3,979 matches
-
francez. Generalul Berthelot și personalul său făcuseră o treabă bună, după cîte se părea. Această armată română nu era de neglijat; era o forță alcătuită din 300.000 de ostași fortificați acum și psihologic de declarația regelui privind o reformă agrară și împroprietărirea 92. Linia frontului rămînea pe loc. Numai Moldova era încă în mîinile românilor. Marele eveniment a fost intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sistemul de la Versailles. Lumea revenea la anarhia internațională. Unitatea națională a României lua sfîrșit prin violență, în 1940. În 1918, toate acestea erau departe. Pe lîngă realizarea unității naționale, România a început această era plină de speranțe cu o reformă agrară, cea mai radicală din Europa postbelică, făcînd dreptate la mai mult de 80% din români: țărănimea. România Unită (numită "România Mare") a debutat în noua viață cu o constituție democrată și votul universal 2. Deținînd resurse bogate, i se spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
organizată în ceea ce privește pretențiile revizioniste ale ungurilor și bulgarilor. Rusia era cu totul altceva. Dar România făcea parte din sistemul de alianță francez și avea un rol clar de jucat în cadrul acestuia și al "cordonului sanitar" care izola Rusia Sovietică. Reforma agrară radicală a fost inițiată în Basarabia în 1917 și 1918. Era ușor de aplicat o reformă agrară în Bucovina și Transilvania, deoarece majoritatea moșierilor nu erau români. În sfîrșit, în 1921, reforma pămîntului s-a extins și asupra Regatului. Țăranii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din sistemul de alianță francez și avea un rol clar de jucat în cadrul acestuia și al "cordonului sanitar" care izola Rusia Sovietică. Reforma agrară radicală a fost inițiată în Basarabia în 1917 și 1918. Era ușor de aplicat o reformă agrară în Bucovina și Transilvania, deoarece majoritatea moșierilor nu erau români. În sfîrșit, în 1921, reforma pămîntului s-a extins și asupra Regatului. Țăranii de acolo nu aveau experiență în administrarea gospodăriilor lor. Erau lipsiți de cunoștințele moderne și de credite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spre Palatul Regal, strigînd "Trăiască Republica!" S-a tras în masă împotriva demonstranților. Mișcări similare s-au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918, regele a renunțat la colaborarea cu guvernul Marghiloman și l-a numit prim-ministru pe generalul C. Coandă. Dat fiind că acesta primise o educație franceză, era cea mai indicată persoană ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dacă aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor făcute transilvănenilor relativ la păstrarea statutului lor de autonomie în România Mare constituie un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de brutal Răscoala Țărănească din 1907, a elaborat o reformă agrară, o variantă moderată a celei propuse de Mihalache și de Partidul Țărănesc. Dar, în ciuda deficiențelor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a împărțit în sfîrșit țăranilor majoritatea marilor proprietăți funciare chiar și în Regat. A fost elaborată și o altă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de brutal Răscoala Țărănească din 1907, a elaborat o reformă agrară, o variantă moderată a celei propuse de Mihalache și de Partidul Țărănesc. Dar, în ciuda deficiențelor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a împărțit în sfîrșit țăranilor majoritatea marilor proprietăți funciare chiar și în Regat. A fost elaborată și o altă măsură foarte necesară unificării, reforma monetară. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take Ionescu, făcea parte din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
guvernului Național-Țărănesc sub conducerea lui G. G. Mironescu, care a fost curînd înlocuit de Maniu ca prim-ministru. Economiștii național-țărăniștilor erau mai liberali decît cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea țăranilor care beneficiaseră de reforma agrară să-și vîndă gospodăriile. Ei au suspendat xenofobele legi " Prin noi înșine" , care barau calea investițiilor străine, și au stabilizat leul românesc. Aceste măsuri nu aveau nici o șansă din cauza Depresiunii. Prețul grînelor s-a prăbușit odată cu creditul internațional al României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aibă cel puțin trei generații de strămoși români. Această stipulare era clar îndreptată împotriva familiei Zelinschi. Atît în privința formei. Cît privește principiile fundamentale, ea rămînea în cea mai mare parte neschimbată. Mizeria țărănimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceeași. Dar noile complexe industriale și IAR-ul (industria aeronautică română pentru care fiecare român plătea taxe de accize pe timbrele poștale) garantau profituri fabuloase camarilei și celor cîțiva aflați destul de aproape de ciolan. Analizînd statul corporatist al lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cortegiul său părăseau România, armata maghiară a intrat în Transilvania, întîmpinată de manifestările de bucurie ale populației maghiare și evreiești și de tăcerea mîndră și chinuită a românilor. Primul lucru pe care l-au făcut ungurii a fost abolirea reformei agrare făcută de români. Pe măsură ce armata română se retrăgea, țara își ținea răsuflarea. Care va fi mișcarea următoare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (așa cum mulți se așteptau plini de speranță)? Nici măcar Maniu nu dorea acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
autorului 59 "Neamul românesc", 2 noiembrie 1921 60 Un element revelator: în 1923-1924, guvernul a cheltuit șase sute de milioane de lei pentru extrem de importanta mișcare cooperatistă, al cărei succes ar fi putut, în mare măsură, să decidă asupra problemei Reformei Agrare. Între timp, băncile particulare au primit șapte miliarde și jumătate pentru aceeași perioadă. Henry Roberts, România: Political Problems of au Agrarian State, New Haven, 1951, p. 127 61 O analiză atentă a condițiilor predominante existente în acești ani este oferită
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lîngă șofer și avea obiceiul să accepte să ia autostopiști 88 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, București, 1933 și cealaltă ediție din 1943 89 "Neamul românesc", 14 unie, 1 iulie și 18 octombrie 1932. Vezi și 10 ianuarie 1933 90 Partidul Agrar al lui Argetoianu a continuat în mod inutil tergiversarea 91 "Neamul românesc", 18 ianuarie 1933 și 6 martie 1934 92 "Neamul românesc", 18 decembrie 1932 93 "Neamul românesc", 7 februarie 1933 94 Tatăl lui Ion Moța a fost tovarășul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Asistența socială universală nu era unica expresie a dorinței de schimbare după 1945. Primii ani postbelici au reprezentat o adevărată epocă a reformei comprimată, care a văzut rezolvarea multor probleme Îndelung amânate. Printre cele mai importante s-a numărat reforma agrară, considerată pe atunci de cunoscători drept cea mai stringentă dilemă a Europei. Greaua moștenire a trecutului apăsa Încă asupra țărănimii europene. Numai În Anglia, țările de Jos, În Danemarca, În ținuturile din Alpi și parțial În Franța se putea vorbi despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cei rămași s-au dovedit o pradă ușoară pentru demagogia naționalistă și fascistă. După război se vehicula (mai ales printre cei cu vederi de stânga) ipoteza că o potențială renaștere a fascismului În Europa avea să Înceapă la țară. Chestiunea agrară avea așadar două fațete: prin ameliorarea situației economice a țărănimii, se evita pericolul ca ea să cedeze tentației autoritariste. Primul obiectiv fusese deja atacat imediat după primul război mondial printr-o serie de reforme agrare - mai ales În România și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să Înceapă la țară. Chestiunea agrară avea așadar două fațete: prin ameliorarea situației economice a țărănimii, se evita pericolul ca ea să cedeze tentației autoritariste. Primul obiectiv fusese deja atacat imediat după primul război mondial printr-o serie de reforme agrare - mai ales În România și Italia, dar, Într-o oarecare măsură, cam peste tot. Scopul lor a fost redistribuirea marilor proprietăți și reducerea numărului de parcele mici și ineficiente, dând astfel fermierilor șansa de a deveni mai productivi și de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-și putea vinde produsele. Dar aceste reforme nu și-au atins scopul - În parte deoarece, În condițiile economice dezastruoase din Europa interbelică, când prețurile scădeau chiar mai rapid decât Înainte de 1914, noii fermieri-țărani independenți erau mai vulnerabili ca oricând. Reforma agrară a fost readusă În actualitate după al doilea război mondial. În România, reforma din martie 1945 a expropriat 1.400.000 hectare de pământ de la „chiaburi” și „criminali de război” și le-a Împărțit la peste 600.000 de țărani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de moșieri și mari fermieri au dispărut pur și simplu din Polonia, estul Prusiei, Ungaria, România și Iugoslavia. În Occident, numai sudul Italiei a suferit schimbări comparabile. După confiscarea și ocuparea proprietăților latifundiare În Basilicata, Abruzzi și Sicilia, legile reformei agrare din 1950 anunțau redistribuirea pământurilor În Sicilia și Mezzogiorno. Cu toată agitația, puține lucruri s-au schimbat: cea mai mare parte a pământurilor provenite din vechile moșii nu aveau apă, drumuri sau locuințe. Din cele 74.000 de hectare Împărțite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
hectare Împărțite În Sicilia după război, 95% erau de calitate inferioară, improprii exploatării agricole. țăranii săraci care le primiseră nu aveau bani și nici posibilitatea să ia Împrumuturi bancare, așa Încât nu puteau face nimic cu noile lor proprietăți agricole. Reforma agrară italiană a eșuat. Scopul ei declarat - soluționarea „problemei Sudului” - va fi atins abia după un deceniu, și atunci doar parțial, când țărănimea din Sud Își va fi abandonat pământurile, plecând În căutare de lucru spre orașele Înfloritoare din Nordul „miracolului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
agricole. În același timp, cererea fără precedent de forță de muncă din orașe atrăgea excesul de mână de lucru, lăsând În mediul rural o populație mai productivă În exploatarea pământului și mai puține guri de hrănit. Dimensiunile politice ale problemei agrare au făcut obiectul unui program mai amplu de reforme politice adoptate În primii ani de după război. Multe dintre acestea erau de natură constituțională și, Încă o dată, duceau la bun sfârșit schimbările Începute În 1918. În Italia, Franța și Belgia femeile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și „carne” surclasau sistematic toate celelalte preocupări ale populației. Occidentul nu mai putea apela, ca Înainte, la grânarele din estul Europei, pentru că nici acolo mâncarea nu ajungea. În România, recolta din 1945 a fost dezastruoasă, din cauza vremii și a reformelor agrare ratate. Din vestul Valahiei până În vestul Ucrainei și regiunea mediană a Volgăi, trecând prin Basarabia, recoltele slabe și seceta au adus zona În pragul foametei În toamna anului 1946: agențiile de ajutorare menționau copii de un an cântărind numai trei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partidelor antifasciste” - comuniștii Încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne, care le asigura controlul asupra poliției și serviciilor secrete, precum și controlul presei, prin autorizațiile de apariție; Ministerul Justiției, care veghea asupra epurărilor, tribunalelor și judecătorilor; Ministerul Agriculturii, care controla reforma agrară, permițând comuniștilor să facă favoruri și să cumpere loialitatea a milioane de țărani. De asemenea, ei și-au asigurat poziții cruciale În comitetele de „denazificare”, În comisiile regionale și În sindicate. Pe de altă parte, comuniștii din Est nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nepopulari din partidele necomuniste au fost supuși oprobriului public, iar colegii lor au consimțit la acest tratament injust În speranța că nu le va fi aplicat și lor. Astfel, În Bulgaria, 7 din cei 22 de membri ai prezidiului Uniunii Agrare și 35 din cei 80 de membri ai Consiliului Executiv erau În Închisoare Încă din vara anului 1946. O acuzație tipică era cea adusă jurnalistului țărănist Kunev, al cărui articol i-ar fi „numit pe membrii guvernului bulgar, În cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reformatoare. Nu era simplu să-i acuzi pe social-democrații din Europa Centrală și de Est de fascism sau colaboraționism: ei fuseseră În general, ca și comuniștii, victime ale represiunii. În măsura În care se poate vorbi despre un proletariat industrial În Europa de Est, predominant agrară, el Îi sprijinea pe socialiști, nu pe comuniști. Neputând să-i Învingă pe socialiști, comuniștii au hotărât să li se alăture. Mai exact, să-i facă pe socialiști să li se alăture lor. Era o strategie comunistă clasică. Între 1918
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
banii). Ca și În URSS, În Estul sovietizat țărănimea era condamnată. Primele reforme la sate de după război distribuiseră parcele mici de teren unui număr mare de agricultori. Deși foarte populare, aceste reforme n-au făcut decât să exacerbeze vechea criză agrară din regiune: prea puține investiții În utilaje și Îngrășăminte, prea multă mână de lucru folosită parțial, cinci decenii de scădere constantă a prețurilor la produsele agricole. Până s-au instalat confortabil la putere, partidele comuniste din Est au Încurajat activ
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]