în caz de tulburări, art. 53 din Regulamentul Organic i-l conferă, sub condiția expresă de a refera celor două Curți. De la hotărârea lor atârnă atunci chestiunea de a ști dacă mandatele conferite deputaților pe cinci ani expiră sau nu. Această veste, răspândită îndată în public, a dus pretindeni consternare și uimire, și astfel un domn, ales de țară, dar luând călăuză exclusivă pe d. Dașcov, se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]