41,115 matches
-
beneficia și de peștele din lacul Boldești și de vânatul din zonele sălbatice din preajma acestuia. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă și în aceeași compoziție, având 1590 de locuitori. În 1950, la reforma administrativă, comuna s-a regăsit în raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. După reînființarea județelor în 1968, a fost transferată în județul Prahova, fiind numită temporar "Boldești de Mizil" și apoi "Boldești-Grădiștea". În comuna Boldești-Grădiștea se află crucea de
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în 1950 a fost alocată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a reînființatului județ Prahova, păstrându-și compoziția de-a lungul secolului al
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
aceeași plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în satul Măneciu-Ungureni și cătunele Făcăeni, Gheaba, Chicioreni și Keia. În 1938, cele două comune s-au regăsit în plasa Văleni din județul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează între satele Telega și Buștenari cea mai importantă exploatație de petrol din țară, comuna având în total 7272 de locuitori în satele Buștenari, Melicești și Telega. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din același județ, iar în 1950 a fost arondat raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou, în componența actuală, județului Prahova, reînființat. Telega se află
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
din secolul al XIV-lea sub forma "Balkan-Decebal”. Se pare că în 1241, în urma mării năvăliri tătare, acest sat împreună cu Doba au fost pustiite. A avut și un castel al carui ruine datează din secolul 18 și care se mai regăsesc în puține locuri pe malurile râului Crasna. Localitatea are poștă, telegraful este la Sătmârel iar stația de cale ferată este tot la Satmarel. Populația satului Decebal, conform datelor de la recensământul populației din 2002 era 1.103 locuitori. În anul 1930
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
fete) și 4 biserici — una în Pantazi (reparată în 1871), una în Radila (reparată în 1892), una în Dârvari (fondată în 1824) și una în Coșlegi (fondată în 1826 de banul Constantin Bălăceanu). În perioada interbelică, comuna Coșlegi s-a regăsit în plasa Drăgănești, în vreme ce comuna Valea Călugărească — în plasa Cricov și apoi în plasa Urlați. În 1950, cele două comune au fost incluse în orașul regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
Racovița situl unei cetăți a cărei datări încă nu este cunoscută. P.B.Munteanu a început o campanie de atragere de tineri pasionați de istorie pentru a începe campania de cercetări arheologice. Prima atestare documentară a satului - 22 mai 1443 - se regăsește în actul de danie prin care voievodul Ioan de Hunedoara a donat lui Simion Magnus, castelanul Tălmaciului precum și urmașilor săi, jumătate din prediul (cătunul) Reken - Racovița de astăzi - - ceea ce îndreptățește să considerăm că până la această dată localitatea constituia proprietatea coroanei
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
des-întâlnite înainte de anii 90', în prezent la Prilog există pomiculturi de meri și pruni, iar culturile de viță-de-vie sunt prezente și ele, atât pe lângă gospodării cât și înafara satului, comasate. Unul dintre produsele specifice zonei este țuica, aceasta poate fi regăsită în aproape orice gospodărie din sat. Prilogul a fost cunoscut mulți ani prin călugărul Mihai Neamțu, care, prin tratamente naturiste(în mare parte pe bază de ceaiuri) a vindecat în perioada ante-decembristă un număr foarte mare de bolnavi, ajungându-se
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
1687, ca "Balomir", cuvânt de origine slavă. Balomir este un sat de mărime mică, dispunerea lui fiind una lineară, și având o populație de aproximativ 400 de persoane. O parte însemnată din populație a emigrat din comună. În sat se regăsesc patru biserici de confesiuni diferite și anume: penticostală, ortodoxă, baptistă și interconfesională. Datorită acestui fapt, rata infracționalității este foarte scăzută în comună. În luna octombrie 2011, Balomir a fost gazda mai multor oficialități locale și județene, venite să participe la
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localități din bazinul superior al Crișului Alb, apreciază că denumirea satului ar veni de la , Bratoanea<nowiki>"</nowiki> - soția lui Bratu. Ne permitem să facem precizarea că în prezent acest nume nu se regăsește în satul Brotuna. Referitor la vatră satului ( perimetrul construibil ), acesta era concentrat în jurul bisericii, pe malul stâng al pârâului Brotuna, în susul și josul acestuia. După anul 1937, odată cu construirea localului de școală, perimertul construibil a început să se extindă ajungând
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
Cipăieni (în trecut "Chimitelnic" sau "Chimitelnicul de Câmpie"; în ) este un sat în comuna Sânger din județul Mureș, Transilvania, România. Prima atestare documentara a satului Cipăieni ,fost Chimitelnic este anul 1333. De asemenea o nouă atestare o regăsim la data de 18 noiembrie 1346: De-a lungul timpului populația localității Cipăieni a evoluat astfel: După apartenența religioasă structura populației de-a lungul timpului este prezentată mai jos sub forma tabelara : Pop Vasile, născut în 1787 Chimitelnicul de câmpie
Cipăieni, Mureș () [Corola-website/Science/300574_a_301903]
-
se referă la preotul Ilie din Pycula, care în anul 1332 a plătit un fertun și jumătate de argint, prima plată pe anul întâi Arhidiaconatului de Ozd, ce se întindea pe cursul superior și mijlociu al Mureșului, informație despre localitate regăsită într-o altă listă de dijme papale, despre plata a două pe anul întâi din Arhidiaconatul de Solnoc-Dăbâca, când preotul Ilie din Pytula, deci cu altă grafie, a plătit 40 de banali vechi. Satul Petelea este atestat documentar în anul
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
România ci și în Europa. Datorită potențialului natural și uman, localitatea Band a organizat două târguri anuale și, din 1859, târguri săptămânale. Astfel, putem spune că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei. De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda Descrierea stemei Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
mare de siliciu) și un coeficient de tărie destul de mare =12-15. Notă 3- Pe platoul dealului Zănoaga a existat (a fost atestat) în anul 1482 un sat Zenoaia(Zenalya) și care la următorul recensământ (circa 80 ani) nu se mai regăsește . Satul este în mare parte așezat pe valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a lungul timpului localitatea a făcut parte din mai multe unități administrativ - teritoriale. Până în 1877 a făcut parte din comitetul Turda, care era împărțit în 1813 în două cercuri cu 12 plase: de Sus și de Jos . Satul Periș îl regăsim în circumscripția Iară de Mureș ( „bezirk Marosch - Járaer”) sub denumirea de Körtvélyfája, în plasă de Sus al comitatului Turda . Circumscripția cuprindea 13 sate : Erdő-Csanád ( Pădureni), Erő-Szengyől ( Sânger), Gernyeszeg ( Gornești), Hét-Bük ( Habic), Kis-Illye ( Ilioara), Kis-Szederjes ( Mura Mică), Nagy-Szederjes ( Mura Mare) Máros-Jára
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
face în lucrare unele comentarii referitoare la acest capitol. Se impune sublinierea dovezii continuității populației în sat, făcută și în alt capitol, fiind important că din cele 30-40 denumiri de familii și persoane menționate în Diploma din anul 1670 se regăsesc în totalitate în datele scriptice din secolul XX (de-a lungul timpului bineînțeles au apărut și nume noi). De asemenea trebuie subliniat faptul că satul Livadia (cu ambele părți) fiind așezat în partea de sus a Văii Streiului, înspre izvoare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
acum 2500 de locuitori în satele Bogdana, Borzești, Cerchezeștii-Lahovari, Gârbovanu, Gutinaș, Livada, Negoești, Valea Seacă și Rădeana. Comuna Jevreni avea 1629 de locuitori în satele Boiștea-Boierească, Boiștea-Răzeși, Boiștea Călin, Ciuperci, Corbu, Flocești, Heltiu și Miclăușoaia. În 1931, comuna Bogdana se regăsește cu denumirea de "Borzești". În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au început după 1952 evoluția forțată a comunei vecine Onești către statutul de oraș. Comuna Jevreni a fost desființată, câteva
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
ridicată un an mai târziu.), ca de altfel și în cele din 1800-1801, 1822-1823, 1855, 1860-1861, 1870 etc. Privitor la numele de familie, acestea au o rezonanță cert transilvană, lucru demonstrat, de altfel, de izvoare statistice din Transilvania în care regăsim - în forme identice sau ușor modificate - aceste nume, o dovadă a originii transilvane a celor care le purtau. Numărul locuitorilor catolici din Somușca crește pe măsură ce ne apropiem de zilele noastre. Astfel, dacă în 1781 serau recenzate 15 familii cu 83
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
-i privește pe locuitorii catolici din Somușca, de un grup etnic distinct, de o comunitate etnică aparte, ci de un grup religios, de o comunitate religioasă, care, având o origine etnică eterogenă (dar cu o majoritate românească certă) s-a regăsit într-o formă socială uniformizată prin ceea ce noi am denumit „liantul unificator al religiei catolice”. Comunitatea catolică din Somușca suscită un interes deosebit și din punctul de vedere al culturii populare tradiționale, cadrul etnografic al acestui univers rural fiind unul
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Cluj. Județul se afla în partea central-nord-vestică a României Mari, în nord-vestul regiunii Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Cluj, cu excepția unor comune care au fost trecute în componența județelor Sălaj și Mureș. Județul interbelic se învecina la nord cu județele Sălaj, Someș și Năsăud, la vest cu județul Bihor, la sud cu județul Turda, iar
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
a grădinilor ce-l împânzesc. De asemeni satul se observă frumos, cu casele sale așezate de o parte și de alta a șoselei, fiind plin de ulițe dese și întortocheate. În centrul satului, pe partea de apus a șoselei, se regăsesc cele patru edificii care îi aduc fală: Primăria, Școala generală, Căminul Cultural și Monumentul Eroilor. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”." Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în anul 2012 de următoarele facilități: Înca de mai bine de 3000 de ani
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]