5,887 matches
-
naturalist cu procedeele caracteristice "scriiturii de artă" specifice sfârșitului de secol XIX. De ce literatura trebuie să-și arate artificiul cu forță tocmai atunci când pretinde că reflectă fidel realitatea? 6.8. Locul adjectivului În mod tradițional, problemele semantice pe care locul adjectivului le pune sunt tratate prin trimiteri la fapte de ordin stilistic. De fapt, literatura are acest privilegiu lingvistic. În cele ce urmează, ne vom limita la fenomene care privesc direct literatura, lăsând deoparte mai ales adjectivele antepuse cu valoare intensivă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
semantice pe care locul adjectivului le pune sunt tratate prin trimiteri la fapte de ordin stilistic. De fapt, literatura are acest privilegiu lingvistic. În cele ce urmează, ne vom limita la fenomene care privesc direct literatura, lăsând deoparte mai ales adjectivele antepuse cu valoare intensivă (adevărat, mare, perfect...) și opozițiile cu omonime de tipul veche casă / casă veche în care poziția adjectivului este strict impusă. Posibilitatea de a antepune sau de a postpune adjectivul fără a modifica implicit interpretarea grupului nominal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
privilegiu lingvistic. În cele ce urmează, ne vom limita la fenomene care privesc direct literatura, lăsând deoparte mai ales adjectivele antepuse cu valoare intensivă (adevărat, mare, perfect...) și opozițiile cu omonime de tipul veche casă / casă veche în care poziția adjectivului este strict impusă. Posibilitatea de a antepune sau de a postpune adjectivul fără a modifica implicit interpretarea grupului nominal ține de folosirea non-clasificanților. Astfel se explică faptul că între (1) și (1') nu există decât o diferență de ordin emfatic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
privesc direct literatura, lăsând deoparte mai ales adjectivele antepuse cu valoare intensivă (adevărat, mare, perfect...) și opozițiile cu omonime de tipul veche casă / casă veche în care poziția adjectivului este strict impusă. Posibilitatea de a antepune sau de a postpune adjectivul fără a modifica implicit interpretarea grupului nominal ține de folosirea non-clasificanților. Astfel se explică faptul că între (1) și (1') nu există decât o diferență de ordin emfatic: (1) Un tort delicios vs (1') Un delicios tort O casă fermecătoare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Un tort delicios vs (1') Un delicios tort O casă fermecătoare vs O fermecătoare casă În acest enunț din Chateaubriand: În obrajii ei de o albeață strălucitoare, se distingeau câteva vene albastre (Atala), se poate realiza un contrast între primul adjectiv, a cărui non-clasificare ar corespunde celor două poziții (am fi putut avea "de o strălucitoare albeață" fără ca sensul să fi fost afectat în un fel) și al doilea, clasificant, care nu poate fi decât postpus. După cum am văzut deja, adjectivul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
adjectiv, a cărui non-clasificare ar corespunde celor două poziții (am fi putut avea "de o strălucitoare albeață" fără ca sensul să fi fost afectat în un fel) și al doilea, clasificant, care nu poate fi decât postpus. După cum am văzut deja, adjectivul care clasifică aduce un plus de informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv și îi interzic să accepte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv și îi interzic să accepte o interogație. Cu toate acestea, libertatea adjectivelor non-clasificante este limitată. În afara fenomenelor de emfază deja amintite, trebuie să acordăm atenție și factorilor de ordin prozodic: există tendința de a plasa cel mai lung element pe un loc secund: o victorie răsunătoare mai degrabă decât o răsunătoare victorie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
factorilor de ordin prozodic: există tendința de a plasa cel mai lung element pe un loc secund: o victorie răsunătoare mai degrabă decât o răsunătoare victorie. Dar nevoia de emfază poate oricând să anuleze tendințele prozodiei franceze. În plus, dacă adjectivul însoțește un atribut, va fi neapărat postpus: un băiat simpatic tuturor vs *un simpatic tuturor băiat. Analiza stilistică este interesată și de ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici se încrucișează cu noțiunea tradițională
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
răsunătoare victorie. Dar nevoia de emfază poate oricând să anuleze tendințele prozodiei franceze. În plus, dacă adjectivul însoțește un atribut, va fi neapărat postpus: un băiat simpatic tuturor vs *un simpatic tuturor băiat. Analiza stilistică este interesată și de ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici se încrucișează cu noțiunea tradițională de epitet retoric (numită atât de simplu epitet în tratatele de retorică). Este vorba de acele adjective "pe care le adăugăm unui substantiv, nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Analiza stilistică este interesată și de ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici se încrucișează cu noțiunea tradițională de epitet retoric (numită atât de simplu epitet în tratatele de retorică). Este vorba de acele adjective "pe care le adăugăm unui substantiv, nu doar pentru a determina sau a completa ideea principală, ci mai ales pentru a o caracteriza și pentru a o face mai savuroasă, mai sensibilă sau mai energică", ca să reluăm termenii lui Fontanier
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
întunecata noapte, strâmtul coridor...); efectul dorit este acela de a face să apară o parte din semnificatul substantivului care le urmează. De fapt, să analizăm: (1) un întuneric și (1') un zid negru palide spectre o culoare palidă. În (1') adjectivul are o valoare de clasificare, poate suporta prezența interogațiilor (Este un zid negru? Îi plac culorile palide?). În schimb, în (1), adjectivul nu adaugă practic nicio caracteristică semantică celor existente deja în substantiv, lămurește doar o trăsătură latentă: paloarea face
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fapt, să analizăm: (1) un întuneric și (1') un zid negru palide spectre o culoare palidă. În (1') adjectivul are o valoare de clasificare, poate suporta prezența interogațiilor (Este un zid negru? Îi plac culorile palide?). În schimb, în (1), adjectivul nu adaugă practic nicio caracteristică semantică celor existente deja în substantiv, lămurește doar o trăsătură latentă: paloarea face parte din stereotipul spectrului și negrul este omniprezent. Prin urmare, se produce o modificare semantică a adjectivului: astfel, antepuse, palid sau negru
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
palide?). În schimb, în (1), adjectivul nu adaugă practic nicio caracteristică semantică celor existente deja în substantiv, lămurește doar o trăsătură latentă: paloarea face parte din stereotipul spectrului și negrul este omniprezent. Prin urmare, se produce o modificare semantică a adjectivului: astfel, antepuse, palid sau negru nu mai reprezintă cu adevărat niște culori. Mai degrabă paloarea spectrului poate fi interpretată ca o lipsă de viață, ca o fragilitate..., la fel cum albeața "oilor albe" trimite la inocență, la puritate... Această schimbare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența la un anumit uzaj al limbii. Dacă epitetul de natură se bazează pe o redundanță, plasarea înaintea substantivului devine greoaie atunci când nu putem conta pe redundanța dintre substantiv și adjectiv: în afara contextului, negrele speranțe sau palidele roșii par ciudate. Spunem "în afara contextului" pentru că, în lipsa unei redundanțe prestabilite în cultură, doar universul creat de text poate să legitimeze asemenea poziționări. Într-o povestire în care mieii ar fi mereu prezentați ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a stabili relații inedite care pot și ele să constituie un dat pentru textele ulterioare. În fraza următoare din Prizoniera, în care Proust descrie opera muzicianului Vinteuil: Fără îndoială roșiatica partitură muzicală era complet diferită de alba sonată... . cele două adjective par să fie corect plasate. Roșiatic nu este un adjectiv impresionist, el este un adjectiv de culoare a cărui poziționare presupune, în mod normal, o formă de redundanță semantică alături de substantiv. Nici redundanța lui alb alături de sonată nu este mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un dat pentru textele ulterioare. În fraza următoare din Prizoniera, în care Proust descrie opera muzicianului Vinteuil: Fără îndoială roșiatica partitură muzicală era complet diferită de alba sonată... . cele două adjective par să fie corect plasate. Roșiatic nu este un adjectiv impresionist, el este un adjectiv de culoare a cărui poziționare presupune, în mod normal, o formă de redundanță semantică alături de substantiv. Nici redundanța lui alb alături de sonată nu este mai potrivită. Dacă eliminăm ideea de a transcede, deloc pertinentă în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În fraza următoare din Prizoniera, în care Proust descrie opera muzicianului Vinteuil: Fără îndoială roșiatica partitură muzicală era complet diferită de alba sonată... . cele două adjective par să fie corect plasate. Roșiatic nu este un adjectiv impresionist, el este un adjectiv de culoare a cărui poziționare presupune, în mod normal, o formă de redundanță semantică alături de substantiv. Nici redundanța lui alb alături de sonată nu este mai potrivită. Dacă eliminăm ideea de a transcede, deloc pertinentă în cazul de față, atunci nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu ne rămâne decât să găsim explicația în context. În general, opera lui Proust se bazează pe teoria explicită a corespondențelor dintre arte diferite: muzică și, mai ales, literatură și pictură. Această corespondență apare chiar în textul romanului, când întrebuințează adjective din pictură ca să descrie impresia provocată de muzică. Însă aceste corespondențe au fost pregătite de text; cu câteva pagini înainte de a introduce "alba sonată", el asocia acestei bucăți muzicale expresii ca "zori liliachii și câmpenești", "uguit de porumbel", "tandră și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stilistică, ci literatura doar le exploatează interstițiile ca să le pună în slujba propriilor interese. "Hazardul" limbii face ca, în domeniul determinării nominale, să fie excluse anumite combinări, anumite "spații" goale sau marginale: pluralul cu un substantiv ne-numărabil, antepunerea unui adjectiv care clasifică, singularul cu substantive având un referent plural etc. Acestor poziții libere li se acordă alte valori semantice în literatură. Lecturi recomandate NOALLY M., 1999 L'Adjectif en français, Ophrys, Paris-Gap. (Carte de sinteză despre adjectiv.) KERBRAT-ORECCHIONI C., 1980
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
numărabil, antepunerea unui adjectiv care clasifică, singularul cu substantive având un referent plural etc. Acestor poziții libere li se acordă alte valori semantice în literatură. Lecturi recomandate NOALLY M., 1999 L'Adjectif en français, Ophrys, Paris-Gap. (Carte de sinteză despre adjectiv.) KERBRAT-ORECCHIONI C., 1980 L'Énonciation. De la subjectivité dans le langage, Armand Colin, Paris, pp. 70-100. (Studiu sistematic al fenomenelor evaluative din limbă, mai ales al adjectivelor.) MILNER J.-C., 1978 De la syntaxe à l'interprétation, Éditions du Seuil, Paris, cap
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
recomandate NOALLY M., 1999 L'Adjectif en français, Ophrys, Paris-Gap. (Carte de sinteză despre adjectiv.) KERBRAT-ORECCHIONI C., 1980 L'Énonciation. De la subjectivité dans le langage, Armand Colin, Paris, pp. 70-100. (Studiu sistematic al fenomenelor evaluative din limbă, mai ales al adjectivelor.) MILNER J.-C., 1978 De la syntaxe à l'interprétation, Éditions du Seuil, Paris, cap.al VII-lea și al VIII-lea. (Fenomenele de non-clasificare sunt integrate într-un cadru mai vast. Lucrare foarte bună în care sunt unite fenomene care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
curg, de un cer imens pe care alunecă norii și de un vânt neîncetat care ne lovește cu puterea lui. (Maurice Barrès, La Colline inspirée) ▪ 6.2. Pe baza factorilor amintiți în acest capitol, comentați locul pe care îl ocupă adjectivele în italice în fragmentele următoare: (1) Când se trezi în dimineața aceea în odaia de la han, soarele aprinsese desenele roșii de pe perdeaua neagră. În sala de jos, țăranii agricultori vorbeau tare la cafeaua de dimineață: erau supărați, în fraze răutăcioase
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
perfect simplu. 7.7. Relațiile anaforice: câteva deosebiri Fenomenele anaforice reprezintă o parte esențială a relațiilor care asigură coeziunea textuală. În general, prin anaforă se înțelege reluarea unui element printr-un altul într-un lanț textual. Anafora poate să vizeze adjectivul (de exemplu adjectivul: "Drăguță, Marion o făcu" sau verbul: El visează mai des decât o face prietena lui"), însă anafora nominală formează sistemul cel mai bogat. Pentru a nu îngreuna lucrurile, vom ținea seama doar de reluările nominale, fiind, de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
7. Relațiile anaforice: câteva deosebiri Fenomenele anaforice reprezintă o parte esențială a relațiilor care asigură coeziunea textuală. În general, prin anaforă se înțelege reluarea unui element printr-un altul într-un lanț textual. Anafora poate să vizeze adjectivul (de exemplu adjectivul: "Drăguță, Marion o făcu" sau verbul: El visează mai des decât o face prietena lui"), însă anafora nominală formează sistemul cel mai bogat. Pentru a nu îngreuna lucrurile, vom ținea seama doar de reluările nominale, fiind, de departe, cele mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțător. De fapt, este ceea ce permite ca personajul să poată fi numit astfel; este întreaga prezentare făcută în rândurile de mai sus. Construind pas cu pas imaginea unui personaj timid și nevoiaș, naratorul își rezervă dreptul de a folosi un adjectiv subiectiv cu sens dezavantajos, ponosit, care caracterizează indirect o enunțare deosebită și de a-l asocia lui neofit. Nu la fel se întâmplă pentru coreferența dintre "maestrul François Porbus" și cele două descrieri precise ("pictorul lui Henri IV ...", "pictorul căruia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]