9,516 matches
-
și cercetărilor în domeniu s-au axat pe relatări istorice privind activitățile specifice de culegere a informațiilor 4. Dezbaterile pe marginea mai multor aspecte curente au fost dominate de relatarea unor cazuri de spionaj, accentul punându-se mai degrabă pe acuzațiile de incompetență decât pe abuzurile de natură etică sau politică 5. Aceste lucrări nu aveau tendința de a susține anumite idei politice sau ideologice (în afară de faptul evident, se pare, că este mai bine să avem un serviciu de informații competent
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
grupurile civice, sindicatele și presa. Deși acest lucru se poate face și în mod deschis, iar uneori chiar așa se și întâmplă, ajutorul acordat în secret poate părea mai indicat grupărilor beneficiare, de vreme ce astfel este mai puțin probabil să apară acuzații privind ingerințe străine în afacerile interne ale țării, de natură să le afecteze pe plan politic. Desigur, așa s-a întâmplat în cazul asistenței acordate în secret de americani sindicatului polonez independent Solidaritatea, în anii ’80. Lucrând împreună cu Biserica Catolică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cunoștea numele reale, în urma detaliilor personale și operaționale pe care acestea le-a furnizat, Ronald Pelton, un fost angajat al Agenției Naționale de Securitate, a fost arestat, iar Edward Lee Howard, un fost angajat al CIA, a fost pus sub acuzație 37. O altă metodă importantă de realizare a contraspionajului este prin intermediul agenților dubli. Ei sunt agenții ce, deși pretind că spionează pentru un serviciu advers, de fapt sunt controlați de către statul pe care se presupune că îl spionează. Este posibil
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
destulă independență pentru a rezista la presiunile generate de o astfel de situație. În trecut, o astfel de situație, care a atras atenția opiniei publice, s-a referit la rolul comunității de informații în verificarea respectării acordurilor privind controlul armelor. Acuzația că una dintre părțile semnatare a încălcat acordul privind controlul armelor ar pune sub semnul întrebării decizia încheierii acestui acord de la bun început sau, oricum, decizia continuării aderării la el. Dorința de a menține acordul (sau de a păstra ori
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Peter Schweizer, „The Growth of Economic Espionage: America Is Target Number One”, Foreign Affairs, 75, nr. 1 (ianuarie-februarie 1996), pp. 9-14. 11. Restricțiile pe care și le-au impus Statele Unite în ceea ce privește utilizarea informațiilor de natură economică nu au pus capăt acuzațiilor altor state, după cum este ilustrat de controversa din jurul sistemului „Echelon” de culegere a datelor din comunicațiile internaționale. „Echelon” se referă la un sistem automat de selectare printr-o cantitate imensă de date interceptate prin diferite metode de către Statele Unite și aliații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
acest sistem pentru a-și ajuta companiile să câștige avantaje comerciale. Duncan Campell, Interception Capabilities 2000, Raport către Directorul General pentru Cercetare din Parlamentul European (Scientific and Technical Options Assessment Programme Office), www.iptvreports.mcmail.com/ic2kreport.htm#Report. Aceste acuzații au fost negate de către fostul director al CIA, James Woolsey, într-o conferință de presă pe data de 7 martie 2000. Woolsey a pretins că informațiile care vizau corporațiile străine erau limitate la trei domenii: aplicarea sancțiunilor, vânzarea echipamentelor militare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Papal-Shooting Analysis: Case Study in Slanting?”, The Washington Post, 1 octombrie 1991, p. A8. Comisia Rumsfeld s-a format în urma unei controverse referitoare la utilizarea de către Statele Unite a unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice. Totuși, Comisia a scăpat de acuzația de politizare, deoarece membrii acesteia (printre care se numărau experți din ambele tabere) au căzut de acord, în mod unanim, asupra raportului final. Comisia a fost ajutată și de faptul că, la scurt timp după emiterea raportului din iulie 1998
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
care, potrivit unui raport FBI, se afla sub controlul Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Aceasta fiind prima decizie de punere sub arest din Statele Unite, corelată cu măsuri eficiente sau misiuni secrete ale Uniunii Sovietice, acuzația propriu-zisă s-a bazat mai curând pe nedeclararea acestor transferuri importante de bani (conform prevederilor referitoare la combaterea activităților de spălare a banilor) decât pe neînregistrarea persoanei în cauză drept cetățean străin. (Associated Press, 8 februarie 1989; The Washington Post
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
simbol și mitul dinamic al unui întreg ciclu de cultură”. Mai concretă, altă intervenție programatică a aceluiași autor, Delimitări, proclamă delimitarea de „occidentalismul” grupării Criterion („Noi tindem să realizăm fenomenul invers: inocularea Europei cu ser românesc”), respingând în același timp acuzația de spirit închis, de „gașcă”, adus revistei, care - afirmă Vintilă Horia - exprimă tendințele noii generații de a se implica mai adânc în procesul de ridicare a României moderne prin cultură, pornind de la principiul „Prin noi înșine!” și de la dorința de
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
obține calitatea de martir (o afirmație pe care, de altfel, o făcuse deja Ciprian). „Acești oameni nu pot muri ca niște martiri pentru că nu au dus viață de creștini. Nu devii martir datorită pedepselor, ci grație cauzei” (Epist. 204, 4). Acuzația de persecuție, lansată în urma aplicării legilor imperiale, este contracarată de Augustin care spune că acestea nu-i condamnă la moarte pe eretici și nu obligă pe nici unul din ei să se convertească, ci împiedică doar producerea răului. Cu atât mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Africa, unde aduceau informații despre devastările și violențele la care asistaseră. Reacția păgânilor, atenuată de multă vreme, dar încă vie mai ales în cercurile intelectuale atât din Roma, cât și din Africa, se făcuse din nou simțită prin reluarea vechii acuzații, care circulase deja pe vremea lui Tertulian, conform căreia nenorocirile abătute asupra oamenilor erau dorite de zei, supărați din cauza răspândirii noii religii. Deși aceste acuzații erau lansate de păgâni, e posibil ca ele să fi făcut să se nască îndoieli
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
atât din Roma, cât și din Africa, se făcuse din nou simțită prin reluarea vechii acuzații, care circulase deja pe vremea lui Tertulian, conform căreia nenorocirile abătute asupra oamenilor erau dorite de zei, supărați din cauza răspândirii noii religii. Deși aceste acuzații erau lansate de păgâni, e posibil ca ele să fi făcut să se nască îndoieli și printre creștini, obișnuiți cu ideea opusă de origine constantiniană și răspândită deja de Lactanțiu, conform căreia instaurarea creștinismului ar fi garantat Romei protecția în fața
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
realității umane și al celei divine, coborâte pe pământ. Totuși, așa cum se întâmplă cu operele mai întinse ale lui Augustin, acest plan devine mai clar și se dezvoltă puțin câte puțin, începând cu hotărârea inițială de a da o replică acuzațiilor păgânilor și continuând cu considerațiile asupra Romei, cetate a oamenilor prin excelență, urmate de reflecțiile despre cetatea lui Dumnezeu care există pe pământ într-o formă încă imperfectă și se va realiza pe deplin în Ierusalimul ceresc. Din indicațiile pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de mai mulți ani și publicată pe grupuri de cărți: primele cinci în 415, iar celelalte ulterior, până în 426. Primele cărți au la bază o intenție apologetică mai tradițională, așa cum putem deduce chiar din cuvintele lui Augustin: apărarea creștinismului de acuzațiile păgânilor care vedeau în el cauza nenorocirilor din acele vremuri; trecerea în revistă în mod critic a istoriei umanității începând cu aceea a Romei pentru a descoperi acolo aceleași calamități ca și în epoca creștină (așadar, respingerea păgânismului în plan
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
deși a fost înțeleasă în baza unor criterii diferite de cele dorite de autorul ei. Din cauza controverselor medievale dintre imperiu și Biserică, ideile fundamentale ale operei au fost interpretate în sens politic. S-a spus că lucrarea ar conține o acuzație a puterii de stat, opera diavolului, și o preamărire a puterii ecleziastice sau papale. În realitate, Augustin nu dorește nicicum să facă o distincție între două realități politice, Biserica și Statul: el a vrut doar să spună că forțele negative
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dar e o eroare să credem că opera lui Orosius ar putea fi inserată cu totul în problematica Cetății lui Dumnezeu. Așa cum am spus (pp. ??? sq.), Augustin s-a simțit îndemnat să scrie această lucrare pentru a apăra creștinismul de acuzațiile păgânilor care afirmau că creștinii ar fi responsabili pentru ruinarea imperiului și invaziile barbarilor. Apoi, Cetatea lui Dumnezeu, compusă într-o perioadă de cincisprezece ani, s-a orientat către cu totul alte problematici. Augustin răspunsese acuzației păgânilor spunând că și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a apăra creștinismul de acuzațiile păgânilor care afirmau că creștinii ar fi responsabili pentru ruinarea imperiului și invaziile barbarilor. Apoi, Cetatea lui Dumnezeu, compusă într-o perioadă de cincisprezece ani, s-a orientat către cu totul alte problematici. Augustin răspunsese acuzației păgânilor spunând că și vremurile dinainte de Cristos fuseseră răvășite de nenorociri și catastrofe. De aceea, el i-a cerut lui Orosius colaborarea, însă la un nivel superficial, rugându-l să-i pregătească o scurtă listă de războaie, de catastrofe și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
găsea Biserica. b) Către Biserică O astfel de atitudine, după cum se vede, nu e doar moralizatoare, așa cum au observat cei mai mulți cercetători, ci și foarte angajată: e o atitudine profetică, așa cum bine a înțeles Leonardi. Într-adevăr, e tipică pentru profet acuzația de idolatrie adresată lumii ne-creștine, îndepărtate de Dumnezeu; și tocmai în starea aceasta se găsește chiar Biserica. În patru cărți, din care prima e dedicată laicilor, cea de-a două oamenilor Bisericii, iar a treia și a patra Bisericii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
este dedicată episcopului Salonius care fusese elevul lui Salvian la Lérin și a fost compusă între 439 și 451; într-adevăr, scriitorul nu cunoaște încă invazia lui Attila din acel an. În opera sa, Salvian vrea să combine analiza cu acuzația, disputatio cu obiurgatio, și prin aceasta se deosebește de literații galici din vremea sa a căror atitudine era mai detașată și care se exprimau într-un stil limpede sau elegant; această violență se transformă însă adesea în prolixitate și emfază
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a intrat în componența regatului francilor; în 510, orașul a fost cucerit de Teodoric care luase în stăpânire Provence. Și regele ostrogoților i-a fost ostil lui Cezar: l-a chemat la Ravenna unde a fost nevoit să respingă anumite acuzații, însă a reușit să-l convingă pe rege de nevinovăția sa și, în schimb, a obținut mari onoruri. În 514, papa Symmachus l-a numit primat al Galiilor și al Spaniei și el a participat la numeroase sinoade locale care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
gândim că existau realmente niște divergențe acolo pentru că Pulcheria, cel puțin, ar fi trecut deja de partea lui Chiril. Oricum, acesta, întors la Alexandria după conciliul din Efes, s-a grăbit să redacteze o Apologie a împăratului în care respingea acuzația că a vrut să producă dezbinări la curte, afirmând, în schimb, că a acționat astfel pentru că, în calitate de preot, considera că e de datoria lui să arate credincioșilor temeiurile dreptei credințe și să se opună atacurilor împotriva lui Cristos. În același
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de poveștile despre creație și despre Adam și Eva și lua în derâdere ideea de a considera drept Dumnezeu unic și suprem un zeu inferior și limitat, așa cum se dovedește a fi cel din Vechiul Testament. Firește, Chiril, în replică, aruncă acuzația de propensiune spre mitologie asupra religiei grecești și respinge lectura Pentateuhului ca ansamblu de mituri: “în Sfânta Scriptură inspirată de Dumezeu nu este nimic fabulos (mythikon), ci totul e pe deplin adevărat” (III: PG 76, 632B). Fie că rămâne la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Celsus și Origen (cf. aici în vol. I, pp. ???-???), două modele de religie se confruntă și, cum e obiceiul în asemenea cazuri, fiecare din cele două revendică pentru sine capacitatea de a se apropia de divin, aruncând asupra celuilalt acuzația de superstiție și etichetându-i credințele drept basme (mythoi). Grecului care se mândrește cu o tradiție culturală și religioasă glorioasă și elevată, creștinul îi opune convingerea că aparenta „noutate” a propriei credințe l-ar ajuta doar pe el să aibă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
basme (mythoi). Grecului care se mândrește cu o tradiție culturală și religioasă glorioasă și elevată, creștinul îi opune convingerea că aparenta „noutate” a propriei credințe l-ar ajuta doar pe el să aibă, în schimb, raport real cu divinul; iar acuzația că gândirea, spiritualitatea și morala sunt pervertite prin degradarea înregistrată până și în raport cu modesta calitate a iudaismului, este respinsă de creștin, conștient că religia sa poate servi ca temei pentru o societate bazată pe cele mai înalte idealuri. Desigur, această
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
confirmate la Calcedonia în 451, iar primele două și la Constantinopol în 553. Prima scrisoare adresată episcopului Acacius din Melitene (Epist. 40; ACO I, 1, 4, pp. 20-31) prezintă tratativele care au dus la formula amintită și o apără de acuzațiile de cedare în fața nestorianismului. Tot cu scopul de a determina și alte personaje din gruparea sa să accepte formula de uniune sunt scrise și epistola către Eulogios, preot alexandrin și agent al lui Chiril la Constantinopol (Epist. 44; ACO I
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]