4,105 matches
-
este un for științific și cultural care îl are ca președinte de onoare pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade, președinte pe academicianul Eugen Simion (la momentul înființării, președinte al Academiei Române). Membrii de onoare sunt: Ilya Prigogine, Christian de Duve, Aleksandr Prohorov. Fundația cuprinde 82 de membri, dintre care 51 sunt academicieni români, iar 31 personalități străine. Desfășurâdu-și activitatea sub auspiciile Academiei Române, Fundația
Fundația pentru Știință și Artă () [Corola-website/Science/298298_a_299627]
-
de onoare pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade, președinte pe academicianul Eugen Simion (la momentul înființării, președinte al Academiei Române). Membrii de onoare sunt: Ilya Prigogine, Christian de Duve, Aleksandr Prohorov. Fundația cuprinde 82 de membri, dintre care 51 sunt academicieni români, iar 31 personalități străine. Desfășurâdu-și activitatea sub auspiciile Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă își propune să fie un factor dinamizator al societății civile, sprijinind procesul de integrare culturală europeană prin oferirea de soluții practice în domeniul științei
Fundația pentru Știință și Artă () [Corola-website/Science/298298_a_299627]
-
(n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului. El a influențat prin activitatea sa și a grăbit în același timp, în Principatele
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
început să predea fizica la Institutul energetic din Moscova. În anul 1948 Igor Tamm l-a inclus în grupul creat pentru construirea bombei cu hidrogen. A contribuit masiv la construcția bombei cu hidrogen sovietice, testate la 12 august 1953. Împreună cu academicianul Tamm, lucrează la instalația Tokamak, menită a conduce la controlul reacțiilor termonucleare. A mai făcut cercetări privind radiația cosmică. Din căsătoria cu Klavdia Alexeevna Vihireva (1943), în anul 1949 i s-a născut prima fiică Liuba, iar în anul 1959
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare. În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton. În anul 1965 a publicat prima lucrare serioasă în domeniul cosmologiei, în care a explicat formarea stelelor, galaxiilor prin fluctuațiile cuantice
Andrei Saharov () [Corola-website/Science/298338_a_299667]
-
(n. 3 septembrie 1942, Larga, Județul Hotin) este un distins om de cultură, academician român, reputat critic și istoric literar, eminescolog, redactor literar și eseist basarabean. ”Om Emerit al Republicii Moldova”, două decenii ales președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1999-2001, este autorul unor opere fundamentale, cum ar fi: „O
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin, Regatul României. Viitorul academician, după cursurile primare și medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este interzisă semnătura și activitatea publică, pentru că a „îndrăznit” să abordeze
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
a obținut prestigioasa bursă Maxwell. În 1924 savantul rus a fost numit în funcția de adjunct al directorului laboratorului din Cavendish, unde aveau loc cercetările magnetice. Peste un an Kapița a devenit membru al colegiului Trinity. În 1925, la Paris, academicianul Aleksei Nikolaevici Krîlov ii face cunoștință lui Kapița cu propria fiică, Anna, care locuia cu mama ei în capitala Franței. Iar peste doi ani Kapița se va căsători cu Anna. După căsătorie Kapița și-a cumpărat un teren pe Hantington
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
acela la care lucrează în prezent. “Munca mea actuală are ca obiect sinteza termonucleară”, a mai adaugat el. Kapița a murit la 8 aprilie 1984, cu puțin înainte de a împlini vîrsta de 90 de ani. Fiul lui Piotr Kapița este academicianul rus Serghei Kapița, vorbitor și acesta al limbii române.
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
aromână este o limbă aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alături de limbile română, meglenoromână și istroromână. Alți lingviști o consideră ca fiind un dialect al limbii române, împreună cu dialectele dacoromân, meglenoromân și istroromân. Matilda Caragiu Marioțeanu, academician de origine aromână, crede că aromâna este un dialect al protoromânei, adică al moștenirii comune latine răsăritene și nu al limbii dacoromâne și de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord și din sud, sunt limbi funcționale și trebuie
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Al. Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian. Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez. La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
început să apăra cu privire la calitatea de autor al operelor atribuite lui. Lista candidaților alternativi propuși ii include pe Francis Bacon, Christopher Marlowe, Edward de Vere. Mai multe "teorii de grup" au fost de asemenea propuse. Doar o mică parte dintre academicieni cred că există un motiv întrebând atribuirea tradițională, dar interesat în subiect, în special teoria oxfordiană a calității de autor a lui Shakespeare, continuă în secolul 21. Viitorul dramaturg s-a însurat cu Anne Hathaway, cu opt ani mai în
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați - d. 17 iunie 1925, București), academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. s-a născut în data de 19 aprilie
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
Secuimi" din secolul XIX: Recensămăntul din 1850, a fost cel în care este menționată pentru prima dată "apartenența etnică". La acest recensământ disputat, au fost înregistrate 180.850 persoane de „etnie secuiască”. Statisticianul Varga E. Árpád arată că: În 1935 academicianul Gheorghe Popa-Lisseanu estima numărul secuilor la 500.000, contestând totodată aserțiunile relative la "puritatea lor etnică". Unii autori estimează că grupul secuilor, ca parte a maghiarimii din România, ar fi de cca 500.000, iar alții între 600.000 și
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
teritoriului ancestral al ungurilor. Conform istoricului Ioan I. Russu populația românească prezentă pe teritoriul locuit astăzi de secui, ar fi fost asimilată în evul mediu. Acest proces de asimilare este documentat și de lucrarea „Originea secuilor și secuizarea românilor”, a academicianului Gheorghe Popa-Lisseanu, în care se susține că românii au fost majoritari în unele părți ale teritoriului locuit de secui, dar că o mare parte a populatiei românești a fost secuizată. Gheorghe Popa-Lisseanu arată că: Potrivit unui studiu realizat de geneticieni
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
publicat o lucrare apologetică în patru volume despre "mareșal" și regimul său (publicată în propriile sale edituri). Istoricii de etnie română care nu s-au lăsat antrenați în procesul de falsificare a istoriei au adoptat o poziție de ambiguitate defensivă. Academicianul Florin Constantiniu a scris în "O istorie sinceră a poporului român": "„În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse, iar istoricii, de teamă că li se va reproșa lipsa de patriotism
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
(n. Ștefan Popa, 26 aprilie 1922, Cherechiu, județul Arad - d. 25 mai 2002, București) a fost un poet, eseist, traducător, deținut politic, academician, și politician român, senator în legislatura 1992-1996, ales în municipiul București pe listele partidului Partidului Alianța Civică. Senatorul Ștefan Popa l-a înlocuit pe senatorul René-Radu Policrat de la data de 22 februarie 1993. (pseudonimul literar al lui Ștefan Popa) s-
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
și traduce din mari scriitori ai lumii, remarcându-se printr-o înaltă ținută intelectuală și printr-o atitudine demnă în raport cu autoritățile. Activitatea sa literară acoperă toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992. În apropierea vârstei de 80 de ani, în 2000, debutează ca prozator, cu volumul "T de la Trezor". După 1989 devine membru al Academiei Române și senator (din partea Partidului Alianța Civică) în Parlamentul României. Face și publicistică politică, de pe
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
mai cunoscut poem al său, unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română, este "Mistrețul cu colți de argint". Activitatea sa literară acoperă toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992. A fost tradus în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, macedoneană, sârbă, slovenă, bulgară, maghiară. A tradus din marii poeți ai lumii, începând cu "Faust" de Goethe și continuând cu poemele lui Hölderlin, Stephane Mallarmé, Gotfried Benn și
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
(n. 31 martie 1891, București d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologist, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, acesta fiind adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
de boală în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, în locuința sa din București (strada Dr. Staicovici nr. 34). În 1993 Vasile Voiculescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. [[Categorie:Nașteri în 1884]] [[Categorie:Decese în 1963]] [[Categorie:Academicieni români aleși post-mortem]] [[Categorie:Autori de sonete]] [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer]] [[Categorie:Dramaturgi români]] [[Categorie:Medici români]] [[Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România]] [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Prozatori români
Vasile Voiculescu () [Corola-website/Science/297549_a_298878]
-
teritoriul Republicii Moldova și corespunde mai degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural. În școli, limba se numește "română", iar în primii ani de democrație a fost studiată chiar cu manuale din România.. Academicianul Gheorghe Duca, șef al Academiei de Științe a Moldovei: Înainte de 19 iunie 2006 majoritatea instituțiilor oficiale moldovenești foloseau același termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotărâre a guvernului cu privire la modul de publicare a informației pe paginile oficiale ale autorităților
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
moldovenească" în "română", ci prin adăugarea sintagmei „"Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă"“. Ministrul moldovean al Învățământului, Valentin Beniuc, zicea: „"Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență"“. Academicianul Silviu Berejan, cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lângă Academia de Științe a Moldovei, a pledat în "Conferința privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova" pentru inexistența unei așa-numite limbi moldovenești. Unele dintre cele mai impresionante contribuții în
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
întemeiat în anul 1914 de către profesorul emerit Vasile Ciurea, fiind primul muzeu din orașul Fălticeni. În perioada 1930-1972, muzeul a funcționat în Casa „Cantacuzino-Pașcanu”, care în prezent găzduiește Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”. Unul dintre elevii lui Vasile Ciurea a fost academicianul Mihai C. Băcescu (1908-1999). Acesta a continuat munca depusă de profesorul Ciurea, care a fost și primul său inițiator în tainele naturii. Astfel, la data de 17 august 1982, a luat ființă, în fosta clădire a Tribunalului județului Baia din
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
său inițiator în tainele naturii. Astfel, la data de 17 august 1982, a luat ființă, în fosta clădire a Tribunalului județului Baia din perioada interbelică, Muzeul de Știinte Naturale, succesorul muzeului întemeiat în anul 1914. La data înființării noului muzeu, academicianul Mihai Băcescu declara: "„Muzeul este o încununare a activității mele de oceanolog. L-am înzestrat cu sute de animale, pe care le-am adus din cele trei oceane. Am vrut astfel să refac vechea colecție de animale acvatice din vremea
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]