KorAP: Find »[drukola/base=pace & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1537 1538 1539 ...1840 >

45,986 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309

citea titlurile, apoi iar urca și iar se oprea; ajunsese la concluzia că țara căzuse În mâinile unei bande de nebuni care Îi tot dădeau Înainte cu Hitler și cu Holocaustul și se repezeau Întotdeauna să distrugă orice șansă de pace, văzând În ea un complot nazist pentru a ne nimici. Ajungând la ușă, realiză că se contrazicea din nou și se puse În gardă În privința isteriei și a miorlăielii care caracterizau intelectualitatea israeliană: Trebuie să ne ferim de tentația stupidă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
predestinat. Și de fapt, Își zise, cine știe? La urma urmei, exista un fel de farmec secret În cuvintele „vina cerului“. Apoi se enervă pe el Însuși. Nu exista nici un farmec, nici un secret. Era mai bine să lase cerul În pace. Fima Își Împunse cu o furculiță fruntea, tâmpla, ceafa și Încercă să ghicească sau să intuiască Într-un fel ce simte cineva În clipa În care glonțul pătrunde În craniu și explodează: nu durere, nu zgomot, poate, Își imagină, poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
devorat ziarele, stătea și Își amintea. Sau convoca o ședință de cabinet, Îmbrăcându-și miniștrii În revoluționari luptători de gherilă, ținându-le discursuri, prorocind mânia și consolarea, salvându-i pe fiii lui Israel, cu sau fără voia lor, și aducând pacea În țară. Între tratamente, când medicii și asistenta ieșeau În pauza de cafea, Fima Își pierdea uneori capacitatea de-a asculta și se Întreba ce căuta el aici, Între străinii ăștia. Și unde anume trebuia să se afle dacă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
voi vă mințiți numai și numai pe voi. De parcă arabii tăi n-ar face decât să ceară politicos să li se Înapoieze orașele Nablus și Hebron, după care vor pleca frumos acasă și vor fi fericiți până la adânci bătrâneți și pacea va domni peste Israel și peste Ismael. Dar nu asta e ceea ce vor ei de la noi. Vor Ierusalimul, Fimucika, vor Jaffa, vor Haifa, vor Ramla. Vor să ne taie gâtul puțin, asta-i tot ce doresc. Să ne distrugă ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
aer ca să respiri În voie. E cam sufocant aici la tine. N-ai nevoie doar de un zugrav, ci de o Întreagă armată de meseriași. Trimite-mi mie factura. Apropo de cazaci, Efraim, ar fi bine să-i lași În pace. Ce știe un băiat ca tine despre cazaci? În loc să ai grija cazacilor, mai bine Încetează odată să-ți irosești comorile vieții. Ca un tamarisc În deșert. Rămâi cu bine. Fără să-l aștepte pe Fima, care voia să-l conducă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
se vor ocupa de știință, ecologie și energie. Propaganda și securitatea internă le va păstra pentru el, deocamdată. De acum Încolo cabinetul se va numi Comitetul Revoluționar. Procesul revoluționar va fi definitivat În șase luni. Până atunci va fi instaurată pacea. După care ne vom Întoarce fiecare la treburile sale și nu ne vom mai amesteca În munca guvernului ales. Eu Însumi mă voi retrage Într-un anonimat total. Îmi voi schimba numele și voi dispărea. Acum vom pleca separat, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
vedere, nici unul nu-și irosea comorile vieții. Chiar dacă erau supuși și ei legii de fier a lui Baruch Nomberg, despre a trăi fără sens și a muri fără dorință. Dar cel puțin nu aveau fantezii privind preluarea puterii și restabilirea păcii În țară. Fima deschise geamul hoțește, cu multă atenție, ca să nu sperie mica reptilă meditativă. Și cu toate că În ochii prietenilor săi, ba chiar și Într-ai lui, Fima trecea drept un neîndemânatic, reuși totuși să deschidă geamul fără cel mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
și limpezime a minții. În clipa aceea se simți capabil să-i Înfrunte pe cei trei complotiști de la cafeneaua Savion și să-i Învingă cu ușurință sau să compună un poem, să Înființeze un nou partid, să redacteze tratate de pace; În minte i se Închegau cuvinte și bucăți de fraze care sclipeau de puritate și precizie. Aruncă plapuma de pe el, se repezi la birou și, În loc să convoace Consiliul Revoluționar la o ședință nocturnă, compuse Într-o jumătate de oră, dintr-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
referitoare la pașii mici. Convocă deci Consiliul Revoluționar la o mică ședință În sala În care ținea Țvika seminarele, la campusul de pe Muntele Scopus. Anunță că se răzgândise și că nu mai pleca la Tunis. De data asta procesul de pace nu trebuia să Înceapă ca o uvertură de operă, În stilul lui Begin și Sadat, ci dimpotrivă, cu mici gesturi de bunăvoință, care puteau să topească treptat barierele de ură și mânie. Să dea naștere primelor vibrații ale unei destinderi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
greșește când speră la presiuni din partea Statelor Unite. Iar Uri Gefen se Înșală cu totul când susține că situația va deveni mult mai rea Înainte de-a apărea vreo schimbare În bine. Ambele opinii exprimă o tendință ascunsă a militanților pentru pace de stânga de-a aștepta resemnați o schimbare a realității, mai degrabă decât să facă ceva. Fie și cel mai mic lucru. I se făcu deodată dor de Uri. De umerii săi largi, de glumele sale, de râsul profund și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
cafea, apoi o să fie mut ca peștele. O s-o ajute să termine careul și o să Înceteze să mai filosofeze. Însă nici după aceea, În timp ce beau ceai și cafea, Fima nu reuși să se abțină. Îi expuse Tamarei planul său de pace: chiar În noaptea asta avea să convoace guvernul și să le descrie miniștrilor, fără menajamente, operația care trebuia efectuată pentru a salva statul. Când rosti cuvântul „operație“, vizualiză brusc expresia de aroganță prusacă de pe chipul lui Gad Eitan. Poate aceasta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
vieții. Ce-a vrut să-ți spună de data asta? N-ai Înțeles. Te-ai lăsat furat cu totul de plăcerea polemicii despre viitorul Teritoriilor Ocupate. Ca de obicei. Ca și cum dacă ai reuși să-l Învingi În dispută, piedica din fața păcii ar dispărea și ar Începe o eră nouă. Ca În copilărie: un puști acru, cu o minte ca briciul, care nu avea altă plăcere mai mare decât să vâneze greșelile de limbă sau de exprimare ale adulților. Să-i oblige

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
minte ultimele picături de sânge care se scurgeau din rănile deschise și spasmele agoniei. Dintr-odată, ca printr-o iluminare, Își dădu seama că această oroare nu era decât consecința a ceea ce se petrecea În Teritoriile Ocupate. —Trebuie să facem pace, Îi spuse Fima șoferului. Nu mai putem continua așa. Nu crezi că e cazul să facem un efort și să Începem să vorbim cu ei? Ce e cu frica asta, după părerea ta? Vorbele nu omoară. Oricum, noi suntem de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
și, coborând din taxi, Întrebă: —Deci? Până când crezi că vom mai continua să ne omorâm unii pe alții? Șoferul răspunse: —Chiar și Încă o sută de ani, dacă va fi nevoie. Așa a fost și În timpurile biblice. Nu există pace Între evrei și neevrei. Ori sunt ei deasupra noastră și noi sub ei, ori sunt ei sub noi, iar noi peste ei. Poate când va veni, Mesia le va arăta care e locul lor. Noapte bună, domnule. Nu avem nici un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
În continuare ca tatăl tău să-și amintească de promisiune. Uite ce ți-au făcut, prostule, Îi spusese maică-sa În vis. Iar el, gol și tremurând de frig În fața oglinzii, Îi răspunse cu Întârziere, nervos: Ajunge. Lasă-mă În pace. Când spuse asta, Își aminti chipul Yaelei, schimonosit de spaimă și dezgust, când, cu două ore În urmă, aprinsese lumina În dormitor și Îl descoperise dormind Îmbrăcat sub plapumă, Îmbrățișând cămașa ei de noapte. Țipase exasperată: Repede, Teddy, vino să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Încă foarte mare. Șoferii erau atenționați asupra pericolului de a conduce pe șosele ude și erau rugați să micșoreze viteza și să evite pe cât posibil să frâneze brusc. Care-i problema lor, protestă Fima. De ce nu mă pot lăsa În pace? Drept ce mă iau? Un șofer? Un agricultor din depresiunile nordice? Un Înotător pe fâșia de coastă? De ce suntem tot timpul anunțați și avertizați, În loc să-și asume cineva responsabilitatea și să spună simplu: Vă rog. Vă atrag atenția. Asta e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
e de abia opt dimineața? Responsabilitatea noastră față de limba pe care o vorbim se reduce la orele de birou? Doar de la opt la patru minus pauza de prânz? Doar În zilele de lucru? Îți vorbesc cu seriozitate. Lasă-le În pace pentru o clipă pe Șula și pe Nina și coniacul vostru. Sunt deprimat doar pentru că nu vă văd pe voi suficient de deprimați, luând În considerare ceea ce se petrece. Citești ziarul de dimineață? Aș vrea să iei ceea ce ți-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Își drese glasul Îndelung, ca un profesor bătrân care se pregătește să se lanseze Într-o cuvântare, dar În loc să-i țină o predică lui Fima, Întrebă cu tristețe: — Deci ăsta e umanismul tău? Asta e vocea taberei care militează pentru pace? Iubitorul omenirii speră că semenul său se va rătăci În pădure? Apărătorul Islamului se roagă să piară evrei cu suflete sfinte? Fima se simți stânjenit o clipă. Regretă că-i dorise răul rabinului rătăcit În pădure. Dar imediat Își reveni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
poate ușor nuanțat de o urmă de alcool, care trezi În Fima o Îmbinare de regret și dorință. — De dimineață, spuse, Încerc să-ți telefonez, dar e tot timpul ocupat. S-ar putea crede că prezidezi de acasă negocierile de pace. Scuză-mă că dau buzna așa. Nu stau decât două minute. Ai cumva vreo picătură de votcă În casă? Nu-i nimic. Ascultă: cred că am pierdut la tine un cercel. Eram atât de zăpăcită. Probabil Îți Închipui că sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
pură și veselă, care o făcea să semene cu icoana rustică a unei sfinte pravoslavnice. Spuse: —E Scheinmann, doctore Nisan. Nu face nimic. N-are nici o importanță. Doar să dea Dumnezeu sănătate și prosperitate Întregului popor evreu. Să aducă numai pace de-acum țării noastre dragi. E greu să suporți atâția morți tot timpul. Gulaș pentru domnul doctor azi? Sau supă de pasăre? Fima se gândi o clipă, apoi comandă gulaș, omletă cu salată și compot de fructe. La altă masă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
și de când stătea acolo, pierzând timpul, irosindu-și comorile vieții lângă masa acoperită cu mușama În carouri verzi și albe. Până la urmă hotărî să se mulțumească numai cu o Întrebare: ce ar trebui făcut, după părerea ei, pentru a grăbi pacea. Doamna Scheinmann deveni bănuitoare. Privi În jur, de parcă i-a fi fost frică de deochi, și răspunse timid: — Ce Înțelegem noi? Să decidă conducătorii noștri. Generalii și guvernul nostru. Doar să le dea Dumnezeu sănătate și multă minte. Ar trebui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
suferind de hemoroizi sau ca pe un funcționar de la salubrizare ieșit la pensie, se băgă În discuție cu un accent românesc, cu voce moale, fără a Înceta să se scobească Între dinți: — Domnule. Scuză-mă. Te rog. Ce arabi? Ce pace? Ce țară? Cine are nevoie de asta? Cât trăim trebuie să ne bucurăm de viață. De ce e nevoie să ne batem capul pentru toată lumea? Ce, lumea Își bate capul pentru tine? Bucură-te doar. Cât Încape. Distrează-te. Tot restul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
bazele lor În siguranță. Lumea Își va ține respirația ca În zilele bune. După care domnul Șaron și domnul Șamir vor pălăvrăgi despre brațul lung al Țahal-ului1 și despre renașterea forței de intimidare israeliene. Vor boteza această operațiune „Acțiunea pentru pacea crematoriilor 2.“ Fima luă foc Într-o clipă. Dacă aș fi prim-ministru, Își zise, dar nu Își duse gândul până la capăt, ci explodă: Cine dracu’ are nevoie de asta? Am căpiat pur și simplu. Ne-am ieșit cu totul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Să Înceapă din punctul În care se oprise În gândurile sale. Dar când deschise discuția și se apucă să tatoneze cu grijă, ca un stomatolog care caută cu mișcări ușoare centrul durerii, ca să afle ce crede șoferul despre Teritorii și pace, omul i-o tăie cordial: —Las-o baltă, domnule. Cu părerile astea ale mele enervez oamenii. Cum mă aud, au o cădere nervoasă. Din cauza asta am Încetat de mult să mai port discuții de genul ăsta. Păcat de nervi. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
nu te enervez nici pe tine? Putem cădea de acord să nu fim de acord. În regulă, Încuviință șoferul, dar ține minte, domnule, că tu ai vrut-o. La mine problema se pune În felul următor: Eu sunt pentru o pace adevărată, cum se spune, cu toate asigurările, chitanțele, garanțiile și prevederile inerente, pentru o pace ca asta le-aș da toate Teritoriile, În afară de Zidul Plângerii, și aș mai spune și mulțumesc că mi-au luat Ramallahul și Gaza de pe umeri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]