9,323 matches
-
apărut ca organizație culturală, transformată în partid politic pentru promovarea intereselor nu numai culturale, ci și politice ale maghiarimii. În raport cu toate celelalte etnii, maghiarii prezintă o situație cu totul aparte. Cu o proporție de aproximativ 6%, ei sunt concentrați mai accentuat în Transilvania, fiind chiar majoritari în anumite zone. Distinctivitatea problemei maghiare o reprezenta însă nu atât drepturile etnice din societatea românească actuală, cât mai degrabă supraviețuirea unor fragmente de programe politice produse de o istorie tulbure, responsabilă de perpetuarea unor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
istorice ale populației românești referitoare la violențe și intoleranțe care, în momentele confuze postrevoluționare, riscau să se transforme în conflicte de natură a repune în discuție valoarea suveranității naționale. Noul partid nu era lipsit de tendințe interne extremiste, fapt care accentua suspiciunile și temerile populației românești. Unul dintre efectele apariției UDMR a fost acela de „externalizare” a problemelor maghiare. În locul internalizării, în partidele politice existente, a intereselor populației maghiare și al exprimării lor în acest cadru, cum se întâmplă în marea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu efecte foarte importante, amenințări cu blocarea accesului la structurile occidentale, critici adesea umilitoare. Suportul tranziției acordat de către actorii occidentali s-a transformat adesea în blocarea procesului intern de construcție mentală și instituțională. Adoptarea de către Occident a unui rol activ accentuat în orientarea tranziției a avut efecte pozitive multiple. Complementar însă, s-a produs un sistem caracterizat printr-un feedback diminuat: actorii occidentali, autori ai strategiei tranziției, au tins să dezvolte o atitudine defensivă în raport cu examinarea critică a opțiunilor strategice responsabile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au fost suficiente. Disponibilitățile pentru privatizare ale Occidentului, cum era firesc, au fost absorbite cu prioritate de către țările mai apropiate de granițele acestuia. Presiunea externă enormă pentru accelerarea privatizării a tins să genereze privatizări de proastă calitate, fapt care a accentuat căderea economiei. Managerii au devenit tot mai interesați de cumpărarea întreprinderilor mai degrabă decât de restructurarea și relansarea lor. Lipsa de capital a făcut tehnocrația managerială incapabilă să cumpere, prin privatizare, întreprinderile și cu atât mai mult să investească pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în zona serviciilor sociale fundamentale: învățământ, sănătate, asistență socială. Din acest punct de vedere, România a avut o orientare diferită de cea a celorlalte țări europene în tranziție. Și punctul de pornire a fost diferit. Sistemul comunist, în contrast cu capitalismul, a accentuat intervenția statului nu numai în economie, ci și în protecția socială. Și, într-adevăr, majoritatea țărilor socialiste s-au caracterizat printr-un nivel al cheltuielilor sociale publice mai ridicat decât țările capitaliste, plasate la același nivel de dezvoltare economică, dar
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dar și prin organizarea licitațiilor la programele publice. A apărut un nou mecanism posibil de corupție, care a fost fructificat din plin: coaliția dintre beneficiarii privați din resursele publice și cei ce controlau acest mecanism de transfer. Filozofia privatizării nu accentua principiul justei plăți, ci cel al restructurării și relansării întreprinderilor privatizate. De aici o sursă structurală a corupției: accesul la privatizarea proprietății de stat, la prețuri mici și în condiții contractuale postprivatizare convenabile, era controlat de sistemul de autoritate publică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al dezbaterii publice tinde să fie înlocuit de un exercițiu autoritar-paternalist de „explicare” a opțiunilor strategice adoptate populației, despre care se presupune că nu le înțelege. Explicația tranziției devine un instrument al luptei politice. În general, lupta politică tinde să accentueze factorii extrinseci în explicația dificultăților tranziției. 12. Investirea cu plusvaloare a producătorilor strategiei pentru a susține caracterul indiscutabil al opțiunilor făcute. 13. Impunerea acceptării strategiei cu mijloacele autorității și puterii. 14. Schimbările importante de strategie sunt asumate public de către producătorii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strămoșii ne-au lăsat-o moștenire, o moștenire încărcată de un adevărat patrimoniu de instincte, dorințe, credințe. Să vedem acum ce se întîmplă într-un grup în cadrul căruia indivizii se află într-o stare de sugestie mutuală. Ei tind să accentueze ceea ce-i apropie, ceea ce aveau în comun înainte de a se-ntîlni. Și minimalizează ceea ce este specific fiecărui ins în parte, ceea ce riscă să îi opună unii altora. Astfel, prin contacte și schimburi, ei își estompează, înlătură tot mai mult partea conștientă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Astfel, prin contacte și schimburi, ei își estompează, înlătură tot mai mult partea conștientă ce îi separă și îi face neasemănători. Cîștigă teren partea prin care se aseamănă, aceasta fiindu-le comună. La fel, persoanele care trăiesc mult timp împreuă accentuează ceea ce-i apropie și elimină ceea ce-i desparte. Unitatea mentală a mulțimilor ce rezultă de aici nu este altceva și nu are acest conținut intelectual și afectiv decît inconștientul însuși, întipărit în creierul și trupul indivizilor. Asta înseamnă: credințe, tradiții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și al electoratului. Aceste exemple ilustrează foarte bine ceea ce spunea Le Bon despre conducători: "Sînt prea puțin clarvăzători, și nici nu ar putea fi, căci clarviziunea conduce în general la îndoială și inacțiune"200. Nu are rost să le mai accentuăm trăsăturile; oricum portretul rămîne întotdeauna în afara unor astfel de modele. Recrutat dintre oamenii aparte, pradă unei idei fixe, conducătorul ideal din psihologia mulțimilor merge pînă la capătul "nebuniei" sale. El se cațără pe culmi sacrificînd tot ceea ce îndrăgește un om
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unica legătură este cea de natură pur spirituală, dată de sugestiile la distanță, operate și suferite de către și prin publiciști. Uneori se ivește un nou partid, alteori fuzionează mai multe partide. Dar de fiecare dată presa le conturează și le accentuează tot pe socoteala lor, le amplifică remaniindu-le, făcîndu-le susceptibile de dimensiuni extraordinare pe care partidele propriu-zise, partidele-mulțimi, nu le-ar putea pretinde. Cu alte cuvinte, partidele-public tind să înlocuiască partidele-mulțime"311. Deși, să admitem, descrierea poate fi considerată puțin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se nasc liberi și egali în fața media? Cu siguranță nu! În absența unei răsturnări radicale de altfel extrem de improbabile mijloacele de comunicare, prin chiar progresul lor, riscă să fie confiscate de un număr din ce în ce mai mic de conducători. Pentru că progresul însuși accentuează tot mai mult distanța între conducători și conduși, inegalitatea în materie de prestigiu. Legea polarizării ne arată că numărul de persoane între care se distribuie mass-media este din ce în ce mai restrîns. În schimb, numărul de persoane care pot fi influențate prin media
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se întîmplă ca și cum discriminarea care afectează, în emisiunile radiofonice sau televizate, stînga eșichierului politic, nu ar face decît să salveze urma de democrație încă prezentă în cadrul acesteia. Presupunînd că situația s-ar răsturna în favoarea sa, în sînul stîngii s-ar accentua fenomenele de curte, vedetismul, ajungîndu-se chiar la cultul personalității, deloc absent de pe scenele politice ale lumii. La rîndu-i, stînga ar accepta democrația publicului, o democrație non-republicană în care reuniunile mulțimii sînt înlocuite de maltratările prin mass-media. Din perspectiva psihologiei mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alcătuite din indivizi care, pentru a participa la ele, și-au învins tendințele antisociale sau și-au sacrificat iubirea de sine. Totuși, în centrul lor se află un personaj care, singurul, și-a menținut aceste tendințe, ba chiar le-a accentuat. Printr-un straniu dar explicabil efect al legăturii care le unește, masele nu sînt dispuse să admită că ele au renunțat la ceea ce conducătorul lor și-a păstrat intact iar pentru ele a devenit țintă: iubirea de sine. Pe scurt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au fost folosiți și câțiva deținuți de drept comun și chiar câțiva străini - în anumite cazuri, acești indivizi au fost îmbrăcați intenționat în haine USLA, pentru a se crea confuzia că sunt securiști (p. 58). În finalul tezei sale, autorul accentuează din nou ideea că, încă dinainte de 1989, ar fi existat în România o luptă surdă între două facțiuni care urmăreau debarcarea de la putere a lui Ceaușescu: facțiunea pro-sovietică (din care făceau parte demnitari comuniști și militari) și facțiunea românească, națională
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la Timișoara, în primele zile ale insurecției, principala vinovată pentru protestatarii uciși și răniți a fost Armata. Aproape toți liderii proveniți din MI și Securitate, judecați sau interpelați în procesele legate de evenimentele din decembrie 1989 (dar nu neapărat), au accentuat faptul că Armata a fost cea dintâi care a acționat violent împotriva protestatarilor, cel puțin la Timișoara, dar și în alte părți. Aceștia au avansat ideea că noua Putere (FSN) ar fi găsit țapi ispășitori din rândurile Securității, prin psihoza
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
structural, cel al relațiilor internaționale, dreptul internațional ca ansamblu normativ fiind un nivel suprastructural, ce reflectă modificările petrecute în relațiile dintre state. El nu are, însă, un caracter strict pasiv, de "fotografiere" a ceea ce se petrece în mediul internațional. Se accentuează tot mai mult rolul său de instrument, de factor al schimbării pentru relațiile internaționale. În ceea ce privește dinamica celor două sisteme, se poate observa că relațiile internaționale se caracterizează printr-o evoluție continuă, în timp ce dreptul internațional are o evoluție "discretă", discontinuă. Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu procesul tot mai evident de generalizare a normelor democratice și ale statului de drept, a principiului alegerilor libere al căror efect nemijlocit este sporirea exigenței cetățenilor înșiși față de respectarea drepturilor și libertăților lor -, precum și cu multiplicarea mecanismelor menite să accentueze transparența în materie de aplicare de către state a angajamentelor asumate în acest domeniu, problema examinată nu va mai prezenta asperitățile specifice perioadei în care, pentru cetățenii statelor dictatoriale, recurgerea la instanțe internaționale era în multe cazuri o disperată dar unică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pârghii cu care să intervină pentru a asigura dezvoltarea economico-socială a noilor unități administrativ-teritoriale, mai ales a celor care au în prezent un potențial economic redus. Crearea unor comune și județe mici, cu slab potențial economic și populație mai puțină, accentuează riscul ca acestea să nu aibă suficiente resurse de dezvoltare și să nu se poată angaja, pe picior de egalitate, în relații de colaborare profitabile cu alte unități administrativ-teritoriale, inclusiv din celelalte țări. De aceea, considerăm că motivațiile de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de vedere economic. Cu toate acestea, așa cum arătam, existența unor disparități privind prosperitatea și productivitatea între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre, aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice Europene și implicit în vederea creșterii competitivității, Uniunea Europeană promovează, alături de politicile de protecție a mediului și de politica egalității de șanse, o politică de coeziune. În comparație cu Europa celor 15
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
trebuie să fie unul paralel activităților operaționale ale organizației bazate pe resurse proprii. În plus, în cazul României, necesitatea recuperării decalajelor față de țările dezvoltate, combinată cu șansa de a beneficia de ajutorul finanțărilor nerambursabile ale UE prin intermediul fondurilor structurale, va accentua nevoia crescândă de profesionalizare a managementului proiectelor. În vederea pregătirii pentru a aplica la diferite fonduri cu finanțare nerambursabilă derulate prin programele Uniunii Europene, o organizație trebuie să cunoască următoarele elemente cu caracter general, elemente suplimentare unui proiect finanțat din surse
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
din punct de vedere economic. Cu toate acestea, existența unor disparități privind prosperitatea și productivitatea între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre, aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice Europene și implicit în vederea creșterii competitivității, Uniunea Europeană promovează, alături de politicile de protecție a mediului și de politica egalității de șanse, o politică de coeziune, pentru care a alocat
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
în domeniul teoriei creșterii economice. footnote>, care poate fi considerat o extensie a modelului Harrod-Domar, prin introducerea unui nou termen, acela de creștere a productivității. Robert Solow studiază factorii de bază ai creșterii economice din Statele Unite în perioada 1948 1982, accentuând rolul educației, dezvoltării tehnologice, brevetelor de invenție în creșterea competitivității economice. Abordarea axată pe creșterea endogenă <footnote Curentul endogen are o serie de teoreticieni reprezentați de Kenneth Arrow, Paul Romer, Robert Lucas ș.a. footnote> reprezintă un curent de gândire recent
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de unii un geniu al economiei secolului XX, spunea: „În antreprenoriat există o înțelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament care include: inițiativă, organizarea și reorganizarea mecanismelor socioeconomice și acceptarea riscului și a eșecului”. footnote> a accentuat rolul antreprenorului ca factor de competitivitate, precizând că progresul este rezultatul unui dezechilibru care favorizează inovația și dezvoltarea tehnologică. În opinia lui Schumpeter, în lipsa inovației și a inovatorilor, nu este posibilă creșterea competitivității unei economii, antreprenorul fiind cel care, pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și costul capitalului disponibil pentru investiții, tipul, calitatea și costul folosirii infrastructurii de transport, comunicațiile, poșta, transferul de fonduri și de plăți, sănătatea, stocul de locuințe și instituțiile de cultură<footnote S. Pralea (coord.), op. cit., pp. 65-66. footnote> etc., autorul accentuând importanța nu doar a cantității, dar și a calității acestor resurse, a eficienței utilizării lor. De exemplu, resursele umane nu trebuie analizate doar din perspectiva numărului efectiv al forței de muncă, ci și din punctul de vedere al calității, al
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]