9,186 matches
-
imediat ce este reînnoit LEI al CNF-. ... 79. Deși obligația de a raporta instrumentele financiare derivate extrabursiere nu îi mai revine CNF-, ESMA consideră că este extrem de important ca ambele contrapărți, inclusiv CNF-, să dețină informații complete și de actualitate despre detaliile instrumentelor financiare derivate care au fost raportate la un RCT. Prin urmare, ESMA consideră că CF pot, de exemplu, să furnizeze periodic (cum ar fi lunar) contrapărților lor CNF- informații privind contractele care sunt în curs la RCT
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
jurisprudențial, astfel că scopul urmărit prin declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, acela de a preveni o practică neunitară, poate fi atins. ... 94. În aceste circumstanțe se constată că este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept, evaluată din perspectiva actualității acesteia, a aptitudinii de a crea, în viitor, o divergență jurisprudențială. Evidențierea unor puncte de vedere diferite, exprimate de instanțe în legătură cu problema de drept care face obiectul sesizării, conduce la concluzia admisibilității prezentei sesizări. ... 95. Cu referire la
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
întîlniri subterane se transformă în întîlniri de suprafață, chiar dacă nu se poate vorbi încă de efectele unui studiu conștient și aprofundat al lumii spirituale indiene străvechi de către spiritul cercetător al Occidentului. III. Apogeul indianisticii. Pentru a trece de la potențialitate la actualitatea practică a indianisticii ca studiu aprofundat și metodic al lumii spirituale indiene vor mai trebui să treacă cîteva secole, așa cum am spus deja. Este vorba de o muncă interioară progresivă ce va erupe ca un vulcan, ca să spunem așa. În
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înțelepciunii universale și primordiale a întregii umanități [262]. Așadar, ne-am oprit dinadins la reproducerea a numeroase și lungi fragmente din operele pe care Hegel le-a dedicat aspectelor lumii indiene, și aceasta din două motive: a) datorită validității și actualității observațiilor hegeliene pentru lumea indianiștilor înșiși, pe lîngă cea a istoricilor filozofiei. Observatori recenți, avînd posibilități deosebite de informare din vasta literatură aflată acum la dispoziție și din călătorii la locul studiat, și în plus cu posibilități mult îmbunătățite de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
progresele mari în cîmpul indianisticii există, din epoca lui Hegel pînă în zilele noastre, indiscutabil, multe. Însă observațiile lui Hegel și aprofundările speculative ale lumii spirituale indiene își păstrează, în mare parte, și în zilele noastre, întreaga lor prospețime și actualitate. De aceea, în mod deliberat, noi nu am insistat asupra a ceea ce este trecător, depășit în opera de indianist a lui Hegel. Ne-ar fi îndepărtat prea mult de actuala noastră sarcină și, în plus, lucrarea prezentă ar fi depășit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
păgîn, revine gînditorilor, întrucît ei au fost primii care l-au adoptat și ei au fost cei care l-au răspîndit în sînul poporului german. Nu ne revine nouă sarcina să aprofundăm acest aspect de un dramatism și de o actualitate extraordinare, nu numai pentru poporul german, ci și pentru întreaga omenire. Această schemă a Statului, într-un anume fel "răsturnată", va deveni apoi schema "clasei muncitoare" în marxism, așa cum vom avea ocazia să vedem într-un următor capitol, intitulat "Indianistică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1950, pp. 417-469. Il Mezzogiorno nel quadro dei rapporti culturali italo-romeni, "Relazioni adriatiche" (Rassegna universitaria, Bari) 1, 1950, pp. 9-12. Unirea bisericilor. Perspective de viitor, "Suflet Românesc" (Roma) 2, 1950, nr. 3-4, pp. 102-119. 1951 Latinitatea poporului nostru în lumina actualității, "Tribuna" (Londra) 1, nr. 3-4, 1951-52, pp. 90-1000. 1952 Continuitatea elementului daco-roman în Dacia, "Orizonturi" (Stuttgart) 4, 1952, nr. 1, pp. 16-20. "Biserica" și originea creștinismului nostru, "Îndreptar" (M(nchen) 2,nr. 3, 1952, pp. 1-3. Mi pare di sognare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să elaboreze deja amintita Histoire de la nation roumaine și o sinteză încă mai amplă, Histoire des Roumains (1995), la care ne vom referi acum pe scurt, spre a releva numai noutatea demersului. Ca și în alte cazuri, autoarea pleacă de la actualitatea cea mai vie pentru a-i plasa problemele în perspectivă istorică. Pentru ea, "istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate", una în care obsesia identitară și nevoia unei "stabilități securizante" au marcat ultimele secole 19. Marele ei rău pare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
occidentalii care ar impune norme, un ritm și metode de dezvoltare străine spiritului românesc. Acestea se desfac în două tendințe: una vizează accelerarea procesului de integrare europeană, cealaltă ar vrea să îl frîneze. Aceste aprecieri asupra sensului istoriei și avatarurilor actualității se mai explică și prin stratificări sociale care exprimă interese specifice. Paradoxal, elitele vechiului regim s-au convertit la economia de piață în măsura în care, pînă în prezent, această formă de economie, departe de a le zdruncina, a făcut confortabilă situarea lor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un reformist occidentalizat aflat în serviciul Imperiului otoman, care se modernizează el însuși. Învățații români și greci din Moldova și Țara Românească și din Constantinopol frecventează universitățile de la Padova și dacă nostalgia îi duce încă spre prestigiul și ceremonialul bizantin, actualitatea îi conduce spre o modernitate decisă de elite și împărțită cu imperiile vecine. "Fanarioții, scrie în 1980 istoricul român Andrei Pippidi, încercau să instaureze o armonie socială sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
celui românesc, nenorocirea acestei țări pe care o numește "nefericita Românie". El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe perenitatea folclorică. Imaginarul francez este mișcat de această figurație victimizată a unui popor lovit în cursul secolelor de valurile de barbari, în prezent victimă a dominației ruse. Pe de o parte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluția din 1905 le trezește în rîndul naționalităților Imperiului rus zdruncină o Basarabie rusificată și subdezvoltată. Această tulburare este urmărită de politicienii și intelectualii români; revista poporanistă Viața Românească deschide o rubrică "corespondență din Basarabia" și propune informații precise privind actualitatea mișcării naționale românești. Mediile politice păreau pînă acum mai puțin mobilizate de Basarabia, iar formula consacrată consista în deplîngerea subdezvoltării și rusificării. În 1901, raportînd pentru Quai d'Orsay o conversație cu omul politic Take lonescu, ministrul Franței la București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și ai săi reabilitau patria: faptele mari sînt revoluționare și războinice. Ele se explică doar prin calitățile remarcabile ale poporului român și ale strămoșilor lui. Raportarea la trecut bazată pe venerație este încremenită, dar recompunerea trecutului pentru exploatarea sa în actualitate este permanentă: toată inteligența creatoare se pierde într-o savantă exegeză cu scopuri propagandistice. Michael Shafir vorbește, într-un studiu din 1985 consacrat României, de un "trecut în permanentă schimbare"... Această grijă de adaptare a istoriei la constrîngerile momentului este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ceaușescu părăsește țara pentru o scurtă vizită în Iran, lăsîndu-le Elenei Ceaușescu și lui Manea Mănescu responsabilitatea de a coordona activitățile Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv. El are, desigur, speranța că va restabili situația, speranță bazată pe readucerea în actualitate a lui 1968. Amintirea lui august 1968 este evocată în timpul întîlnirii din 17 decembrie: docilitatea autocritică a miniștrilor săi, Milea la Apărare și Iulian Vlad la Securitate, îi confirmă orbirea. Șeful statului pune în mișcare directivele de mobilizare și de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arăta că ideea statului, ideea armoniei intereselor există în realitate, că statul nu este numai suma de indivizi ce coexistă într-un moment dat, că el reprezentă însăși putința de îndreptare a unor rele ce rezultă din instinctele nesocotite ale actualității. Să ne-nchipuim de ex. că radicalul X, în loc de-a fi născut în sfera de jos, ar fi fost fiul unei vechi și bogate familii aristocratice. Acelaș om cu același temperament ar fi reprezentat, în locul ideilor radicale, alte idei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainte de toate satisfăcute. Daca va mai prisosi vreo firimitură și pentru biata țară, cu atât mai bine; daca nu, "après moi le deluge". Amintim niște fapte din întîia lor descălicătoare guvernamentală din 1867 - 68, care prezintă și un interes de actualitate. La anul 1866 se contractează, în împrejurări foarte defavorabile și în condițiuni destul de grele, împrumutul Oppenheim. Opozițiunea răstoarnă ministeriul Ion Ghica-Mavrogheni cu ocazia acelui împrumut, d. I. Brătianu se introduce mai întîi ca simplu ministru în cabinetul prezidat de C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainte de toate satisfăcute. Daca va mai prisosi vreo firimitură și pentru biata țară, cu atât mai bine; daca nu, "après moi le deluge". Amintim niște fapte din întîia lor descălicătoare guvernamentală din 1867 - 68, care prezintă și un interes de actualitate. La anul 1866 se contractează, în împrejurări foarte defavorabile și în condițiuni destul de grele, împrumutul Oppenheim. Opozițiunea răstoarnă ministeriul Ion Ghica-Mavrogheni cu ocazia acelui împrumut, d. I. Brătianu se introduce mai întîi ca simplu ministru în cabinetul prezidat de C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai des în cursul lungului program. Scriind aceste, conservatorii au fost sinceri, în rolul lor de adevărați conservatori. În urma acestei declarații categorice s-ar fi așteptat cineva a-i vedea, în această ordine de idei, ca, venind la partea de actualitate a programului, la ceea ce își propune de acum a face, să declare tot așa de categoric că, de vreme ce instituțiile ce ne-am dat nu sânt potrivite cu noi, de vreme ce sânt cauza a tot felul de rele, ei sânt deciși a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întîi și apoi vom vedea ce e de făcut. Iată o procedere care denotă cel puțin oarecare ușurătate de minte. Ce nevoie se simte oare pentru a răscumpăra căile ferate? Foarte greu s-ar putea spune. Unde este oportunitatea și actualitatea unei asemenea măsuri într-o țară a cărei datorie publică se urcă astăzi la 26 de miliarde de franci, care are impozite zdrobitoare, care ar trebui să se ocupe cu simplificarea gestiunii sale finanțiare, cu descurcarea ei, cu micșorarea taxelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se află al nostru să se poată asemăna cu un stat bătrân ca Englitera, carele însă, grație elasticității și sincerității în aplicare a instituțiunilor sale, are virtutea de-a reîntineri pururea. Totuși ni se impune acest studiu, prin interesul de actualitate, din două puncte de vedere. Deja într-un studiu precedent am demonstrat că ideea fundamentală care-a condus națiunea română de o jumătate de secol aproape în urmărirea țintei de-a întemeia o dinastie străină occidentală a fost de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi în stare nici de-a înțelege o schimbare de sistem în senzul aplicării oneste a Constituției e o împrejurare care le-ar strica lor individual, nu însă ideilor liberale sau instituțiunilor. Așadar nici din punctul de vedere al actualității, nici dintr-acela al viitorului partidului liberal calitățile sau defectele conservatorilor nu sânt obiect al discuțiunii. Actele partidului roșu și al guvernului sau sânt însă neapărat obiecte ale discuțiunii publice de vreme ce nu se fac decât în socoteala poporului întreg, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că fără el n-ar exista în genere o cultură acătării. Sau într-adevăr s-ar putea suplanta Salust prin Rochefort, scrisorile lui Cicero prin telegramele de condoleanțe ale d-lor Mircea, Vintilă și Horia? Noi credem că, cu toată actualitatea producțiunilor geniale ale acestui sănătos și matur prezent, el încă nu are acea formă pe de-a pururea determinantă precum o are anticitatea. Nici latineasca, nici greceasca nu sânt în ele înșile de vină la relele ce li se atribuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reacțiune. Iată dar accepțiunea politică a cuvîntului: Tendența de a reintroduce o formă de guvernământ care-a existat odată: regalitatea de drept divin, imperiu ș. a. m. d. Dar orice tendență de reformă, chiar aceea care răsare cu necesitate din relele actualității, nu poate fi numită reacție decât în senzul mecanic, nu în cel politic al cuvântului. Dar la ce atâta discuție? Se-nțelege că "Steaua Romîniei", până acuma în opoziție, trebuia să caute un pretext pentru trecerea nejustificată în rândul guvernamentalilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ROMÎNIEI LA ISCHL Iată importantul articol din "Neue freie Presse" relativ la politica austriacă în Orient despre care am vorbit în revista noastră de ieri: Ce scop are vizita principelui României la împăratul Francisc Iosif în Ischl? Această întrebare, care formează actualitatea zilei de astăzi, trebuie să o punem, cu toate asigurările cari neagă orice însemnătate politică acestei vizite; ba tocmai din cauza acestor asigurări ni se impune această întrebare, fiindcă România nu este o țară {EminescuOpXI 289} indiferentă, ale cărei destinuri viitoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comică și de la Ipodrom și care a urmat lecțiunile d-lui Allix asupra melcilor simpatici, nu e un om atât de primejdios pe cât se pare de departe. Mai depărtarea Apusului Europei, mai mulțimea de gazete cu strigătele totdeuna asurzitoare ale actualității, mai fonduri secrete și alte chițibușuri îi dau o aparență care ar amăgi poate pe un onor. consiliar comunal al republicii Ploieștilor, dar nu înfiorează pe nici un om politic. Acuzarea ce i se face de-a fi voit să încheie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]