17,588 matches
-
este nici confesiune, nici document, nici autobiografie, deși reperele unei realități circumstanțiale (timpul, spațiul) sunt numeroase. Autorul a intenționat un melanj de realitate și mit, cartea în ansamblu fiind un joc al imaginației, o proiecție lirică a vieții miraculoase a adolescenților pe care i-a cunoscut. Raportându-se la literatura despre adolescenți scrisă de alții, el se declară „antimedelenist” și anticalofil. Scriitorul, care publicase eseul Superstiția stilului („Vremea”, 1934), prefera literatura lui Malraux, Céline, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu. Avea să abandoneze
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
circumstanțiale (timpul, spațiul) sunt numeroase. Autorul a intenționat un melanj de realitate și mit, cartea în ansamblu fiind un joc al imaginației, o proiecție lirică a vieții miraculoase a adolescenților pe care i-a cunoscut. Raportându-se la literatura despre adolescenți scrisă de alții, el se declară „antimedelenist” și anticalofil. Scriitorul, care publicase eseul Superstiția stilului („Vremea”, 1934), prefera literatura lui Malraux, Céline, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu. Avea să abandoneze mai târziu accepțiunea pe care o dădea acum stilului. Receptarea scrierii
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
lui Rousseau le-a transpus - remarcă Edgar Papu - „într-o frumoasă limbă românească”, iar Stol de păsări și Vulturul muntelui, tălmăciri ale romanelor lui Yasunari Kawabata sunt realizate, potrivit aprecierii lui Nicolae Balotă, cu „o pană atentă și delicată”. SCRIERI: Adolescenții de la Brașov, București, 1936; ed. Brașov, 1991; Sunt frate cu un fir de iarbă, București, 1941; Costache Negri, București, 1966; Retroproiecții literare, București, 1973; Umbre pe pânza vremii, București, 1985; Excursie în Ciclade, Constanța, 1996; 7 ani cât 70. Pagini
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
trad., București, 1969; Paul Féval, Cavalerii tezaurului, București, 1970; Yasunari Kawabata, Stol de păsări albe (Sembazuru). Vuietul muntelui, pref. Stanca Cionca, București, 1973. Repere bibliografice: D.P. [Dan Petrașincu], Un scriitor tânăr vorbește despre emoțiile debutului. Cu d. Pericle Martinescu despre „Adolescenții de la Brașov”, RP, 1936, 5457; Eugen Ionescu, „Adolescenții de la Brașov”, FCL, 1936, 1546; G. Călinescu, „Adolescenții de la Brașov”, ALA, 1936, 800; Ovidiu Papadima, „Adolescenții de la Brașov”, G, 1936,4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Maria Platon
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
1970; Yasunari Kawabata, Stol de păsări albe (Sembazuru). Vuietul muntelui, pref. Stanca Cionca, București, 1973. Repere bibliografice: D.P. [Dan Petrașincu], Un scriitor tânăr vorbește despre emoțiile debutului. Cu d. Pericle Martinescu despre „Adolescenții de la Brașov”, RP, 1936, 5457; Eugen Ionescu, „Adolescenții de la Brașov”, FCL, 1936, 1546; G. Călinescu, „Adolescenții de la Brașov”, ALA, 1936, 800; Ovidiu Papadima, „Adolescenții de la Brașov”, G, 1936,4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Maria Platon, „Costache Negri”, CRC, 1966, 13; Edgar Papu, Rousseau
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
Vuietul muntelui, pref. Stanca Cionca, București, 1973. Repere bibliografice: D.P. [Dan Petrașincu], Un scriitor tânăr vorbește despre emoțiile debutului. Cu d. Pericle Martinescu despre „Adolescenții de la Brașov”, RP, 1936, 5457; Eugen Ionescu, „Adolescenții de la Brașov”, FCL, 1936, 1546; G. Călinescu, „Adolescenții de la Brașov”, ALA, 1936, 800; Ovidiu Papadima, „Adolescenții de la Brașov”, G, 1936,4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Maria Platon, „Costache Negri”, CRC, 1966, 13; Edgar Papu, Rousseau sau „Simțirea pură”, RL, 1969, 47; Crohmălniceanu, Literatura
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
bibliografice: D.P. [Dan Petrașincu], Un scriitor tânăr vorbește despre emoțiile debutului. Cu d. Pericle Martinescu despre „Adolescenții de la Brașov”, RP, 1936, 5457; Eugen Ionescu, „Adolescenții de la Brașov”, FCL, 1936, 1546; G. Călinescu, „Adolescenții de la Brașov”, ALA, 1936, 800; Ovidiu Papadima, „Adolescenții de la Brașov”, G, 1936,4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Maria Platon, „Costache Negri”, CRC, 1966, 13; Edgar Papu, Rousseau sau „Simțirea pură”, RL, 1969, 47; Crohmălniceanu, Literatura, I, 384; Nicolae Balotă, Introducere la Yasunari Kawabata
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
turcilor, condusă de Gheorghi Petrovici, supranumit Cel Negru sau Karagheorghe). Moartea neașteptată a generalului, în 1869 (s-a presupus că a fost otrăvit), aruncă familia, care până atunci dusese o existență seniorială, în dificultate și lasă să se instaleze la adolescentul M. ideea persecuției, a ostilității mediului. El a primit, acasă, de la un preceptor, învățătură în limba franceză, apoi în limba română, la liceul din Craiova, certificându-i-se absolvirea clasei a IV-a (1867-1868). Având sănătatea șubredă, este trimis pentru
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și de explorare a himericului și a patologicului (Nicu Dereanu). Cu Thalassa el impune romanul liric și simbolic. Cartea închide într-un conflict erotic o puternică obsesie macedonskiană: coruperea idealului prin brutalitatea vieții și nostalgia smulgerii din această cursă. Thalassa, adolescent din Smirna, paznic al Insulei Șerpilor, este chinuit de fantasmele dorinței, dar și de un vis al iubirii absolute. Prin Caliope, singura supraviețuitoare dintr-un naufragiu, va cunoaște dragostea, ura și rănile orgoliului. Obsedat de încătușarea iubirii în senzualitate, o
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
împlinirea socială și profesională: lucruri pe care cititorul le află dintr-un jurnal găsit de fiică după moartea prematură a Liviei. Finalul, expediat și dulceag, o arată pe fiică descoperindu-și tatăl. De un relativ interes este aici sondarea psihologiei adolescenților. SCRIERI: A căzut o stea, București, 1941; Așteptare, București, 1945; Fântâni, București, 1969; Stampe fragile, București, 1970; Câmpii interioare, București, 1975; Miez de anotimp, București, 1977; Vifor albastru, București, 1979; Între două dimineți, București, 1981; Arșița stelelor, București, 1983; Enigma
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel dintâi panou, Anii mei de învățătură, se concentrează asupra formării sale intelectuale și morale. Ca urmare, evocarea meleagurilor săliștene, în aspectele lor etnografice, a familiei și a petrecerilor copilului și adolescentului este redusă, lăsând loc zugrăvirii mediului școlar și universitar, și acesta doar în măsura în care este cadrul succesivelor opțiuni prin care se cristalizează personalitatea autorului. Din când în când, rup monotonia expunerii câteva relatări alerte, peisaje diverse sau portrete, în care tușa
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
rigiditate, narațiunile „lucrează cu imagini «anamorfozate»” (Ioan Holban). Autorul, observator atent al cotidianului, mizează pe sugestiile simbolice ale unor întâmplări mărunte dezvoltate fie în cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
XV-lea, și al lui Iosif Goga, mai întâi învățător, apoi preot în Rășinari (strămoșii paterni, de origine macedoneană, se stabiliseră în secolul al XVIII-lea în Crăciunelu de Sus). Mama poetului era nepoata preotului Ion Bratu, la care trăsese adolescentul Eminescu în periplul său ardelean. Ambii părinți aveau unele înzestrări literare, mama semnând chiar versuri în revista „Familia”. G. urmează școala primară la Rășinari și liceul unguresc la Sibiu (1890-1899), ultima clasă făcând-o la liceul românesc din Brașov, unde
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
un autor familiarizat în egală măsură cu tăietura frazei și cu articulațiile gândirii narative din romanele lui William Faulkner (unul dintre prozatorii lui preferați). Nimic din romanul social festivist nu există în proza densă, economic croită și minuțios șlefuită. Spovedania, Adolescent sau OZN au ca decor lumea măruntă, periferică, ternă a celorlalți optzeciști, unde totul fierbe la foc mocnit, cu flacără mică. Este lumea mizeră, sordidă, lipsită de orizont, adeseori abrutizată a satului transilvan postbelic, unde se macină destine de intelectuali
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
edit., București, 1970; Bogdan Amaru, Goana după fluturi, pref. George Gibescu, București, 1973; G. T. Kirileanu, Corespondență, pref. edit., București, 1977; Nestor Urechia, Vraja Bucegilor, pref. edit., București, 1979; Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, pref. edit., Iași, 1987, Romanul adolescentului miop, pref. edit., București, 1988, Memorii, I-II, pref. edit., București, 1991, Noaptea de Sânziene, I-II, pref. edit., București, 1991, Nuvele inedite, pref. edit., București, 1991, India, pref. edit., București, 1991, Taina Indiei, postfață Horia Nicolescu, București, 1991, Biblioteca
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
compoziția este neglijată, ca și cum autorul și-ar fi pierdut răbdarea în pregătirea deznodământului, ceea ce este mai evident în două nuvele ample din Cărarea cenușie. În Dragostea doamnei Precup ingenuitatea reprezentărilor erosului, pe care le are naratorul-autor, mai întâi copil, apoi adolescent, cucerește, în pofida prezenței (auto)ironiei maturului. Paginile acestea se leagă însă nefiresc cu o povestire melodramatic-senzațională, axată pe sinuciderea unei verișoare obligate să se mărite cu amantul mamei sale. În Cine a fost Stroilă focalizarea narativă ezită între doamnele și
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
rezervate guvernului. Cu toate acestea nu ești foarte bine văzut În acest mediu dacă ai reputația unui Împătimit al teatrului. Asta ți-ar da un aer nu tocmai serios și ar putea ridica Îndoieli asupra bunului tău gust. De fapt, adolescenții Nomenclaturii sunt cei ce profita de aceste locuri, daca nu părinții sau prietenii care n-au noroc să aparțină elitei. Numărul acestora din urmă este, pe de altă parte, foarte restrâns. Membrii clasei dominante au interpretat corect directivele codificate ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
romane, și un talentat desenator. Primele versuri le-a scris la sfârșitul clasei I. Studiile gimnaziale le face la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, începând din 1946; continuă să compună, adunându-și poeziile într-un caiet, sub titlul Cântecul unui adolescent. Însemnări de lectură, rezumate și câteva versuri se regăsesc într-un jurnal, sub genericul Antologie și informații literare. Era deja cunoscut în mediile școlare ca autor de versuri, astfel că în 1950 participă, la Iași, la Consfătuirea Tinerilor Scriitori din
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
de emoția produsă de moartea lui timpurie și ulterior de luciditatea detașării în timp. „Timpul va da probabil acestui meteor o sclipire mai profundă”, afirma în 1956 G. Călinescu, ipoteză care s-a adeverit. Labiș reprezintă, azi, mitul rimbaldian al adolescentului care de-abia desprins de lumea fabuloasă a copilăriei intră în alta, unde universul i se înfățișează cu mari și grele enigme. Luarea în stăpânire a lumii - act poetic decisiv, propriu doar creatorilor ieșiți din comun - presupune o energie spirituală
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
unde universul i se înfățișează cu mari și grele enigme. Luarea în stăpânire a lumii - act poetic decisiv, propriu doar creatorilor ieșiți din comun - presupune o energie spirituală și o percepție adâncă a elementelor, însușiri pe care, cu hotărâre, acest adolescent le-a avut. EUGEN SIMION Nicolae Labiș nu a fost numai o promisiune. Cine citește Primele iubiri și Lupta cu inerția are acea tresărire pe care o avem în fața poeților realizați. Realizarea lui nu înseamnă că, dacă ar mai fi
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
G. Călinescu, E. Lovinescu, Mihail Dragomirescu, George Dumitrescu, Ilariu Dobridor, Eugen Ionescu, Eusebiu Camilar și Neagu - pentru caricaturi. Ca editorial apare patetic-optimistul text La un nou Pegas, semnat de G. Călinescu, lăudând „îndărătnicia” în „cultul scrisului” a „unui grup de adolescenți”; criticul declară solemn că pentru a regăsi „năzuințele și dulcile înșelăciuni” ale tinereții primește „ca o onoare invitația de a colabora [...], iar nu ca un calvar al profesiunii”. Poezie semnează Eusebiu Camilar și George Dumitrescu, proză, Doru Belimace și din
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
șantierul. La suma de clișee ce caracterizează viziunea și maniera narativă a acestor texte se mai adaugă unul: cel al finalului fericit, prevăzut cu o obligatorie încărcătură simbolică. Printr-un soi de „ploaie amară” izbăvitoare, trece, de pildă, Ciu Ispas, adolescent rebel plecat în căutarea propriei identități; în cele din urmă ajunge pe un șantier, unde își găsește și o soție. Substanța epică își trage sevele atât din analiza psihologică (realizată prin modalități standard ca monologul interior și retrospectiva), cât și
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
un interval de timp scurt, fie de la diferite persoane autoritare din familie. Contradicția este în numeroase cazuri între comunicarea verbală și cea nonverbală. Comunicarea disonantă sistematică din familie, resimțită ca atare de individul în cauză, în particular de copii și adolescenți, conduce la stres psihic, la depresii și, în final, la tendința de a se sustrage situației presante. Cerințele contradictorii de comportamente foarte concrete sau de așteptări mai abstracte de rol sunt prezente, după cum afirmă W. Jordan (1972), atât la familiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
arată că în situațiile problematice, unde este prezent un amestec complex de dificultăți emoționale și sociale, mecanismele psihice fac ca rolul de părinte (în special cel de mamă) să fie suprasolicitat și să conducă la o invazie brutală în viața adolescentului din familie. În cazul familiilor integrative, unde legăturile emoționale dintre membri sunt foarte puternice, iar contactul (afectiv) cu lumea exterioară este redus, presiunile asupra copilului (preadolescent sau adolescent) se manifestă tocmai din cauza izolării respectivei familii și a obsesiei părinților de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]