41,115 matches
-
pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha, steibel, etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al viței românești. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună se regăsesc numeroase familii care cresc vaci și viței, pentru carne și lapte. Se regăsesc de asemeni și numeroase stâni. Pentru carne sunt crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al viței românești. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună se regăsesc numeroase familii care cresc vaci și viței, pentru carne și lapte. Se regăsesc de asemeni și numeroase stâni. Pentru carne sunt crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poenile
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
clădire mare, cuprindea tot felul de produse pentru locuitorii comunei. Astăzi, clădirea acestui magazin aparține lui Roger Bunghez, însă nu poate funcționa datorită starii foarte proaste a ei, aceasta fiind veche și nerecondiționată, improprie unui magazin. La ora actuală se regăsesc în cardul satului Cașin 11 magazine, particulare, funcționale, și unul care nu se știe dacă va activa. După denumirea uzuală folosită de săteni, acestea sunt: Privind numărul mare de magazine pe care îl deține satul Cașin, rezultă faptul că există
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
regulate trec prin comună autobuze urmând traseele Onești - Cașin - Mănăstirea Cașin, un număr semnificativ de săteni (majoritatea țigani din Vlașca), prestează meseria de „ciubucar”, transportând persoane cu autoturisme proprii, pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea „Poiana Scutarului” cu gara Onești, trecând și prin Cașin. Calea ferată deservea la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în al
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
statului și cu o nouă organizare. Localul de școală a fost construit în 1898 și avea 4 săli de clasă, cancelaria și locuință pentru drector. Școala este astăzi modernă, deținând multe facilități standarde timpului în care trăim. Incinta ei se regăsește în centru comunei Cașin, lângă Căminul Cultural. Școala din Curița este înființată la 1 octombrie 1905 și a funcționat până în anul 2010. Înainte ca aceasta să fie construită, dar și după ce ea nu mai funcționează, copiii din Curița învățau la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
participă, pe categorii de vârstă, echipe de pe toate văile vecine ale Cașinului, premiile fiind răsplătite în cupe și bani. Atmosfera în aceste zile este una cu totul unică, învăluită într-un aer măreț de sărbătoare, voia bună, distracția și cheful regăsindu-se în inimile tuturor cășunenilor. Neculai Pâslaru (n. 17 ianuarie 1866, Comuna Cașin, județul Bacău, România — d. 29 noiembrie 1943, comuna Cașin, județul Bacău, România) a fost un învățător la Școala din Cașin și autor al primei monografii a comunei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
evita dezechilibrul pHului din celulele care îl conțin. Spre deosebire de unii acizi carboxilici cu lanț lung (acizii grași), acidul acetic nu se găsește în trigliceridele naturale. Totuși, triglicerida artificială numită "triacetină" (triacetatul de glicerină) este un aditiv alimentar uzual și se regăsește în cosmetice sau în medicamente topice. Acidul acetic acid este produs și excretat de către anumite bacterii, mai ales cele din genul "Acetobacter" și de specia "Clostridium acetobutylicum". Aceste bacterii sunt omniprezente în produsele alimentare, apă și sol, iar acidul acetic
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Târgu Mureș. Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în centrul regiunii Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Mureș, cu excepția zonei de nord-est, care se găsește în județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
partid. Rezultatele alegerilor au reflectat această slăbiciune. Federaliștii au pierdut președinția în favoarea lui Jefferson și a republicanilor cu opt voturi electorale (73 la 65) și deasemenea au pierdut Congresul. Adams a pierdut președinția în favoarea vieții private în Quincy; și-a regăsit simțul umorului și și-a servit țara într-un alt mod. A devenit președinte al societații de arte și științe din Massachusetts, al societății pentru promovarea agriculturii. Corespondența sa cu Jefferson și Benjamin Rush sunt monumente de erudiție care relevă
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
relații umane. Caracteristica principală a personajelor create de scriitor este caracterul puternic al acestora și încrederea în forțele proprii pentru a-și putea depășii propriile condiții. Cercetarea destinului și oglindirea acestuia prin ochii personajelor este o constantă care poate fi regăsită în fiecare din romanele de dragoste scrise de Pavel Coruț, iar drumul pe care trebuie să îl parcugă fiecare din personajele întâlnite în aceste romane este unul sinuos plin de neprevăzut și suferință. Chiar dacă la o primă vedere scriitura lui
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
învățătorului Ioan Sângeorzan, ajutat de săteni, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Monumentul, în formă de piramidă, are la bază un postament, fiind realizat din piatră și beton. În vârful obeliscului se află o cruce, acest însemn fiind regăsit și ca element decorativ, pe fațada monumentului. Împrejmuirea operei comemorative s-a făcut cu stâlpi de beton, uniți cu lanțuri. Înscrisurile de pe monument au fost distruse de autoritățile hortiste, în 1940, dar au fost refăcute în anul 1969, când obeliscul
Coasta, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300872_a_302201]
-
doar în reședința de comună Sulița, în satele aparținătoare, în majoritatea cazurilor, neexistând puncte de lucru sau sedii ale acestora. Astfel este îngreunat accesul locuitorilor satelor în cauză la instituțiile și serviciile publice. Singurele dotări de interes public care se regăsesc în toate satele comunei Sulița sunt cele ale Bisericii, școlilor generale și gimnaziale. Lipsesc după cum se poate observa, serviciile de sănătate, asistență socială, strict necesare unui trai decent, acestea fiind asigurate din reședința de comună într-o măsură total nesatisfăcătoare
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
situează între ansamblul compact al disciplinelor "tehnologice" și domeniul "esteticii". La nivelul tehnologiei urmărim un "proces de producție", la nivel stilistic ni se revelează configurația particulară a produsului artistic, iar la nivel estetic valorizăm acest produs. Altfel spus, stilul se regăsește pe o poziție intermediară între "limbaj" și "mesaj", fiind legat astfel de configurarea a ceea ce poate fi caracterizat ca specific al "rostirii" (formularea aparține prof.dr.Valentin Timaru). Am menționat mai sus existența acelei problematici și terminologii ce se situează pe
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
central din Naumburg (Germania), de unde se vând în toată țara, sau la cafeneaua internațională din Viscri. Este o așezare din podișul Transilvaniei, din apropiere de Sighișoara, locuita inițial de secui, apoi colonizată de sași in sec. XIII.. În prezent se regăsește o frumoasă biserică evanghelică, fortificată, în stilul bisericilor săsești fortificate din Transilvania. Situată între cele două șosele ce leagă Rupea de Sighișoara și de Mediaș, în satul Viscri se putea ajunge până acum zece ani doar prin mijloace proprii de
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
prezență obișnuită în stepa Brăilei. Prima mențiune documentară a unui toponim de pe teritoriul actualei comune Bordei Verde, apare într-un hrisov al voievodului Radu cel Mare din 18 iulie 1505. Este vorba de moșia „"Șchiaul"”, moștenire lingvistică pe care o regăsim în vechea denumire a actualului sat Constantin Gabrielescu, și anume „Șcheaua Nouă”. Prezența toponimului „"Șchiaul"” a fost de-a lungul timpului interpretată ca atestând existența actualului sat Constantin Gabrielescu, ca una din cele mai vechi localități din județ, lucru devenit
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Prima localitate menționată documentar de pe teritoriul comunei Bordei-Verde este Lișcoteanca, care apare în actul de donație din 1715 a spătarului Mihail Cantacuzino către ctitoria sa filantropică, Spitalul Colțea. Actul original de donație nu s-a păstrat, dar conținutul său se regăsește în actele de proprietate ale Eforiei Spitalelor Civile, de unde putem afla că aceasta stăpânea în județul Brăila, printre altele, „"moșiile Doiceasa, Șchiaua și Lișcoteanca, dăruite de spătarul Mihail Cantacuzino."” Următorul sat care apare în documente este Filiu. Originile satului nu
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cultural. La Ungra, zestrea etnografica este deosebit de bogată. Cel mai de preț lucru pentru tradiția satului îl reprezintă costumul popular, păstrat cu respect și mândrie până în zilele noastre, când este purtat la zile de sărbătoare și nunți. În sat se regăsește și mobilierul pictat, specific culturii transilvane. La Ungra s-a păstrat obiceiul vecinătăților (nachbarschaft, nabarsagurilor), forma de organizare a comunității, cu scopuri de întrajutorare și administrative, veche de sute de ani, specifică satelor din regiunea Sighișoara-Rupea. Frumusețea satului este dată
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
mari clădiri de cult din Județul Brăila, fiind cunoscută și sub denumirea de "Catedrala Bărăganului". Biserica se află sub patronajul Episcopiei Dunării de Jos, și îl are ca preot paroh pe preotul Dan Ene. Printre structurile de cult ce se regăsesc în intravilanul satului se numără și crucea de piatră din fața fostului CAP, datată ca fiind construită în secolul al XVIII-lea. O altă cruce de piatră, localizată pe teritoriul satului, declarată monument istoric, figurează ca dispărută pe lista Monumentelor Istorice
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
abia în 1949. Obiectivele organizației erau: ""a reda din nou libertatea și a pune pe tron pe rege", "a educa oameni hotărâți, căliți în luptă, care mâine să formeze guvernul statului român", "a lichida toate elementele putregăioase, care și-au regăsit reședință pe teritoriul român", "a repatria pe toți care astăzi stau înlănțuiți în Siberia", "a întoarce avutul celor ce au fost despuiați de hoardele năvălitorilor", "a restabili echilibrul țării din punct de vedere economic, industrial, științific etc.", "a restabili granițele
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
Cazanii, Rîmnic, 1748; Strastnic, 1753; Evanghelie, Blaj, 1765; Penticostarion, Blaj, 1768; Minei, 1781; Apostol, Blaj, 1814. În anul 1997, în Marin s-a înființat și o casă de rugăciune baptistă. Situația populației stabile din Marin, după religie și naționalitate, o regăsim și în recensămintele de după 1990. Astfel, în anul 1992, cele 1.199 de persoane cu domiciul stabil în Marin sunt în totalitate de naționalitate română. Statisticile din anul 2002 consemnează și religia populației stabile din Marin; din totalul de 995
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
lor. Situația prezentată în aceste urbarii atestă prezența culturii viței de vie în Marin în toată această perioadă (1818-1848). În conscripția făcută în perioada 1721-1722, Marinul nu figura cu viță de vie și vin, deși cultura viței de vie o regăsim în 34 de localități, din cele 49 ale comitatului Crasna. Nu există date concrete cu privire la apariția acestei culturi în Marin, dar se presupune că aceasta a avut loc în prima jumătate a secolului XVIII, la scurtă vreme după conscripția din
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
olăritului, însemnând localitatea acelor meseriași. Este menționată de Ion Ionescu de la Brad la 1850 doar ca Mănăstire rusească. De drept ea este locuită în majoritate de etnici ucraineni, cunoscuți și sub numele de haholi, iar printre numele de familie se regăsesc; Ikimov, Naum, Hamcerenko, Alexe, Irimia, Petrov; Kacenku, ș.a. transfugi din Imperiul Rus, din secolul al XVIII-lea, în imperiul vecin inamic, otoman. Conform datelor istorice prezentate de I.Ionescu de la Brad de la 1850, refugiații ucraineni în localitate sau în cea
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
Costin și Mănăilă sau Mănăstirea Măxineni. Proprietatea privată țărănească revine după reforma lui Cuza din 1864 și este întărită de marile reforme de după războaie, dispare iarăși în epoca comunistă, revenind după revoluția din 1989. Forma obștească nu și-a mai regăsit originea la Bordești după nici una din aceste reforme. În 1646 moșnenii din Bordești vindeau o parte de moșie și dăruiau Domnului Matei Basarab "“un loc de pomet, cât se va alege, să-și facă Măria Sa metoh. Așijderea și Măria Sa, căt
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
dr. Constantin Cihodaru în DRH,I). Tot sub acest nume, satul mai apare și într-un document intern emis la data de 14 ianuarie 1490 în cancelaria domnitorului Ștefan cel Mare pentru ca la data de 7 august 1618 să-l regăsim într-un document emis de domnitorul Radu Mihnea (1613-1619; 1623-1629) sub numele "...satul Tăcmăneștii din ținutul Vasluiu". Nu există dubii de localizare deoarece satul s-a numit așa până la începutul sec. al XX-lea, când și-a preschimbat numele în
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]