4,715 matches
-
cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză albă pentru cămăși și lenjerie de pat. Mai țesea valuri de ștergare mari și mici, mineșteguri (marame) și ițari. Trecea apoi la țesutul lăicerelor, palitarelor, valurilor de țoale (pentru pus pe jos) precum și valuri pentru saci și țuhali. Toate se făceau în cantități considerabile, fiind în casă două fete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu mărgele și fluturi, tata în schimb prefera numai cămăși cu "pui" albi (motive naționale). În lada noastră de zestre aveam o mulțime de cămăși cusute, cu diferite culori, care mai de care mai atrăgătoare. Din lână, mama ne mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o adevărată măiestrie, lucrau mărțișoarele, dovedind multă ingeniozitate și dibăcie. După ce făceau "cănăfiorii" roșii și albi (care puteau fi niște butucași sau niște rotițe) se trecea la munca cu acul. Pe o hârtie de forma plicului, albă și lucioasă, se țeseau adevărate broderii, cu mătase. Se aplicau apoi mărgele și fluturi, pe crenguțe subțiri (pentru a simula floricele), sau se puneau penele de păun cu mâțișori (de salcie). Câtă creativitate arătau aceste mărțișoare. Erau adevărate creații artistice. Neîntrecute în aplicarea materialelor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și copiii (Iliuță, Mircea, Ileana, Varvara și Maria). Masa o aranjam în casa cea mare, unde aveam o mobilă adecvată pentru asemenea ocazii (aniversări, hram, botez, nuntă etc.). Aici, aveam pe pereți, de jur împrejur scoarțe de lână în trandafiri, țesute de priceputele unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mâna). Părțile componente sunt încheiate cu acul, cu ață nu prea groasă (demult se folosea ața de cânepă sau de in). În afară de piei de oaie se mai folosesc "holițe", blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
transfor ma Încet Încet Într-un murmur general. În timp ce zgomotul surd creștea, credinciosul Hil debrand părăsi Încă o dată sala, pentru a se asigura că poruncile sale fuse seră Îndeplinite și că paznicii erau pregătiți. Se aflase că trimiși ai Împăratului țeseau intrigi printre vasalii celor doi prinți și pregăteau acțiuni războinice Împotriva duca tului din Breisgau. De aceea, măsurile de siguranță fuseseră sporite, și Hildebrand, conducătorul de odinioară al gărzii princiare, fusese rechemat la Curte. El era cu ade vărat un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
drept, Îi disprețuiți! Dar nu uitați că, dacă n-ar fi ei, n-ați avea arme care să vă aducă gloria, n-ați avea armuri care să vă apere și n-ați avea straie de mătase. Ei Împletesc platoșe și țes stofă fină, ei aduc din țări Îndepărtate pietre prețioase și armăsari mândri, piei și sare! Ce-ar fi viața noastră fără toate acestea? și care le e plata? Nimic altceva decât lovituri, umilințe și dispreț. și, ca să știți o dată pentru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acum: domnul Giuseppe vă roagă cu mult respect, prin mine, să luați avertis men tul În serios, să fiți foarte prudenți: spionii venețieni au prins firele unui complot. Nu știu Încă cine face parte din el. Sigur e că se țese la inițiativa starețului Otto și e Îndreptat Împo triva Casei voastre, mărite Stăpân. Iscoadele n-au aflat Încă amănuntele. Vor să vă ucidă, aici pe loc, sau să vă atragă Într-o cursă. Sunt amestecați și câțiva ministeriali ai Înălțimilor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să mă plec În fața acestor trădători, a căror origine este de-a dreptul ridicolă. Două generații! Ce sunt două generații față de strămoșii noștri iluștri? Nimica toată! — Da, ai dreptate, de o sută de ori dreptate. și „sfântul de la Konstanz“, care țese intrigi Împotriva Împăratului și Împotriva mea! Împăratul nu face nimic, fiindcă nu Îndrăznește un conflict armat, se mulțumește cu câte o raită În care oamenii lui pradă tot ce apucă! și la ce bun? Iar mie Îmi zâmbește și-mi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se adună pe cer. Vrăjmașii ne Înconjoară din toate părțile. Zilnic aud vești care mă pun pe gânduri. știi că stăpânul nostru a binevoit să mă onoreze cu Încrederea sa. Nu pot să-ți spun câte trădări și uneltiri se țes Împotriva noastră. Împăratul nu va uita niciodată că prinții Zähringer au fost totdeauna aliații credincioși ai Sfântului Părinte de la Roma și de aceea Îi privește cu neîncredere și dușmănie. — Sentimente care, după cum știm, sunt reciproce. Gândește-te numai la povestea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
știu e că prințesa Clémence este o tânără desăvârșită căreia i-ar sta bine pe orice tron. Dar nu despre asta e vorba acum. Nici În Alsacia treburile nu stau mai bine. Nu știm prea mult, dar și acolo se țese o conjurație. Cumnatul domniei tale din Ottmarsheim ar putea povesti câte ceva. — Părinte Bernhard, se Înroși Hildebrand până la rădăcina părului. Cumnatul meu Ludovic este un bărbat cinstit. Pun mâna În foc pentru el. Nu și ar trăda niciodată stăpânii. — Da, el
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prinții câștigară iarăși avuții uriașe. În cele din urmă, Conrad atacă Într-o noapte Schaffhausen cu armata sa. Otto reuși să fugă În ultima clipă printr-o galerie secretă și să se ascundă la un preot devotat lui, de unde-și țesea mai departe intrigile cu o ură și mai nepotolită. În Eglord găsi repede un aliat cu care punea la cale planuri peste planuri, pentru a le face rău dușmanilor comuni. Să plătească amândoi, Adelheid și nemernicul de negustor! spumega acesta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acum câțiva ani această Înțelegere cu messire Giuseppe Candiano, spre avantajul ambelor părți, bineînțeles. și, În ultima vreme, domnilor din Consiliu le au ajuns la ureche zvonuri Îngrijo rătoare, cum că Împotriva ducelui Bertold și a fratelui său s-ar țese ceva foarte primejdios. Amadeus nu e străin de toate acestea. Deci am bătut Împreună toate cârciumile și bordelurile, am jucat feste tâmpite și i-am speriat pe cetățenii onorabili cu prostiile noastre. Până ce, Într-o zi, mi-a spus că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și familia mea mă putea Îngriji. Cum am ajuns la Veneția, mi-a fost dintr-odată bine și le-am istorisit totul Celor Zece. Ei știau unele lu cruri și, după cele povestite de mine, a devenit clar că se țesea o con spirație Împotriva celor din Breisgau care susți neau Repu blica. Totuși nu s-a crezut că trădarea va avea loc așa curând. Altminteri, ar fi fost trimis de Îndată un curier secret la Freiburg, pentru a-l preveni
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ducelui Bertold, ministerialul din Sölden și soția sa, care s-au furișat În casa Zähringer ca să o spioneze. În privința aceasta stăpânul nostru a fost Întotdeauna neprevăzător și ușuratic. Cei doi joacă un rol foarte important În intriga ce s-a țesut, căci prin ei conspiratorii află tot ce se Întâmplă la castel. De aceea aș fi plecat astăzi oricum la Sfântul Petru, ca să transmit mai departe această veste. Pentru că mai e ceva. Se zvonește că celor doi duci ai noștri li
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
excepție pentru Giancarlo, tânărul trimis al Veneției, și-l primi câteva clipe, exact În Încăperea unde cu câțiva ani Înainte cei doi prinți auziseră din gura lui Bodo solia de prietenie a Veneției, precum și Înștiințarea republicii cu privire la conjurația care se țesea Împotriva lor. Dar În afară de el și de părintele Bernhard, nici unul din cei care fu seseră odinioară de față nu mai era În viață... Cu puțin timp Înainte ca Bertold să fie condus la groapă, avu loc În piața din Freiburg
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a fi contraziși că, în familia bunicului, posturile religioase de peste an, recomandate de biserica ortodoxă în calendare, erau respectate și ținute fără dificultate. Ba am putea spune dimpotrivă; și ați înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fost foarte frică! N-am spus nimic. Oricum, spiritul lor camaraderesc și atașamentul spontan față de mine au fost ca niște unguente care îmi oblojeau rănile provocate de această creatură subumană. Dar, în mintea mea traumatizată de acest comportament josnic, se țesea un plan. Dorința de răzbunare mă făcea mai tare, mai dinamic, mai hotărât. Se sunase de intrare. Antropoidul nostru întârzia, ca de obicei. Atunci le-am spus colegilor: Fiți atenți! El m-a dat afară pentru că am întârziat. Să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
filosofând asupra frumuseții nepieritoare a acestei lumi, n-ai sesizat plutind prin fața ochilor Tăi divini particule de cenușă umană, depunându-se cu sfială tremurândă în părul Tău, pe umerii Tăi, pe obrazul Tău impasibil și pe fața de masă imaculată, țesută din cel mai fin borangic și brodată cu încântătoare motive folclorice? La ce meditai, Doamne? Spune! Ai probleme? Crezi că aș putea să Te ajut cu ceva? Și-au făcut viței în Horeb și s-au închinat idolului. (Psalm 105
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre s-au cam uitat obiceiurile aceste frumoase ale realizării unor asemenea podoabe bisericești și este păcat ... - apreciază publicația. Acest covor este o dovadă a vredniciei bunicilor și străbunicelor noastre, care se trudeau să împodobească bisericile. 86 Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iată și o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de proză cu conținut mistico-filosofic, pe care intenționează să le trimită în străinătate; în acest sens s-a interesat de la agentul Cernat despre modul cum ar putea face acest lucru". Cît de edificator este acest fragment pentru pînza de păianjen țesută de Securitate și în care era prins Blaga, dacă acesta se adresează încrezător "agentului Cernat" sigur unul din fervenții emuli și, mai știi, poate chiar un apropiat al poetului. Între informatori se aflau destui agramați, constructori de fraze imposibile, gen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]