54,187 matches
-
grăbiră să respingă această combinație. La sfârșitul raportului, vorbind de speranța ce boierii moldoveni o pun în puterile occidentale, Cochelet adaugă: Se învinovățește politica lor (a puterilor apusene) de a fi timidă. Nu se concepe cât de arzătoare sunt aceste chestiuni de independență. Este ușor a formula dorinți, dar va fi totdeauna foarte greu să se aducă Rusia pe calea unei politici neinteresate și binevoitoare în privința acestor Principate... La începutul lui noiembrie, boierii adresau împăratului Rusiei o lungă jalbă, denunțând abuzurile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de o parte, cu consulul general din București, consulul din Iași, cancelarul imperiului rus și alți înalți funcționari ruși, publicate în volumele IV și VI din Suplimentul I al colecției Hurmuzachi. Aceste rezumate, copiate de mine întocmai din publicația în chestiune, ajung pentru a arăta amestecul consulului rus în toată administrația țării, mai ales în justiție, precum și la ce se redusese, sub regimul regulamentar, autonomia țărilor noastre, atât de solemn proclamată la Adrianopol și cu cât situația domnului Moldovei era mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
recunoaște și îndrepta greșelile, fiind nejustificat de mândrii pentru victoriile lor împotriva Germaniei, uitând că armata sovietică i-ar fi salvat de la dezastru. Relația dintre cele două state se deteriorează constant ca urmare a unui schimb violent de replici pe chestiunea activității serviciilor secrete sovietice din Iugoslavia. Într-o telegrama, Tito îl avertiza pe Stalin: „Încetați să mai trimiteți oameni să mă asasineze. Deja am prins cinci dintre ei, unul cu o bombă, iar altul cu o pușcă (...) Dacă nu încetați
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la o privire realistă asupra evoluției economiei unde se extinde necontenit capitalismul de stat, ajungându-se din ce in ce mai aproape de crearea condițiilor „pentru restaurarea completă a relațiilor capitaliste.” Unii teoreticieni iugoslavi au încercat să lanseze „idei antileniniste în problema țărăneasca și în chestiunea hegemoniei proletariatului.” De exemplu, cooperativele de productie se constituie pe baza aportului adus de membrii (pământ, vite, unelte), venitul distribuindu-se după acesta, nu după munca depusă, ceea ce implicit îi favorizează pe chiaburi. De asemenea, „domnește dezmățul polițienesc”, în Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mult „agenții și spionii pe care clica de la Belgrad îi întreține în Franța”. Pe acest fond, opinia publică franceză ar fi aflat cu indignare despre un interviu al lui Tito, unde a declarat că este necesar să se amâne soluționarea chestiunii interzicerii bombei atomice „până în clipa când vor fi soluționate toate celelalte probleme care încordează relațiile internaționale”. „Partizanii păcii” din Franța observa indignați cum „titoiștii ridică în slavă cu mult zel America imperialista”. Un asemenea personaj ar fi declarat într-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în acest sens. S-a pus însă problema colaborării militare în caz de război. Articolul este însoțit de o caricatură, foarte probabil preluată din presa centrală, înfățișându-i pe liderii balcanici sărutând mâna ministrului american și făcându-i adânci plecăciuni. Chestiunea este reluată în luna decembrie cu mai multe amănunte. „Imperialiștii americani - susține publicația târgujiana - încurajează prin tot felul de mijloace activitatea agentului lor din Balcani și continuă să-l înzestreze cu armament”. Pentru viitorul apropiat intenționează livrarea de tancuri, artilerie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
avea o legatura acceptabilă cu rușii. În chip oarecum bizar, în probleme de securitate și politica externă, Iugoslavia „independența” era mult mai apropiată de U.R.S.S. decât România. După dispariția lui Stalin, Tito se alia cu Moscova împotriva Washingtonului, în chestiuni mai mult decat delicate, cum ar fi: relațiile cu Chină, războiul din Vietnam, Orientul Mijlociu, în timp ce liderul de la București era de partea S.U.A. Și mai paradoxal este faptul că în domeniul cooperării militare, legăturile Iugoslaviei cu Moscova sunt mult mai strânse
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
continuă deținutul în interviul citat. Acest statut le conferă o oarecare protecție din partea "șmecherilor", dar atrage și stigmatizarea. "Bulangiii" nu au voie să mănînce cu ceilalți la un loc și nu au voie să-și dea cu părerea într-o chestiune în care trebuie să se ia o decizie comună. Nu au voie să ia hotărîri nici măcar în ceea ce-i privește pe ei înșiși. Devin persoane de rangul doi. Dacă relațiile homosexuale dintre bărbați sînt reprimate în întreg sistemul penitenciar românesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
voastre, domnule ambasador. Mi se pare foarte corect, voi apela la opinia doamnei care s-a angajat în fața mamei fetei: Doamnă, partea cipriotă pune problema, în mod logic, a necesității unui control ginecologic. Ce părere aveți? Domnule ambasador, fiind o chestiune de-a noastră femeiască, o voi întreba direct pe fată. Și i se adresă tinerei: Spune-mi, Coca, tu ai fost vreodată la un medic ginecolog, adică ai avut vreodată contact sexual, sau vreo hârjoneală cu un băiat, așa din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
expresia bunelor relații și încrederii reciproce a autorităților de la Nicosia. Problema cipriotă Cred că este necesar să reamintim cititorilor câteva date privind conflictul între etnicii turci și cei greci, ceea ce în terminologia politico-diplomatică se cunoaște drept "problema cipriotă". Ca orice chestiune de conviețuire pașnică între două sau mai multe etnii în cadrul unei formațiuni statale, și în Cipru aceasta a fost posibilă cât timp interesele politice nu au necesitat tensionarea și divizarea populației pe criterii etnice. Principiul enunțat încă de romani, divide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
interesată în realizarea "enosis"-ului (unirea Ciprului cu Grecia), a avansat în sesiunile a VI-a și a VII-a ale Adunării Generale (1951 și 1952) problema dreptului la autodeterminare al insulei și reușește ca în 1954 să obțină înscrierea chestiunii pe ordinea de zi a Adunării Generale. Guvernul britanic cunoștea aspirația spre "enosis" încă din 1895, când, în numele întregii populații de pe insulă, un memorandum adresat Ministerului Coloniilor de la Londra exprima voința de "unire rapidă și completă cu patria-mamă, Grecia". Demersurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să nu am niciodată un disconfort pe scenă. Am avut și colegi care se făceau praf cu whisky, după cum știu atâția care nu intră în scenă până nu dau pe gât ceva. Asta e îngrozitor. În primul rând, e o chestiune de etică. — Bun, am înțeles, nu vă face rău în mod special nimic. Ce vă face bine? Foarte multă apă. Doar când eram extrem de surescitată mai luam câte un pliculeț de zahăr. De curând m-a dres soră-mea, ștefania
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și aducând spre cunoaștere mărgeanul cel mai pur. — Apropo de bunicul: nu ați cântat niciodată la Moscova, la Sankt-Petersburg... Eram produs de Occident. — Bine, bine, dar după 1990? — Era Elena Obraztsova acolo... — Dar nu era numai ea! — Puiule, e o chestiune de impresariat. La Balșoi nu aveau bani deloc... Asta nu înseamnă că nu am fost acolo. Emmanuel era adorat în Rusia, unde i s-a tradus opera Madame Bovary. Di rectorul de la Teatrul din Novosibirsk a venit la noi, la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
forța de a-l caracteriza, îl transforma în egalul Angelicăi. Mai am o teorie în ceea ce ne privește pe noi, artiștii veniți din Estul Europei în acea perioadă: când trebuie să suporți foamea, chinul și opresiunile, iar cântul devine o chestiune de viață și de moarte, se dezlănțuie o forță gigantică. Iată de ce țările noastre au dat asemenea voci excepționale. Cântul ne-a oferit libertatea. Am avut legături excelente cu aproape toți cântăreții români. Cu Viorica am fost prieten de familie
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
trebui să fie al lor. Și totuși, ancestralul pământ, care pentru ei se tot micșorase, le apare țăranilor ca o problemă de viață și de moarte. Discuțiile purtate în jurul pământului, în toate mediile sociale permit scriitorului o prezentare gradată a „chestiunii țărănești”, cum o numește Miron Iuga: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească.” Prin toată această mișcare de glasuri care reprezintă treptele unui proces de limpezire și de autocunoaștere, romanul se transformă pe nebănuite, mai ales în această primă
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
păstra principiile și libertatea de a adapta cât mai realist acțiunea politică a formațiunii politice pe care o conducea. De aceea se poate afirma că Gheorghe Brătianu a crezut cu consecvență în principiile însușite de la tatăl său, potrivit cărora "în chestiunile cele mari, în cele de ordin moral care stăpânesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare și de naționalitate, nu pot fi prețuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate, ca să te hotărască a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
De aici, credem, că a decurs și perseverența sa, sesizată, admirativ, de contemporanul său, Pamfil Șeicaru, în a-și păstra "orgolioasa lui ținută, în felul de a-și expune punctele de vedere sau de a refuza sugestiile regelui în diferite chestiuni"64. Dovedindu-se un apărător al regimului parlamentar-constituțional, un luptător pentru unitatea și conștiința națională, militând pentru adaptarea politicii externe a României la conjunctura internațională, pentru strângerea relațiilor cu Germania și Italia, în scopul asigurării garanțiilor pentru integritatea teritorială a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. Brătianu, declarația ar fi trebuit să aibă următorul cuprins "declar în modul cel mai categoric că mă solidarizez în totul cu atitudinea luată de Partidul Național Liberal în chestia distrugerii actului de la 4 ianuarie și soluțiunii ce a dat chestiunii constituționale" 84. Gheorghe Brătianu a refuzat și a explicat că "menținerea actului de la 4 ianuarie, după proclamarea Maiestății Sale Regale, înseamnă părăsirea expectativei [declarate de conducerea PNL] și intrarea în plin conflict cu Coroana"85. Pentru că PNL nu a acceptat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
S-a apreciat că, în acel moment, Gheorghe Brătianu nu oferea acest ideal, deoarece menținea "un veșnic echivoc" în problema națională și în cea constituțională. Atitudinea indecisă atribuită de tineretul georgist, șefului de partid, consta în faptul că: "În prima chestiune nu pornește o acțiune hotărâtă, în a doua problemă se arată un dușman al d-nei Lupescu, dar nu se hotărăște la o acțiune energică pentru terminarea ei, mulțumindu-se cu o acțiune de frondă"256. Concluzia, potrivit căreia misiunea președintelui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să reprezinte o realitate. Analizând activitatea guvernului, deputatul georgist aprecia că acesta folosise în exces cenzura, starea de asediu și guvernarea prin decrete legi, evitând să abordeze "chestiunile mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la întrunirea inițiată de Alexandru Averescu pentru a protesta față de prelungirea stării de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Guvernul Tătărescu a declarat că este gata să continue colaborarea cu uzinele Skoda, care propuneau executarea unui contract cu prețuri mai reduse 479. În ianuarie 1935, ziarul "Mișcarea" aborda, din nou, problema industriei naționale de armament, arătând că, în această chestiune, gruparea H din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ, exercita presiuni asupra guvernului, cerând înzestrarea urgentă a armatei cu armament modern comandat în străinătate. În replică, georgiștii susțineau necesitatea stringentă a unei industrii naționale de armament 480. În aceeași lună
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților. Soluția cea mai eficientă pentru a evita antagonismele între populația majoritară și elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad după cum ele se depărtează sau se apropie în chestiunile esențiale de conducere ale statului [...] de sentimentele și aspirațiile majorității"714. 6.3. Relațiile georgiștilor cu grupările politice extremiste Vara anului 1931 și începutul anului 1932 aduseseră primele succese electorale pentru "Garda de Fier". După ce, în aprilie 1932, Ion Zelea-Codreanu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pace. Încercarea de a scoate războiul în afara legii, prin Pactul Briand-Kellogg semnat în 1928, corelată cu aceea de a realiza dezarmarea, nu au dat rezultatele scontate. Conferința pentru dezarmare de la Geneva, deschisă la 2 februarie 1932, a dezbătut, în special, chestiunea franco-germană. În timp ce francezii propuneau înființarea unui sistem de securitate colectivă, germanii cereau dezarmarea generală. Atitudinea Germaniei era explicabilă prin faptul că alesese destinderea ca mijloc tactic de a obține reviziurea Tratatului de la Versailles. Astfel, când fusese atinsă de criza economică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o scrisoare, în care atrăgea atenția asupra importanței deosebite a negocierilor pentru securitatea graniței de răsărit a României. Șeful georgiștilor cerea ministrului de Externe să îi pună la dispoziție, pentru informare, dosarul privitor la acțiunea diplomatică a României, în această chestiune. Problema pactului de neagresiune a fost adusă în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică și să păstreze raporturi normale, de bună vecinătate cu U.R.S.S. El susținea, de asemenea, necesitatea unor relații calde de prietenie cu Franța, cerându-i să înțeleagă problemele specifice ale politicii românești în Europa Orientală (chestiunea comunistă de dată recentă, precum și problema rusă veche de secole). Gheorghe Brătianu aprecia, de asemenea, că relațiile de prietenie franco-române nu ar fi trebuit să diminueze libertatea României de a-și promova propriile interese economice care impuneau relații concomitente cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]