54,187 matches
-
regimul minorităților 849. Șeful georgiștilor aprecia că soluția cea mai eficientă pentru a evita antagonismele între populația majoritară și elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad după cum ele se depărtează sau se apropie în chestiunile esențiale de conducere ale statului [...] de sentimentele și aspirațiile majorității"850. În aprilie 1937, fruntașul georgist Mihai Antonescu sintetiza o parte din soluțiile de politică externă vehiculate până atunci, obținând o imagine ideală a unei posibile situații internaționale. După ce trecea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atitudinea mea a fost pusă în discuțiune în ultimele zile, declar în modul cel mai categoric că mă solidarizez în totul cu atitudinea hotărâtă de Partidul Național Liberal în chestia distrugerii actului de la 4 ianuarie și soluțiunii ce a dat chestiunii constituționale. De altfel, ca fiu al lui Ion Brătianu, socotesc că o asemenea atitudine se impune conștiinței și numelui care-l port". Examinând după matură chibzuință toate evenimentele petrecute, mi s-a părut că există o flagrantă contrazicere între o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de a destrăma un mare partid și de a lipsi, astfel, statul de unul din cele mai încercate instrumente de conducere. Neîntemeiată acuzațiune. Fenomen general și istoric, partidele apar cu necesitate oriunde o samă de oameni împărtășesc aceleași convingeri în fața chestiunilor fundamentale de stat. Ele sunt un mijloc al progresului, dar tot ele pot deveni o piedică, o primejdie publică, chiar, ori de câte ori structura statului și moravurile tind să le preschimbe în sindicate de ambițiuni și de interese personale. A lupta, deci
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dl. Brătianu nu se solidarizează cu raportul Bentoiu. D-sa pretinde că neparticiparea partidului nostru la ancheta parlamentară a fost foarte binevenită, căci astăzi, partidul se simte la locul lui, neputând fi acuzat că a făcut politică meschină într-o chestiune privitoare la apărarea țării. În concluzie, partidul d-lui Gh. Brătianu va ridica întreaga chestiune a apărării noastre naționale, socotind actuala afacere Skoda numai ca o verigă dintr-un lanț de afaceri similare. [...] Ion Sân-Georgiu. 5 decembrie 1934 Sire, [...] Dacă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la ancheta parlamentară a fost foarte binevenită, căci astăzi, partidul se simte la locul lui, neputând fi acuzat că a făcut politică meschină într-o chestiune privitoare la apărarea țării. În concluzie, partidul d-lui Gh. Brătianu va ridica întreaga chestiune a apărării noastre naționale, socotind actuala afacere Skoda numai ca o verigă dintr-un lanț de afaceri similare. [...] Ion Sân-Georgiu. 5 decembrie 1934 Sire, [...] Dacă manifestația georgiștilor [din 2 decembrie, la sala Rio, n.n.], cu tot numărul mare al participanților
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Văitoianu, Toma, discursul de duminică a fost o surpriză. [...] În ce mă privește, am știut că Gh. Brătianu pregătește o ieșire originală. Avusesem cu dânsul o lungă convorbire, în cursul căreia putusem afla, că el va pune în discursul său chestiunea formării guvernelor din ultimul timp. Nu l-am crezut, însă, atât de nestăpânit, încât să se exprime în forma și tonul în care s-a exprimat. Explicația trebuie căutată în disperarea unor partizani, care, veniți din provincie, au descris lui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat. Domnule președinte, domnilor deputați, nu am intenția să răspund atacurilor ce ni s-au adus ieri de pe banca guvernului. Pentru lămurirea Adunării și a opiniei publice sunt, totuși, două chestiuni pe care trebuie să le ridic de la această tribună. S-a vorbit și de atitudinea noastră față de Coroană. Cea din iulie 1930 este cunoscută. Istoria o va judeca. Îmi ajunge să amintesc că am fost exclus atunci [...] În fața faptului îndeplinit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avea convingerea că un interes al statului poate fi primejduit, dacă aș avea sentimentul că demnitatea partidului și valoarea morală a acțiunii noaste pot fi, în orice fel, compromise". Cunoașteți propunerile de colaborare ce mi s-au adresat. Indiferent de chestiunile de portofolii, sau de mandate [...] nu mi s-a dat nicio lămurire asupra programului de guvernare, care nici acum nu se poate desluși din declarațiile răsunătoare, nu mi s-a dat nicio garanție că unele sisteme dăunătoare dezvoltate în normele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Wippermann spunea în 2005 că apariția mulțimilor inteligente (indivizi puternic interconectați prin tehnologie) reprezintă mai degrabă o evoluție decât o revoluție.49 Internetul, spunea el, a fost o revoluție tehnică. Mulțimile inteligente sunt o evoluție socială. Până la urmă, e o chestiune de perspectivă. Evoluția, prin definiție, este o formă de dezvoltare, de creștere, care poate duce, la un moment dat, la schimbări radicale, la revoluție. Internetul este o evoluție a sistemelor de comunicare în rețea, dar în momentul în care a
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
stimulat pe toată lumea și chiar am avut senzația, timp de o lună, că tot online-ul din România era mai fain, mai organizat, mai unit ca de obicei. Încă mai cred că nu m-am înșelat, că e doar o chestiune de cât de bine se comunică un mesaj pentru ca oamenii ăștia să se unească, indiferent de orgolii și rivalități.“ Pe 30 decembrie 2010, Daniel Răduță scria pe blogul pe care îl crease special pentru această campanie un mesaj intitulat „Mai
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mai concretă, cea mai completă dintre arte. El le cuprinde pe toate: el este muzică, el este cuvânt, el este plastică, el este lumină și culoare, și, mai ales, el este mișcare” . Dacă teatrul este sau nu literatură rămâne o chestiune discutabilă, argumentele existente îndreptățind ambele puncte de vedere. I. L. Caragiale, unul dintre primii noștri teoreticieni ai teatrului, îl consideră un gen în afara literaturii: „Teatrul este o artă constructivă, al cărui mobil sunt conflictele ivite între oameni din cauza caracterelor și patimilor
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
arată” acțiuni omenești cu aparența de a fi reale. Acum „actorul nu este decât un mijloc transparent, un mijlocitor care trebuie să redea textul. De altfel, ceea ce i se cere anume e voce frumoasă, dicțiune, frazare, căldură și pasiune recitativă, chestiunea întrupării ori a costumului, de pildă, nepunându-se cu necesitate, iar jocul scenic fiind necunoscut” . Prezentarea declamatorie a rolului este impusă și de faptul că tragedia clasică franceză (Corneille, Racine), de exemplu, este în versuri și impune o anumită solemnitate
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
tendința istorică" de slăbire a autonomiei politice a orașelor, în prima parte a cărții, autorul analizează cum s-a creat orașul modern francez prin "lucrările lui Haussmann" ("haussmanizarea"), cum s-au născut "politicile urbane", cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea guvernării orașelor". În a doua parte a cărții se ocupă de etapa planificării urbane, când predominantă devine "viziunea funcționalistă a democrației", marile speranțe fiind acelea de a "moderniza societatea prin urbanizare", de a (re)descoperi "rolul orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sensibilizat în privința necesității planificării urbane, dar guvernele din perioada interbelică nu au determinat niciodată în mod clar rolurile ce revin pieței, patronatului, puterilor locale sau statului în privința locuințelor și, într-o manieră generală, în privința dezvoltării urbane"34. Capitolul 2 Urbanizarea chestiunii sociale Depolitizarea guvernării orașelor Până la cel de-al Doilea Război Mondial, conducerea orașului a transpus în act reținerea puterii publice de a trata problemele urbane ca pe probleme politice. Problemele urbane, din același motiv ca și faimoasele "probleme sociale" evocate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care trebuia să și-o asume, de bine, de rău, în secolul al XIX-lea"55. Segmentarea acțiunii publice vizează neutralizarea forței conflictelor dintre patroni și muncitori, și aceasta în scopul fondării unei democrații reprezentative. Pentru republicani, nu exista o chestiune socială în jurul antagonismului capital/muncă, ci probleme sociale care se cereau identificate și rezolvate izolat, una după alta, în cea mai simplă descriere a lor, ceea ce le făcea mai ușor de rezolvat. Este vorba tocmai despre ceea ce indica Léon Gambetta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor grele impuse de o muncă stresantă, supusă normelor raționalizării industriale. Atât timp cât nu exista o legislație care să vizeze protejarea muncitorilor și a celor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
entuziasmul creșterii economice, costurile funcționării acestor dotări au fost neglijate 249. Această neglijare ținea și de faptul că statul stabilise cu grupurile care se ocupau de tineri 250 doar relații pe probleme tehnice legate de echipamente, și mai puțin în privința chestiunilor legate de doctrină, în materie de animație culturală, socioculturală sau urbană. "Din 1958 până în 1966 putem susține rezumă Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Yves Mény: "Statul plătește mai mult, dar nu are mare influență asupra folosirii banului"314. Astfel, din motivul orientării generale a restricțiilor în privința cheltuielilor publice, problema autonomiei fiscale și a venitului real al colectivităților locale se prezintă ca una dintre chestiunile majore ale acestui început de secol. Legile descentralizării dau un fundament legal competenței economice a colectivităților locale. Nu este cazul să intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prezintă ca una dintre chestiunile majore ale acestui început de secol. Legile descentralizării dau un fundament legal competenței economice a colectivităților locale. Nu este cazul să intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face o colectivitate locală în domeniul economic și social? ar merita să fie astăzi inversată: ce nu poate face? Puține lucruri 315". Descentralizarea a fost însoțită de multiplicarea intervențiilor comunale în dezvoltarea economică. Însă ar trebui, pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în rețelele de transport colectiv urban -, care au dotat aleșii transporturilor cu o putere relativ autonomă față de colegii lor, susceptibilă să treacă peste coordonările de dorit. Integratori supremi ai politicilor locale, primarii ar trebui să se mobilizeze mai curând asupra chestiunilor privind deplasarea, decât pentru a promova marile proiecte de infrastructură"351. Dacă multimodalitatea 352 se prezintă ca o cheie a dezvoltării politicilor de deplasare urbană care trebuie să respecte mediul și exigențele mobilității, impresia care domină, atunci când observăm politicile publice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
modul în care sunt apreciate astăzi diferitele realizări. La ce bun să introduci un tramvai, dacă nu i se acordă prioritate în intersecție? De ce să se investească în liniile de transport în comun, dacă noile echipamente și infrastructuri ignoră traseul? Chestiunea transportului în comun apare deci simptomatică pentru neputința politică de a trata probleme care nu scapă a priori competențelor orașelor și națiunii. Oamenii politici nu încetează să afișeze voința de a reduce traficul automobilelor în oraș, sondajele de opinie subliniază
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dacă dorește să îndeplinească așteptările ansamblului de actori din sistem"378. Specialiștii din domeniul locuințelor sociale Éric Le Lann și Philippe Pivion subliniază statutul ingrat al locatorului HLM, respectiv al viceprimarului-președinte al consiliului administrativ al HLM, care se angajează în chestiunea locuințelor pentru persoanele defavorizate: "[...] cu cât organismele HLM fac sau vor face mai mult pentru rezolvarea problemei locuințelor persoanelor defavorizate, cu atât persoanele care nu au primit locuință vor vedea doar caracterul arbitrar al acțiunii lor, rezumat prin întrebarea "de ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o sursă de probleme pentru municipalitățile care le găzduiesc, ca și o creștere a propagandei de dreapta, care o favorizează, pentru moment"383. Astfel, aceste cartiere HLM, zone întunecate care atentează la noile mărci urbane ale modernității, devin din ce în ce mai marginalizate. Chestiunea socială ia amploare și prezintă o vizibilitate spectaculoasă în ceea ce privește agravarea inegalităților sociale și a excluderii 384. În acest context, mulți primari își manifestă reticența în susținerea proiectelor pentru construirea unor noi locuințe sociale. Unii spun că găzduiesc deja un mare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și Philippe Pivion amintesc: nu putem atribui doar HLM întreaga răspundere pentru punerea în act a unui veritabil "drept la locuință". "Zeci de mii de locuințe HLM sunt vacante și nu-și găsesc locatari. Oare putem reduce această problemă la chestiunea plafonului de acces? Bineînțeles că nu. Familiile nevoiașe, în creștere, nu doresc aceste locuințe libere deoarece sunt conștiente că ele nu mai răspund nevoilor de integrare socială"403. În aceste condiții, politica locuințelor trebuie să iasă din impas, atât timp cât săracii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care implicau logica operării. Riscul întâlnirii logicii productive cu mersul obișnuit al lucrurilor era astfel evitat [...]. Prin menținerea unei departajări organice între cele două ordine, aleșii puteau amâna reforma sistemului intern de funcționare a serviciilor municipale. Tradiția, amabilitatea și rezolvarea chestiunilor de pe ordinea de zi aparțineau sistemului municipal. Marile proiecte ambițioase și câteodată destabilizatoare reveneau firmelor paramunicipale"416. Această perioadă coincide cu expansiunea grupurilor de servicii urbane. Din anii 1950 până la mijlocul anilor 1970, modernizarea și echiparea țării au fost făcute
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]