KorAP: Find »[drukola/base=invita & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...1536 1537 1538 ...1567 >

39,172 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

aib? rela? îi foarte bune cu prin? esa Elenă, care, dup? ce Carol a fost exilat din ? ar? , a r? mas al? turi de fiul ei. Regina Elenă vizită adesea ? coală de la V? lenii de Munte a lui Iorga ? i �l invită pe acesta la re? edin? a ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroan? care l? a trimis pe prin? ul Carol �n exil. La sosirea lui Br? tianu, Iorga s? a sim? it cople? it de ur?. El nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ce Carol a fost exilat din ? ar? , a r? mas al? turi de fiul ei. Regina Elenă vizită adesea ? coală de la V? lenii de Munte a lui Iorga ? i �l invită pe acesta la re? edin? a ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroan? care l? a trimis pe prin? ul Carol �n exil. La sosirea lui Br? tianu, Iorga s? a sim? it cople? it de ur?. El nu ? i?a pus fr�u limbii atunci c�nd i s? a adresat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pere a Palatului regal că s? depun? jur? m�ntul; �ntre timp pretindea c? se consult? cu capii tuturor partidelor politice, ca ? i cum ar fi fost �nc? indecis. Iorga ? i aliatul s? u politic Maniu au fost ? i ei invită? i la aceast? �ntrunire de la Palat. Regele Ferdinand a refuzat s?? i primeasc? �mpreun? pe Iorga ? i pe Maniu, consult�ndu? i separat. Dup? ce toat? comedia această a luat sf�r? it, liderii politici au putut auzi pe str? zi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
perioada aceasta Iorga a dat din nou dovad? de naivitate. �n septembrie 1936, la Conferin? a Bizantin? care a avut loc la Romă, el a fost extrem de m? gulit de faptul c? Mussolini a participat la lucr? rile acesteia ? i c? l?a invitat s? ia loc l�ng? el: �Venga Iorga�. Iorga i? a scris lui Cuza, �ncep�ndu?? i scrisoarea cu specificarea c? nu? i place s? discute politic? cu el (din cauza pozi? iei prohitleriste lipsite de echivoc a lui Cuza ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i place s? discute politic? cu el (din cauza pozi? iei prohitleriste lipsite de echivoc a lui Cuza ? i a propriei sale atitudini antinaziste). Continuă l? ud�ndu? l pe Mussolini ? i amintindu?? i cum �Mussolini, spre deosebire de neam? ul dumitale� [Hitler], �l invitase s? ia loc l�ng? el: �Venga Iorga! � �l �ntreba naiv pe Cuza dac? Hitler era �n stare s? vorbeasc? la fel de frumos cu Goga, a? a cum vorbise Mussolini cu el124. La c�teva s? pt? m�ni dup? �nt�lnirea �n cadrul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
trimit? un mesaj regelui prin generalul C. Ila? ievici: regele poate sprijini publicarea Istoriei rom�nilor a lui Giurescu din propriile sale fonduri ? i nu din fondurile Funda? iei Regale, pentru c? , �n caz contrar, el nu va mai accepta nici o invită? ie la Palat. Gheorghe Br? tianu a �ncercat zadarnic s? �mpace lucrurile 178. De data aceasta, Iorga n? a mai avut noroc apel�nd la tehnicile de for??. Nu numai c? lucrarea lui Giurescu a fost publicat? de Funda? ia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Einstein ? i pe mul? i al? îi. A condamnat totodat? orice atrocit?? i comise �mpotriva evreilor de legionari ? i de nazi? ți. Dr. Anna Colombo, o student? evreic? italianc? , a venit s? conferen? ieze la V? lenii de Munte la invită? ia lui Iorga. Ea �? i aminte? te c? �n Italia nu fusese confruntat? cu nici un fel de manifestare antisemit? , astfel c? situa? ia din Rom�nia a constituit un ? oc pentru ea. A �nceput s? nu se simt? la largul ei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu a fost surprins de acest lucru. El cuno? tea prea bine aspectul gen Ianus al acestui oră?. La 14 februarie 1938, a avut loc o important? �ntrunire a Consiliului de Mini? tri, la care generalul Ion Antonescu nu a fost invitat, ? i �n cadrul c? reia C? linescu a explicat situa? ia astfel: regele, nereu? ind s? ajung? la o �n? elegere cu Codreanu, luase decizia s?? l elimine. (Ceea ce nu �nsemna �nc? eliminarea lui fizic?) . C? linescu p? rea ner? bd

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
va continua s? se ghideze dup? tendin? ele actuale (cu grupuri etnice pa? nice ? i neviabile av�nd preten? îi la suveranitate), atunci fie c? majoritatea statelor europene se vor dezmembră, fie c? situa? ia va fi luat? drept o invită? ie de c? tre vreo for?? atotputernic? s? calce �n picioare orice caracter na? ional ? i autonomia acestuia. O asemenea contagiune va distruge �n ambele cazuri ? i pentru mult? vreme ? ansa realiz? rîi unei Europe unite cl? dit? pe prosperitate ? i democra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m?n? torismul ? i na? ionalismul cultural al lui Iorga. Departe de a �ncerca s? salveze privilegii de clas? �ncerc�nd s? g?seasc? ? api isp?? itori, el voia s?? i ajute pe ?? răni, s? creeze unitatea na? ional? ? i s?? i invite pe evrei s? între �n r�ndurile na? iunii. Inten? ia lui era �n? l?area �ntregii na? iuni. Iorga consideră s? m?n? torismul drept un mod de via??. Dup? triumful na? ionalismului s? u cultural (revolu? ia cultural?) , noul Om s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p. 1 18 Iorga a r? spuns cererii lui că evreii s? fie asimilă? i cu for? a �n num? rul din 4 mai 1903 al �S? m?n? torului�, �Cu prilejul dispari? iei �Tribunei��, scriind despre maltratarea rom�nilor ardeleni care, �n plus, erau invită? i s? participe la alegeri frauduloase, ceea ce ei au refuzat. �Rom�nii din Transilvania au o singur? datorie: s? lase apele �nvolburate s? treac? pe l�ng? ei ? i peste marmură neclintit? a existen? ei lor na? ionale ? i s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe un ton furios, a ? inut un curs despre curtea lui Ludovic al XV-lea ? i despre doamna de Pompadour, men? ion�nd c? Doamna de Pompadour spusese: Apr�s nous le d�luge (�Dup? noi potopul�), ? i c? potopul �acceptase invită? ia... �. Asemenea paralele nu prea subtile cu evenimentele contemporane abund? �n conferin? ele ? i editorialele lui Iorga 98 Bibliotecă critic?: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cît. , p. 146 99 Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

nivel de specializare sau de perfecționare, suntem conștienți că eforturile de elaborare a unor suporturi de învățare și de informare mai detaliate trebuie să continue. De aceea, lucrarea de față poate deschide seria unor apariții editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale 1.2. Orientări, provocări, tendințe

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
deprinderi consolidate pot frâna procesul învățării. Dacă învățarea vizează construirea de cunoștințe, dobândirea de abilități și deprinderi noi, de multe ori, procesul învățării presupune schimbarea de perspectivă (personală), dislocarea unor credințe și convingeri care produc disonanțe cognitive și afective și invită cursantul adult la reținere și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel, ea nu se justifică. Sistemul cognitiv al adulților funcționează ca un filtru

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
nivel de specializare sau de perfecționare, suntem conștienți că eforturile de elaborare a unor suporturi de învățare și de informare mai detaliate trebuie să continue. De aceea, lucrarea de față poate deschide seria unor apariții editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale 1.2. Orientări, provocări, tendințe

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
deprinderi consolidate pot frâna procesul învățării. Dacă învățarea vizează construirea de cunoștințe, dobândirea de abilități și deprinderi noi, de multe ori, procesul învățării presupune schimbarea de perspectivă (personală), dislocarea unor credințe și convingeri care produc disonanțe cognitive și afective și invită cursantul adult la reținere și prudență. Uneori, cursantul adult are impresia (care poate deveni chiar convingere) că o nouă învățare nu aduce lucruri (absolut) noi și că, astfel, ea nu se justifică. Sistemul cognitiv al adulților funcționează ca un filtru

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

Ionel NICOLAEV Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) ELENA SAULEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alexa Visarion sau destinul vocației Coordonator: Elena

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
nici un ecou artistic. Timp lipsit de alte "amprente" decât cele amicale. Îmi lipseau cele teatrale, preț plătit condiției de emigrant care îmi impunea îndepărtarea de artiștii generației mele, cu excepția lui Andrei Șerban, constant regăsit pe scenele pariziene. Apoi, l-am invitat pe Alexa la Teatrul Odéon pentru a prezenta, imediat după 22 decembrie '89, monologurile shakespeariene puse în scenă cu același actor de neînlocuit, Ștefan Iordache, de care acum era nedisociat. Celălalt "dublu" al sau... Dincolo de spectacol, în acel context exaltat

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Întâlnirile noastre au avut de-a lungul timpului acea scânteie de tinerețe, un protocol de respect și apreciere reciprocă, pe perioada de creație matură, și o reîntâlnire și redescoperire plină de bucurii și delicii intelectuale și artistice, acum. L-am invitat la Sibiu să cunoască din interior Festivalul, Teatrul Național, Școala de teatru și Management cultural a Universității Lucian Blaga și i-am răspuns provocării care mi-a făcut-o, de a monta Noaptea bufonilor. Din mâinile domniei sale, Lev Dodin a

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Drept care incipitul se rectifică așa: Alexa Visarion o excepțională personalitate a teatrului și a filmului de la noi... Ion Bogdan LEFTER Alexa Visarion în Statele Unite În ultimii 25 de ani, am avut privilegiul și o placere sinceră, genuină de a putea invita în programul universității, unii dintre cei mai mari artiști ai teatrului din întreaga lume, pentru programe de perfecționare și realizare de spectacole. Adesea cei invitați au fost dramaturgi, actori, regizori, critici sau profesori. Niciunul dintre acești distinși invitați nu a

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
de trei luni (cu toate că durata programului era de zece luni un an academic), în decembrie 1987 Robert W. Corrigan îi susține candidatura pentru un post la Colegiul Emerson din Boston. Doi ani mai târziu, Alexa e în Suedia, la Malmö, invitat de Radu Penciulescu, unde tocmai a terminat un nou spectacol după Cehov. Robert Corrigan își continuă susținerea necondiționată, informându-l, de data aceasta, că se află pe lista scurtă, prioritară de candidați pentru un post la Universitatea din Tennessee. În

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
descrierea lui fusese de o acuratețe incredibilă. Da, întâlnirea cu Alexa Visarion a însemnat mult pentru mine, pentru devenirea mea. Examenul pregătit cu el a fost o primă reușită pe care, cu delicatețe și generozitate, a ținut să o marcheze invitându-ne pe toți cei zece studenți care lucraserăm cu el la masă, într-un restaurant din Cișmigiu, unde a stat cu noi de vorbă până târziu în noapte. Peste ani, am avut bucuria ca, alături de o distribuție excepțională, printre care

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
mele s-au consumat deoarece am jucat mult în aproape toate teatrele din țara. Ce mai aduc nou? Ce mai pot inventa? Ce nu am înțeles? Întrebari care ma frământau. Aceasta era starea mea când am ajuns la Sibiu. Fusesem invitat să particip la repetițiile scenariului Noaptea Bufonilor în regia lui Alexa Visarion. Nu mai lucrasem niciodată pe scenă împreună. Câteva tentative de a ne întâlni mai avuseseră loc în timpul filmărilor la filmul Luna Verde dar timpul scurt nu ne prilejuise

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]