6,575 matches
-
o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au raportat rate ale mortalității intraspitalicești cauzate de FA de până la 8% [Troester et al., 1991]. Prezența FA este în mod particular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sau la bilă se fac în câțiva ani pentru cei neatenți -, cu suspensii fecaloide și cu impurități care o fac practic, după cum spuneam, nepotabilă!). Urma Golgota celor opt etaje. Mișcarea însă e departe de a fi nerecomandată. Ea mobilizează mușchii, accelerează circulația sângelui, ascuțește percepțiile, astfel încât am realizat rapid că liftul nu era blocat pentru că se defectase ceva în mașinăria lui, ci pentru că era o pană generalizată de curent. Nu-i nimic, mi-am spus printre găfâieli, târâind de zor pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în două imperii: cel de Apus, căzut în urma loviturilor barbare la anul 476 d.Hr. și Imperiul roman de Răsărit, care a avut o viață prea lungă să mai poată constitui un factor de stabilitate și progres. Această separare politică, accentuată de transformarea Imperiului de răsărit în Imperiu bizantin, grecesc, la începutul secolului al VII-lea a fost dublată de o separare confesională, începută cu câteva secole înainte, dar rămasă definitivă prin Marea Schismă din 1054. Între filozofia lui Platon și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și se amorsează apoptoza celulară. Disfuncția endotelială asociată diferitelor structuri vasculare conduce în plus la agravarea disfuncției miocardice și la progresia tulburărilor până la constituirea tabloului clinic al IC și a modificărilor de remodelare ventriculară. Impactul diabetului asupra IC. Diabetul zaharat accelerează progresia bolii la pacienții la care IC preexistă, dar poate contribui și ca element în patogeneză, printr-o serie de modificări care vor fi detaliate în cele ce urmează. Ischemia miocardică. Diabetul reprezintă un factor de risc independent pentru boala
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
și un factor care crește riscul complicațiilor la pacienții postinfarct. Hiperglicemia, prin activarea proteinkinazei C, cale comună și pentru alte mecanisme de agresiune vasculară, cum ar fi spre exemplu endotelina, dar și prin generarea apariției de produși avansați de glicozilare, accelerează apariția și dezvoltarea leziunilor aterosclerotice. Hipertensiunea arterială, frecvent asociată diabetului, mai ales tipului 2 de diabet zaharat, cel mai adesea prezentă într-un conglomerat de factori de risc, este responsabilă de creșterea riscului cardiovascular și de apariție a IC. Dislipidemia
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
poate fi simplă sau complexă. Rima simplă poate fi masculină, atunci când accentul cade pe ultima silaba, sau feminină, atunci când accentul cade pe penultima silaba. 5. - ritmul este o succesiune regulată a silabelor accentuate și neaccentuate, dintr-un vers, alternanța silabelor accentuate cu cele neaccentuate. Unitatea metrică este un grup de silabe accentuate si neaccentuate ( / ) si ( U ); ele se repeta la intervale regulate Într-un vers. În literatura română, se folosesc unitățile metrice numite troheu, iamb si amfibrah, dar si dactil, anapest
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fie aplicate încă din anii 1980. Anchetele medicale periodice efectuate de Centrul de Calcul, Statistică Sanitară și Documentare Medicală al Ministerului Sănătății în anii 1983, 1989 și 1997, confirmă creșterea frecvenței litiazei ureterale în România. Această creștere este mult mai accentuată la sexul feminin și în mediul urban. Influența alimentației și a activității fizice ne apar incontestabile, cea a climatului fiind în general mai puțin importantă. Am semnalat pe harta globului și pe cea a Europei variațiile de frecvență a litiazei
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
reprezintă, în general, efectul unui deficit de irigație sanguină, deficit din care rezultă: o oxigenare tisulară locală (sau a organului în cauză) insuficientă și acumularea la acest nivel a unor produse de metabolism; fenomene inflamatorii secundare și în consecință modificări accentuate de pH 10. În cazul colicii renale, acest deficit de irigație este provocat de întreruperea totală sau parțială a drenajului urinei prin căile de excreție reno-ureterale și creșterii consecutive a presiunii în calea de excreție deasupra obstacolului. Întreruperea acestui drenaj
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
magneziu; esențial, magneziul complexează oxalatul sub forma unui compus mai solubil. Reabsorbția tubulară renală a calciului și magneziului este comună și competitivă. Raportul Ca/Mg este considerat ca indice de risc litogen, risc legat de o carență de magneziu, carență accentuată de hipercalciurie. Astfel, raportul Ca/Mg ale cărui valori normale se situează între 1,2-2,2 (medie 1,8), crește la cei cu risc litiazic peste 2 și ajunge uneori la 3 și chiar 4. Valorile exacte ale bilanțului magneziului
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
hipercalciurii calcemia este normală, iar calciuria, pe nemâncate, este crescută (deși mai puțin crescută după încărcarea calcică decât în calciuria de absorbție). Hiperparatiroidia secundară care rezultă provoacă o mobilizare a calciului osos, ceea ce explică menținerea calcemiei în limite normale. Hiperparatiroidia accelerează conversiunea vitaminei D și crește absorbția intestinală a calciului. În acest tip de hipercalciurie, s-a constatat și creșterea hidroxiprolinuriei (ca urmare a distrucției osoase). Un aport de calciu (oral sau parenteral) sau oprirea medicamentoasă (prin diuretice tiazidice) a fugii
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
distribuția este controlată de trei sau patru lanțuri, numărul mare al celor ce trăiau cu lefuri imense de pe urma vânzărilor, a fost principala cauză a morții discului. Corporatizării, spune Lebrecht, i s-au adăugat o serie de alți factori ce au accelerat boala sistemului. Supraproducția, de exemplu, începută pe timpul lui Karajan, când el și dirijorii rivali înregistrau repetat aceeași lucrare. Așa s-a ajuns în 1994 la 79 de versiuni ale Simfoniei Din lumea nouă a lui Dvorak, iar în 2006 la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
nici o formă puterea de concentrare. Majoritatea fumătorilor cred că o țigară îi ajută să se relaxeze. De fapt, nicotină e un compus chimic cu efect stimulator. După ce fumezi două țigări una după alta, vei constata că pulsul ți s-a accelerat. Una dintre țigările favorite pentru cei mai mulți fumători este aceea de după masă. Masa înseamnă un moment din zi când ne oprim din lucru, ne așezăm, ne odihnim, ne potolim foamea și setea și ne simțim apoi mulțumiți. Totuși, bietul fumător nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
puse la dispoziție. Metodologia cercetării s-a bazat pe o analiză funcțională și pe o analiză integratoare sau structural-funcțională. Din prelucrarea statistică este suficient să observăm că aceasta evidențiază prezența expresiei faciale amenințătoare sau obosite la cadrele didactice cu reactivitate accentuată la stres, spre deosebire de cadrele didactice cu reactivitate scăzută la stres care au o expresie facială sociabilă în relația cu elevii. Dintre concluziile cercetării reținem relația direct proporțională dintre comunicarea gestuală a cadrelor didactice și reactivitatea acestora la stres, dar și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mincinoase, ca și în cazul copilului și al adolescentului, dar, în ultima clipă, mâna sa va aluneca mai departe pe față și va atinge nasul 38. Cei care mint își ating inconștient nasul, deoarece pulsul, tensiunea arterială și respirația se accelerează, pielea devine mai sensibilă și apare mâncărimea. ,,Persoana își atinge nasul sau gura nu numai atunci când minte, dar și atunci când ascultă pe cineva despre care el crede că minte"39. O dată cu înaintarea în vârstă, datorită experienței de viață, educației și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alchimia comunicării interindividuale, pe care Daniel Goleman a intitulat-o inteligența emoțională. Fiecare emoție și sentiment pregătește corpul pentru o reacție diferită și determină anumite gesturi, completându-l astfel pe autor 50 (imagini preluate din Desmond Morris, 1997): a) furia accelerând circulația sângelui și împingând persoana să lovească cu mâinile declanșează gesturi agresive ale mâinilor; b) frica dirijând sângele spre mușchii cei mari (cei din picioare) și determină persoana să fugă conduce spre gesturi de ascundere sau de depărtare; c) fericirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul acționează ca un adevărat filtru ce selectează, structurează, reformulează, în funcție de context, auditoriu și conținuturile didactice. Una dintre dimensiunile comunicării (informativă, relațională, pragmatică) este accentuată de trăsăturile, competențele și valorile profesorului. Personalizarea comunicării didactice face ca același conținut și același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate în mod diferit în privința rezultatelor obținute. g) caracterul mediat prin tehnologia informației este definit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a profesorilor în funcție de profilul liceului. Pentru fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea didactică. Ipoteza 2. Legătura dintre comunicarea gestuală a profesorilor și reactivitatea acestora la stres este direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
15 ani; 4) profilul liceului: industrial artă pedagogic. Deoarece am urmărit să studiem cum sunt influențate gesturile de reactivitatea la stres a profesorilor în relația cu liceenii, am selectat din lotul final de subiecți 50 de profesori cu o reactivitate accentuată la stres și 50 de profesori cu o reactivitate scăzută la stres, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 21 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
selectat din lotul final de subiecți 50 de profesori cu o reactivitate accentuată la stres și 50 de profesori cu o reactivitate scăzută la stres, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 21 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 39 de profesori ai liceului de artă, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 19 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 21 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 39 de profesori ai liceului de artă, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 19 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 20 de profesori ai liceului pedagogic, 10 subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 10 subiecți au o reactivitate scăzută la stres (vezi tabelul 1
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cei 39 de profesori ai liceului de artă, 20 de subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 19 de subiecți au o reactivitate scăzută la stres; • din cei 20 de profesori ai liceului pedagogic, 10 subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 10 subiecți au o reactivitate scăzută la stres (vezi tabelul 1). Tabel 1. Lotul de subiecți în funcție de variabila reactivitate la stres Liceul Industrial Liceul de Artă Liceul Pedagogic Total Profesori cu reactivitate accentuată la stres 20 20
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
subiecți au o reactivitate accentuată la stres și 10 subiecți au o reactivitate scăzută la stres (vezi tabelul 1). Tabel 1. Lotul de subiecți în funcție de variabila reactivitate la stres Liceul Industrial Liceul de Artă Liceul Pedagogic Total Profesori cu reactivitate accentuată la stres 20 20 10 50 Profesori cu reactivitate scăzută la stres 21 19 10 50 Total 41 39 20 100 Am ales ca variabilă reactivitatea la stres a profesorilor, deoarece repertoriul gestual devine deosebit de bogat, de nunțat și de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Bateria de Testare Soft RQPlus) și metode semiotice (analiza funcțională și analiza integratoare sau structural-funcțională a gesturilor). a) Descrierea metodelor specifice științelor sociale. Pentru a măsura reactivitatea la stres a profesorilor (prima etapă a cercetării fiind identificarea profesorilor cu reactivitate accentuată la stres și a celor cu reactivitate scăzută la stres în fiecare liceu investigat), am aplicat ,,Chestionarul de adaptare la stres", construit și standardizat de psihologul român Popa Marian și ,,Testul arborelui", standardizat și etalonat de psihologul elvețian Charles Koch
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]