13,635 matches
-
protecție, de legătură a acesteia cu lumea de sus, arborele vieții, cu valențe cosmice având tocmai acest rol de legătură. O alta temă ce apare ca element de creație artistică religioasă o constituie reprezentarea mâinii pe ceramica precucuteniană și cucuteniană, îndeosebi cu referire la orante. Precizăm că și aceste imagini-simbol își au originea tot în arta și spiritualitatea paleoliticului superior. Mai mult încă, putem constata o bogăție numerică și calitativă impresionantă a pictării mâinii în aproape toate grotele-sanctuar ale Paleoliticului superior
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
considerație cel pușin trei aspecte, care se integrează în natura spiritualității preistorice eneolitice: a, existența orantei ca element al ceremoniilor cultice la comunitățile de agricultori și crescători de vite; b, situația ierarhică a divinității feminine în panteonul religiilor neo eneolitice, îndeosebi cucuteniene; c, relația htonic-uranic sau uranic-uranic în religiile și manifestările cultice ale comunităților preistorice. Studiile de specialitate precizează existența reprezentărilor feminine sub forma orantei, a divinității feminine în picioare și cu brațele înălțate, care are ca prototip creațiile artistice ale
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate, nu simplă preoteasă, după modelele religiilor antice, îndeosebi din Orientul Apropiat și Mijlociu, sau cum ar putea sugera statueta masculină, cu brațele ridicate, de la Scînteia Iași, dar ca posibilitate de existență numai la unele comunități umane, fără tendința de generalizare. În ceea ce privește ierarhia divinităților, studiile de specialitate sunt întrutotul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Sindipa” la „Divanul persian”, 1976), Adrian Marino (From „Litterae Humanae” to „Literatura” in the Renaissance, 1988), Mircea Borcilă, Ștefan Borbély (Corespondența Rilke-Blaga, 1991), Corin Braga (Nichita Stănescu și Jean Paul-Sartre, fenomenologia neantului, 1992) ș.a. Din seria de după 1990 se rețin îndeosebi numărul 4/1992, dedicat lui D. Popovici, cu un substanțial grupaj de articole despre Mihai Eminescu - Mircea Borcilă, Eminescu și Humboldt, Ruxandra Cesereanu, Cele două fețe ale lui Oneiros, Ioana Bot, Aspecte ale instituirii mitului eminescian -, și numărul 1/1997
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
Liviu Rebreanu (iulie 1942 - decembrie 1943), N. Carandino (mai 1945), Tudor Vianu (iunie 1945 - mai 1946), Ion Pas (iunie-iulie 1946). Rubrici: „Teatrul și lumea lui”, „Regizorii noștri”, „Premiere celebre”, „Ecouri și fapte din trecut”, „Vitrină cărților”. Fenomenul teatral e abordat îndeosebi teoretic: E. Lovinescu (Eternul și vremelnicul în teatru, Psihologia succesului), Pompiliu Constantinescu (Convenții teatrale), Dan Petrașincu, Coca Farago, Constantin Noica (Cartea pe care n-o citea Ioana d’Arc), Tudor Arghezi (Scrisoare unui actor), Gală Galaction (În jurul teatrului religios), Al.
STUDIO TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
epic lipsește. Tot astfel și în Dansul iederii, care continuă acțiunea din Preavizul. Aceeași ambianță profesională, aceeași atmosferă în ateliere, în birouri, doar că protagonistul nu mai intră în conflict cu șefii. El apare, de altfel, mai mult în afara întreprinderii, îndeosebi în familie, ca soț și tată. „Evenimentele” parcurse sunt o aniversare (împlinirea vârstei de patruzeci de ani), apoi o deplasare cu mașina în orașul natal, o excursie în Deltă. Aceste momente punctează descripția de tip naturalist a unui climat de
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
neoexpresionismul ardelenesc, fără a fi însă tributară vreunei orientări anume. De aripa confraților din Cenaclul de Luni îl apropie mai ales prozaismul, intertextualitatea și nota oral-colocvială a discursului; de neoexpresioniști - transcripția precisă a angoaselor, infrastructura mitică a universului liric și îndeosebi ambiția de a scrie o poezie „maximală”, fixată pe articulațiile ontologice ale lumii și ale vieții. Cum trăsăturile acestea nu se desfășoară succesiv, ci alternativ, ordinea volumelor nu indică neapărat o evoluție programată, ci mai degrabă o continuă fugă experimentală
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
a restabili adevărul” ș.a. Al. Săndulescu observa pertinent că „Sanda Stolojan relevă o polivalență a talentului, fiind un observator lucid al evenimentelor politice, un poet sensibil, evocator de oameni și locuri și totodată reflexiv, meditând adesea la destinul omenirii și îndeosebi al Europei”. S. a tradus în franceză cartea lui Emil Cioran Lacrimi și sfinți (1986) și un volum antologic Lucian Blaga, L’ Étoile la plus triste (1992). SCRIERI: Duiliu Zamfirescu, tr. Eric D. Tappe, Boston, 1980; Dans les brisures, Mortemart
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
1950-1954). Va fi corector la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1958) și la Editura pentru Literatură Universală (1958-1962), iar în perioada 1963-1972 redactor principal la revista „Secolul 20”. Desfășoară o susținută activitate publicistică și călătorește frecvent în străinătate (îndeosebi în spațiul germanic). În 1995 părăsește capitala și se stabilește la Jimbolia, unde înființează o fundație culturală româno-germană care îi poartă numele. În 1956 debutează concomitent, cu versuri, la „Steaua” și la „Tânărul scriitor”, iar prima carte, Poeme, îi apare
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
cu versuri la „Brassói lapok”, „Pásztortűz”, „Vasárnap”, „Ellenzék”. Tot din această perioadă datează primele sale transpuneri din literatura universală. El însuși poet, prozator și eseist, S. realizează și numeroase traduceri în limba maghiară din literaturile germană, engleză, rusă, chineză și, îndeosebi, din literatura română, care intră în orizontul său prin Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu. Ca traducător, debutează editorial în 1940, cu o antologie a poeților români moderni și contemporani, Mai román költők. Cartea, rezultat al unei munci asidue de un
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme feminine. Secțiile țineau ședințe de dezbateri, analize pe probleme, acordau consultații și formulau proiecte de legi. Reputația deosebită de care s-a bucurat ISR pe plan intern și extern în cele peste două decenii de existență s-a datorat îndeosebi ciclurilor prestigioase de dezbateri publice organizate de acesta pe teme arzătoare în perioada interbelică. Pentru cititorul de astăzi pot fi foarte sugestive criteriile și metodologia care au stat la baza organizării acestor dezbateri publice: identificarea problemelor sociale majore generate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sănătății” și a „culturii sufletești”. Imaginea ISR conturată în cele peste două decenii de activitate surprinde o instituție ce a cercetat problemele fundamentale care au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
făcut ca Clubul să fie asociat - mai ales de către economiști și de către specialiștii din domeniul tehnologiilor - cu o instanță ce se împotrivește în mod absolut creșterii economice și tehnologice, pledând pentru o creștere economică zero și pentru stoparea inovațiilor tehnologice. Îndeosebi specialiștii din domeniul tehnologiilor criticau Clubul, susținând că acesta nu este conștient de capacitatea inovațiilor tehnologice și științifice de a contribui la însăși rezolvarea problemelor majore ale omenirii. Astfel că Raportul a fost extrem de discutat în sute de conferințe, seminarii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roma le acorda o mare importanță și care-l consacrau printre primele centre de studii prospective din lume, alături de UNESCO și organizațiile Word Future Studies Federation și World Future Society. „Învățarea participativă” lega învățarea individuală de cea a societății. Concepută îndeosebi ca o „dezvoltare a competenței de a face față situațiilor noi”, învățarea considerată tradițional ca un proces individual, era acum concepută pe un plan mai larg. Învățând, societățile își îmbogățesc repertoriul de răspunsuri actuale sau potențiale la situații reale, fapt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor la nivel local, încercând să reflecte cererea și nevoile comunității (stimulând participarea comunitară și construirea/consolidarea capitalului social). Rolul fondurilor sociale Având
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig arată că, în condiții de recesiune economică sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate pe cei trei piloni (2000, pp. 19-20): promovarea oportunităților - în general, programele antisărăcie trebuie să le ofere persoanelor sărace posibilitatea de a beneficia de oportunitățile pieței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ei în economia lucrării de față. Dunărea - "fluviul cu două nume". Literatura antică se ocupă de Dunăre de la primele sale scrieri. Până la o descriere geografică corespunzătoare, ca aceea făcută de Herodot în secolul V î.e.n., fluviul apare în opere literare îndeosebi, sub numele de Istros, o denumire preluată de la traci. În poemul "Theogonia", din secolul VIII î.e.n., Hesiod ni-l prezintă ca "Istrul care curge frumos". În "Călătorie în jurul lumii" din secolul VI î.e.n., Hecateu din Milet semnalează cetatea Orgame de pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ier (brasecat). Hidronimul Obârșia, la Vădastra - în sudul Olteniei, pentru un mic afluent al Oltului, vine de la un cuvânt slav indicând "partea de sus", în română însemnînd "izvorul unei ape" sau "un loc de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut practica irigarea prin derivare gravitațională încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ÎN ORGANIZAȚII Caliniuc Alină Mădălina Argument Am ales această temă fiind atrasă de noutatea acestui subiect , inteligența emoțională fiind un concept cu o arie de interes relativ nouă, mai ales la noi în țară, studiată îndeosebi pentru aplicabilitatea ei în relațiile interumane și în creșterea eficienței muncii în organizații. Motivul pentru care am ales să studiez și stresul este pentru că acesta este din ce in ce mai mult recunoscut a fi unul dintre cele mai serioase riscuri pentru sănătate (în
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic de Înregistrare și evaluare, receptare și rejectare sau corectare șiatenuare a fenomenului și consecințelor sale. În istoria omenirii există perioade de exacerbare a violenței, dar acestea se particularizează Îndeosebi prin raportarea la un sistem de valori și prin intensitatea perceperii fenomenului. J. Huizinga și M. Bloch atenționează asupra violenței diferitelor epoci, În timp ce J. Given consideră că fiecare societate are caracteristicile sale de comportament violent. În concepția lui A. de
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În condiții de dependență afectivă și au o mare importanță În geneza violenței atunci când compatibiliatea armonioasă a familiei este Înlocuită de o atitudine dominată de neînțelegeri, conflicte și manifestări violente. În aceste condiții are loc o identificare cu persoane violente, Îndeosebi În familiile nucleare cu unul sau puțini copii În care nu există suficiente resurse afective sau modele alternative de comportament. Violența În familie și maltratarea copiilor riscă să reapară la copilul care a suferit violențe și maltratări printr-un proces
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
științei și tehnicii, ale statelor și guvernelor, ale întregii populații a pământului. Aceasta, pentru că primejdia reprezentată de poluare a crescut și crește neîncetat, impunând măsuri urgente pe plan național și internațional, în spiritul ideilor pentru combaterea poluării. Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sănătății a îmbrăcat de-a lungul timpului mai multe aspecte concretizate în diferite tipuri de poluare și anume: I. Poluarea biologică, cea mai veche și mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă prin
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
mult decât membrele, ceea ce face să crească indicele de proporționalitate (Erissmann). Mușchii cresc în volum. Prin creșterea suprafeței secțiunii fiziologice, forța se dezvoltă proporțional cu valoarea acestei suprafețe (Ifrim, 1986). Sistemul nervos se caracterizează prin faptul că își continuă dezvoltarea, îndeosebi prin permeabilizarea sinapselor. Există un echilibru între excitație și inhibiție, între iradiere și concentrare (Ifrim, 1986). Se admite că între 15 și 17 ani creierul atinge greutatea sa maximă atât la fete, cât și la băieți și funcțiile psihice se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]