12,690 matches
-
s-au ridicat o seamă...” - Cronica Bălenilor), mereu plini de personalitate, insubordonați, puși pe jaf („Rădicatu-sau o samă de cazaci, ca niște lupi ce-s învățați de-a pururea la pradă, de au întrat în țară și multe bucate de la ținutul Sorocii au luat” - Grigore Ureche; „Ce cum și-i hirea căzacilor, la dobândă lacomi, au dat îndată la jacuri” - Miron Costin) și preparați să se implice în tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aceștia nu și-au epuizat subiectul. Am fost determinat să public rezultatele experienței mele din convingerea că lucrarea de față ar putea constitui o contribuție valoroasă alături de cele deja existente. Cei treizeci și cinci de ani4 petrecuți În Asia - căci Îmi părăsisem ținutul natal, Transilvania 5, pentru a călători prin Levant, Egipt, Arabia și Persia către India, și locuisem apoi vreme de câțiva ani În Panjab, Întorcându-mă prin Afganistan 6, Buhara și Rusia, Într-o vreme când aceste țări erau prea puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceasta din urmă diferă de ceea ce solicitasem atât prin culoare, cât și prin efect. Toate aceste specii de Strychnos 39 și de ossa sepiae 40 pot fi totuși procurate În orice cantitate la bazarul din Lahore. Lunga mea ședere În „ținutul celor cinci râuri”41 mi-a oferit ocazia de a mă familiariza nu numai cu țara și produsele sale, ci și cu bolile de natură endemică și epidemică; cu substanțele sale medicinale, dar și cu denumirile indigene ale maladiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
trimis de aga din Hit porniră către unul dintre corturile arabilor pentru a se convinge dacă cele spuse de om erau adevărate sau nu. S-au Întors repede, iar tovarășul meu mi-a spus că jefuitorul era șeicul Dendal, stăpânul ținutului de pe celălalt mal al râului; s-a convins că fratele mai mare al celui care ne chemase era Într-adevăr bolnav de ceva vreme și arăta umflat, și-mi spuse că era gata să traverseze apa călare, pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
va fi probabil superfluu să explic sensul expresiei folosite de fachirul care a făcut experimentul cu viperele, numindu-l pe maharajah „fiul unei spălătorese”. Una dintre soțiile lui Ranjit Singh a dat naștere unei fete, la Vetala, și În acele ținuturi nașterea unei fete nu e considerată o fericire sau un eveniment norocos. Din Întâmplare, În același timp o spălătoreasă din vecinătate a adus pe lume un băiat vânjos. Regina fiind informată de aceasta și dorind cu orice preț să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
integrare În comunitatea budistă, adresată lui Buddha 3. Probabil că influențele răspândirii budismului În Întreaga arie tibetană și Încă Înainte de adopția lui oficială, sub patronajul regilor tibetani În secolul al VII-lea, sunt răspunzătoare și de schițarea acestor legende despre ținutul nevăzut al Ïambhalei - În tot cazul, de funcția și particularitățile acestui imaginar: poate tradiția acelor siddha budiști din Tibetul occidental, atestată independent de suprapunerea budismului peste religia bon a populațiilor tibetane autohtone 4. Chiar dacă nu complet asociată ideii de reechilibrare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și acolo e localizată Svetadvșpa, În timp ce Ïambhala apare undeva pe harta celestă a Turkestanului (destul de discentrică față de Tibet), și amândouă sunt spațiile favorite ale magicienilor vidy³dhara, Înveșmântați În alb5. Cu un alt ochi, mult mai critic, Eliade afirmase că aceste ținuturi „trebuie considerate mai degrabă ca o tradiție mitică, a unor locuri paradiziace, la care ajung sfinții sau magicienii, iar nu ca amintirea vaporoasă a unor aventuri geografice”1. La 37 de ani (cel mai probabil În 1611), T³ran³tha va face
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
SĂULESCU, Gheorghe (4.III.1798, Roșiești, j. Vaslui - 6.IX.1864, Corni-Albești, j. Vaslui), filolog, poet și publicist. Este descendentul unei vechi familii de preoți din ținutul Fălciului. Învață mai întâi în satul natal, urmează la Huși, în 1807, clasa de limbă greacă a dascălului Gheorghe Patruiotul, continuându-și instruirea la Iași, sub protecția mitropolitului Veniamin Costache. Studiază la Școala Domnească, în clasele „gramaticale” și „umanioare”, retorica
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
1930, Sibiu - 5.V.2004, Berlin), traducător. Frecventează în orașul natal Liceul „Brukenthal” și își dă examenul de bacalaureat la Liceul „Gh. Lazăr”. Ulterior se ocupă de gazetărie la București, ca reporter al ziarului „Neuer Weg” (1949-1951), dar revine în ținutul de baștină ca învățător în diferite sate (1951-1954). Din nou în capitală, se dedică literaturii, scriind povestiri și romane destinate mai ales cititorului tânăr. Membru în conducerea Uniunii Scriitorilor (1955-1971), va fi, din 1959, și redactor (pentru proză) la revista
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
promitea recunoașterea românilor ca a patra „națiune”, de aici decurgând drepturi istorice. În condițiile specifice din Imperiul Habsburgic, pătrunderea iluminismului a provocat o adevărată „Renaștere ardeleană”, cum a denumit-o D. Popovici. Izvorâte din iluminismul occidental, ideile propagatorilor acestuia în ținutul transcarpatic nu puteau fi atât de radicale ca ale celor ce le-au lansat în altă zonă a continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian, care viza distrugerea Bisericii („Écrasez l
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Ion Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, Radu Tempea, Constantin Diaconovici-Loga, Vasile Popp, Damaschin T. Bojincă (nu toți greco-catolici), ajungând la universități din Budapesta, Viena, Roma, Paris. Entuziasmați de cele aflate în marile biblioteci, s-au înapoiat în ținutul natal hotărâți să se consacre cu toate puterile intelectuale și sufletești lucrării în serviciul neamului. Erau „chinuiți de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieți, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălțimea unui «veac
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
originea romană a neamului românesc și continuitatea vieții romane în Dacia; în cele de limbă, se susține, cu argumente incontestabile, caracterul esențial latin al românei. Mai toți componenții mișcării iluministe ardelene au construit sinteze de istorie a românilor din toate ținuturile, considerați a fi unul și același popor, sau ale unor instituții ale lor, îndeosebi privind Biserica, și, concomitent, au întocmit gramatici ale limbii române și felurite dicționare. Prin scrierile istorice ei continuă eforturile de reconstituire a trecutului național, începând de la
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
, Alexandru (6.I.1834, București - 14.III.1857, București), poet. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al paharnicului Zamfirache Sihleanu. După copilăria petrecută pe moșia părintească din ținutul Buzăului, după anii de învățătură la Pensionul „Monty” și la Colegiul „Sf. Sava” din București, la optsprezece ani S. se afla la Paris, unde va obține bacalaureatul în 1853, la Liceul „Louis le Grand”. Câtva timp a frecventat și cursurile
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
, Constandin (7.IX.1795, Iași - 23.II.1862, Iași), memorialist. Coborâtor dintr-un neam de răzeși din ținutul Vasluiului, S., penultimul din cei șase urmași ai Ecaterinei (n. Danu) și ai bașceaușului Iordache Sion, nu s-a putut împăca niciodată cu ascendența-i modestă. A învățat la Iași, însușindu-și temeinic limba greacă. În 1821, drept recompensă pentru
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
Iordache Sion, nu s-a putut împăca niciodată cu ascendența-i modestă. A învățat la Iași, însușindu-și temeinic limba greacă. În 1821, drept recompensă pentru unele servicii aduse ocupanților turci, i se încredințează sarcina de a numi ispravnicii de ținuturi. Peste un an e copist la Vistierie. După o raită prin Țara de Jos, cu „potira” (1824), va fi trimis ceauș prin Balcani. După războiul ruso-turc ajunge „deputat” la marele cartier din Brăila (1829), fiind rânduit în același an staroste
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
o raită prin Țara de Jos, cu „potira” (1824), va fi trimis ceauș prin Balcani. După războiul ruso-turc ajunge „deputat” la marele cartier din Brăila (1829), fiind rânduit în același an staroste la Focșani, pe urmă vechil de staroste în ținutul Putnei. Sameș și îngrijitor la spitalul ostășesc, S. este ales, în 1840 și 1842, președinte al Eforiei din Focșani, unde se așezase de la un timp. Odată cu urcarea pe tron a lui Mihail Sturdza, cât și în vremea domniei lui Grigore
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
Gheorghiu; 5.IX.1857, Târgoviște - 26.I.1944, București), publicistă, prozatoare, autoare de versuri și teatru. Cea dintâi născută din cei zece copii ai Alexandrinei (fiică a serdarului Mihalache Vlădescu) și ai pitarului Ion (Niță) Andronescu, proprietar de vii din ținutul Târgoviștei, S. se declara, cu mândrie, „nepoată a poetului Grigore Alexandrescu”. A învățat la o școală particulară din orașul natal, iar din 1870 în București, la Școala Centrală de Fete. Căsătorindu-se cu George O. Gârbea, profesor și poet, S.
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
sudului Basarabiei și cel al Dobrogei au fost statuate de art. 45 și de art. 46. În primul caz, acest teritoriu revenea Rusiei, iar În cel de-al doilea, României. Art. 46 mai stipula că, În plus, România mai primea „ținutul cuprins, la sudul Dobrogei, de o linie care Începe de la Silistra și se termină la sud de Mangalia, pe Marea Neagră”, linia de graniță urmând a fi stabilită „de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei” (s.n.) . Referitor la problema Strâmtorilor, la
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
grup a elevilor Acordarea punctajului de către experți Experții sunt Alonso Pond și alți colaboratori. Alonso Pond este expert în probleme de supraviețuire în deșert. El a pus bazele acestui sistem de punctaj. A fost Directorul Departamentului pentru Deșert, Tropice și Ținuturi Arctice al Centrului de Informații din cadrul Universității Forțelor Aeriene Baza Aeriană Maxwell. În timpul celui de al doilea război mondial el a lucrat cu Forțele Aliate în deșertul Sahara în probleme de supraviețuire. În timp ce se afla acolo ca șef al Departamentului
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
suprafață de 5825 ha, la nord de orașul Iași, de care se leagă oarecum organic, constituind una din zonele cu un real potențial de agrement. Din punct de vedere climatic, perimetrul avut în vedere se încadrează în zona temperat ontinentală, ținutul climatic de dealuri și podișuri, cu numeroase influențe externe, cele mai importante fiind cele de ariditate. Caracteristicile litologice, morfologia și dimensiunile reliefului, trăsăturile climatice, intervenția omului, conferă versanților o mare pretabilitate la procese de versant (alunecări de teren, eroziune în
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
Suveranilor ci și un loc unde se discutau probleme serioase legate de soarta României. De aceea, Peleșul devenea pe timpul verii capitala politică a statului român. Dar mai presus de orice, Castelul Peleș era “ un adevărat giuvaer, o creațiune feerică în ținuturile urșilor și ale vulpilor! Pădurile s-au gătit ca să iasă mai bine la iveală din verdeața orbitoare a brazilor, iar soarele ziua, luna și lumina electrică noaptea, revarsă pe ele valuri de aur, de argint și de opal, care te
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
exclusiv în slujba ideii și a solidarității naționale, a unirii sufletești, a comandamentelor morale și de realizări practice ce decurg din ele” și că „va năzui, în aceeași vreme, să fie exponentul vieții culturale, sociale și economice ale celor trei ținuturi din Ardeal și Banat”. Deviza este „O Patrie, o națiune, un monarh!”. Apariția jurnalului va fi salutată de Elie Dăianu, fost director al „Tribunei” din Sibiu, precum și de o serie de importante fete bisericești. Sumarul divers și bogat se structurează
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
profesor de limba română. Tipărește plachetele Întâiul pahar (1940), Cântări din tinerețe (1941), Rod (1963), Vânjosul pământ (1968), Poezii (1983). În 1992 Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova îi decernează, post-mortem, Premiul Opera Omnia. Versurile lui Ț. conțin tablouri pitorești de natură, ținuturile natale fiind văzute în contrast cu cele nordice, siberiene. Lirismul este descriptiv, cu accente pe culoarea locală și pe umor. SCRIERI: Întâiul pahar, Tiraspol, 1940; Cântări din tinerețe, Chișinău, 1941; Rod, Chișinău, 1963; Vânjosul pământ, Chișinău, 1968; Poezii, Chișinău, 1983. Repere bibliografice
ŢURCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290305_a_291634]
-
viață despre care Tudor Arghezi s-a dovedit extrem de parcimonios în declarații: istoricul literar găsește în paginile versiunii românești a ziarului patruzeci și șase de articole semnate de poet cu pseudonimul Sigma. Ț. se mai ocupă de istoria și cultura ținuturilor natale: Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene (1977) și Bucovina. Istorie și cultură (2002). Dintre edițiile pe care le-a alcătuit se detașează Scrieri de A. E. Baconsky (I-II, 1990) și volumele de documente referitoare
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
în declarații: istoricul literar găsește în paginile versiunii românești a ziarului patruzeci și șase de articole semnate de poet cu pseudonimul Sigma. Ț. se mai ocupă de istoria și cultura ținuturilor natale: Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene (1977) și Bucovina. Istorie și cultură (2002). Dintre edițiile pe care le-a alcătuit se detașează Scrieri de A. E. Baconsky (I-II, 1990) și volumele de documente referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga (I-III, 1995
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]