4,426 matches
-
unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an sau doi intr-o instituție de ocrotire nu și-a format și nu înțelege conceptul familie. De aici apare dificultatea lui de a asocia recepția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care a fost instituționalizat părinții pot părea inițial ca simpli îngrijitori. În cazul în care copilul a dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
petrecut o perioadă mai lungă de timp în instituții; nu s-au înregistrat ameliorări semnificative între cele două etape de studiu 6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fi "cu nevoi speciale" sau chiar "neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate. Când ne referim la copiii cu nevoi speciale în adopție facem referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
șase Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre copii adoptați și părinți adoptatori și nu ne-am propus analiza felului în care se relatează despre aceștia. Documentele care au făcut obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale întocmite pre și postadopție de către asisteții sociali, cereri înaintate de către părinții adoptatori pentru evaluare în scopul obținerii atestatului pentru adopție. Eșantionul documentelor. Am avut în vedere documentele din dosarele de adopție, înregistrate în cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am operat cu trei criterii de selecție a documentelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție declarate definitive. În final, numărul de dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil este de 25 de ani, iar vârsta cea mai înaintată în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil este de 25 de ani, iar vârsta cea mai înaintată în momentul adopției este de 61 de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil este de 25 de ani, iar vârsta cea mai înaintată în momentul adopției este de 61 de ani. În ceea ce privește vârsta taților adoptatori remarcăm o medie de 40,5 ani, cu o deviație standard de 7,5. Vârsta minimă înregistrată este de 27 de ani, iar cea maximă de 67 de ani. În majoritatea studiilor naționale și internaționale interpretarea vârstei părinților adoptatori se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
taților adoptatori remarcăm o medie de 40,5 ani, cu o deviație standard de 7,5. Vârsta minimă înregistrată este de 27 de ani, iar cea maximă de 67 de ani. În majoritatea studiilor naționale și internaționale interpretarea vârstei părinților adoptatori se face raportat la vârsta părinților biologici la prima naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de rang întâi, respectiv calculul mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mediei de vârstă a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici, fie adoptați este de 39
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]