4,357 matches
-
flori din hârtie colorată este dus de băieții mai tineri la fetele din sat, iar dacă o fată este curtata de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de Paști un alt obicei care sete specific staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc, se asociază mai mulți și îl pedepsesc pe gospodarul mai „cărpănos”, care obișnuiește să fie mai „închis”, mai
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
compus din: vioară, ceteră, contrabas și țambal, la nunți și petreceri mari, iar celelalte petreceri erau animate de cântecul fluierului. În toată perioada sărbătorilor, jocul avea loc numai după-amiaza și seara, deoarece dimineața toată comunitatea se ducea la biserică. În ajunul Crăciunului, încă de cu ziuă, pornesc copii cu Steaua, prin poezia căreia vestesc pe gospodarii satului "„Că azi Maria, naște pe Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește mesajul "„Și nu uita ca de Crăciun,/ Române să fi bun”". Acea noapte a Ajunului nu este o noapte a odihnei, aceasta căutându-și timpul între cântatul cocoșilor de ziuă și toaca de chemare la biserică. Pe tot timpul acestui ciclu al sărbătorilor de iarnă slujba de la biserică se termină printr-un colind, iar după
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
timpul între cântatul cocoșilor de ziuă și toaca de chemare la biserică. Pe tot timpul acestui ciclu al sărbătorilor de iarnă slujba de la biserică se termină printr-un colind, iar după amiaza și seara petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe sau în case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să meargă la casele cu fete, unde primeau câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
dintre ei duce o stea mare, făcută din lemn și împodobită, fixată pe un băț. Cel care o poartă o poate învârti în jurul axului ei. Cei trei copii au roluri diferite: Irod, Ingerul, Gașpar. Ei pornesc în zorii zilei de ajun, trecând pe la fiecare casă. La intrarea în curte unul dintre ei întreabă: „Primiți steaua?”. Dacă intră în casă se așează într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
curte unul dintre ei întreabă: „Primiți steaua?”. Dacă intră în casă se așează într-un mic cerc, interpretându-și fiecare rolul și încheind cu o colindă. La ieșire, după ce au primit daruri, cântă o colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta antifonic corinzile. Ei vor fi însoțiți de un muzicant. La intrarea în curte se cântă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fi un an bogat. Vremea uscată din aceeași zi vestește un an sărac, secetos, lipsit de fructe și cu recolte slabe. Pentru a cunoaște evoluția vremii în anul următor ca în functie de aceasta să-și planifice lucrările agricole, în ajun de Anul Nou își fac un calendar de ceapă. Desfac foile unei cepe în număr de 12, fiecare foaie reprezentând una din lunile anului în ordine, începând cu ianuarie. Pe fiecare foaie pun sare în mod egal și o lasă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână din postul Paștelor, este Sântoaderul. In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin din păr și-l pun la rădăcina plopului, ca să crească mare ca plopul. In
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
o feri de tunet. Se tund vacile între coarne și se afumă cu acel păr ca să nu se facă păduchi. In această zi se cuminecă și se duc „pause” pentru morți. In toate gospodăriile s-a fiert grâu încă din ajun ducându-li-se și celor care nu au, deoarece nu este bine să rămână cineva fără grâu fiert la această sărbătoare, altfel nu va rodi grâul.(Floare Cipleu) In vinerea dinspre Paști nu este voie să umbli cu mâna în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
venit, acesta fiind împărțit în mai multe categorii: Ceata de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
școlare. Se mai cunosc doar câteva dintre datinile stramosesti, care acum abia mai licaresc printre amintiri. Astfel că, potrivit spuselor vârstnicilor satului, în tinerețile lor de odinioară, se adunau cu mic cu mare, fete și băieți să vestească Nașterea Domnului. Ajunul Crăciunului, care era întotdeauna pe rit vechi, începea cu ornarea felinarului special construit pentru colindat. Acesta este de formă octogonală ale căror laturi sunt din sticlă iar scheletul prezintă o frumoasă dantelarie metalică. În centru, se află un dispozitiv ce
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de brad. ,Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie harnică cu o mătură în mână, rol interpretat adesea de un băiat. Cuvintele ucrainene și gesturile de primenire a casei aveau rolul de a ajuta și îndemna gazda credincioasă să sfârșească treburile casnice înaintea sarbatorilor. Astfel
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
și gesturile de primenire a casei aveau rolul de a ajuta și îndemna gazda credincioasă să sfârșească treburile casnice înaintea sarbatorilor. Astfel că Melanca mătura casa, aranja colturile fețelor de pernă, făcea patul sau aranja bucatele pe masă. Tot în Ajunul Crăciunului, copii dar și adulții merg cu "vecera" la bunici sau la nașii de botez sau de cununie după caz. Acest obicei încă se mai păstrează chiar dacă a mai suferit mici adaptări. După ce se încheie colindatul, se pregătește un colac
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
La Vulpe” „s-a izvodit dela ciuda ce o au flăcăii când un tânăr vine de aiure și le ia o fată din satul lor” . Ei se ațin și pretind vin, să bea și să le treacă ciuda,-„Damele”, în ajunul Anului Nou, flăcăii din sat, se îmbrăcau cu haine ce întruchipau diferite personaje( babă, moșneg, vornic, drac, țigan, haiduci, etc.) unii cu măști pe față, iar alții îmbrăcați frumos, care purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
sunt familii ce dețin 1 sau 2 tractoare pe care le folosesc de regulă pentru lucrul terenurilor proprii. Deși populația este îmbătrânita, conform obiceiului și tradiției majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
promovat de Congres îi rezervă acestuia locul de formațiune-tampon menită să amortizeze divergențele existente între Putere și Opoziție. Sfatul ia act de pierderea calității de membru al FPCD de către persoanele care s-au incadrat în Congresul Intelectualității. 2 mai - În ajunul reluării procesului asupra grupului Ilașcu, FPCD convoacă un miting în Piața Catedralei din Chișinău în cadrul căruia sunt condamnate acțiunile criminale ale regimului de la Tiraspol și este supusă unei critici vehemente pasivitatea autorităților de la Chișinău manifestată pe parcursul unui an în problema
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
1926. Între 1926 și 1930, Piłsudski s-a bazat în principal pe propagandă pentru a slăbi influența liderilor de opoziție. Punctul culminant al politicilor sale dictatoriale și supralegale a venit în 1930 cu arestarea și judecarea unor adversari politici () în ajunul , și cu înființarea în 1934 a unei pentru deținuți politici la Bereza Kartuska (astăzi ), unde unii deținuți au fost brutal maltratați. După victoria "" din 1930, Piłsudski a lăsat multe chestiuni interne în mâinile „” săi, în timp ce el însuși se concentra asupra
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
Ucrainei”, își avea drept catedrală Biserica Sfânta Parascheva din ”Smailov” (Ismail) . În timpul războiului ruso-otoman din 1768-1774, fortăreața a fost cucerită de către trupele generalului rus Nikolai Repnin la 26 iulie/5 august 1770. Comandantul otoman al așezării ar fi afirmat, în ajunul cuceririi, că "”Ismailul vă cădea când apele Dunării vor curge înapoi dinspre mare”". Cetatea este retrocedată turcilor prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774) și consolidată de aceștia. În 1789, Repnin încearcă din nou să ocupe fortăreața, dar nu mai reușește. Cetatea
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
că a acționat în legitimă apărare, pentru a evita să fie prins și judecat a fugit din Paris, unde a revenit în anul următor, fiind amnistiat în ianuarie 1456 de către regele Carol al VII-lea. La sfârșitul aceluiași an, în ajunul Anului Nou este arestat, în urma unui denunț sub tortură, pentru participarea la jefuirea capelei colegiului Navara. Întemnițat la Châtelet, a evadat, părăsind din nou Parisul, pentru o perioadă de șase ani de vagabondaj. Prin decembrie 1457 - ianuarie 1458 Villon a
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
mult simulată, deoarece avea locuința asigurată și șanse sigure de încadrare într-un post clerical cu ajutorul potentului său protector - sau dorința de a o epata pe inabordabila sa iubită l-au făcut pe Villon să participe, conform documentelor păstrate, în ajunul Anului Nou 1456, împreună cu patru complici, doi absolvenți de universitate - unul dintre ei era un chierico, Guy Tabarie - un călugăr și un spărgător de profesie, la jefuirea a 500 de scuzi de aur din cutia milelor colegiului Navara (, fondat în
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]