10,591 matches
-
românesc, XVII, 1845, p. 226: „Situația Irlandei” (Bibl. per., part. 1, p. 256). Gazeta Transilvaniei, X, 1847, nr. 82, 13 oct., p. 328: „Știri comerciale” (preluat din Dunărea). Ibidem, IX, 1846, nr. 55, 8 iul., p. 218: „Moldavia” (preluat din Albina românească din 20 iun. 1846). Ibidem, nr. 54, 4 iul., p. 216: „Britania Mare”. Vezi nota 1283. Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie În date și mărturii, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 800-801 (doc. nr. 229
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., p. 105. „Franklin XE "Franklin" ”, În Foaie pentru minte, inimă și literatură, V, 1842, nr. 28, pp. 223-224 (reproducere din publicația ieșeană Icoana lumii, I, 1841, nr. 51, pp. 403-404). Alte biografii ale lui Franklin: „Biografia lui Franklin”, În Albina românească, V-VII, 1833-1834, supliment la nr. 7, pp. 1-2; „Oarecare aduceri aminte din biografia lui Veniamin Franklin”, În Muzeul național, I, 1836-1837, nr. 22, pp. 86-88. Foaie literară, I, 1838, nr. 23, pp. 183-184: „Varietăți”; Foaie pentru minte..., III
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publicat în 1995 la Editură Clusium din ClujNapoca (cu ilustrații originale de Càlin Stegerean). Cîteva dintre poeme (Ți-e lumea toatà acoperàmînt, Ah, bucuria sfîntà de a fi, Si iatà dimineață zumzet, Scad zilele, scàdere e în toate, Se trag albinele càtre somnie, Afarà vremea schimbà spre senin, E loc mai mult sau ni s-o fi pàrînd, E cineva de mînà sà ne poarte, S-a-ntors lumină de la Epidaur, Se coace-n mizeul nucilor tàcerea, Privește! Toamnă și-a deschis brîndușa
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
nu a putut ierta nesupunerea de care au dat dovadă in timpul Frondei. Stabilindu-și curtea regală și aparatul guvernamental la Versailles, Ludovic al XIV lea a dorit să obțină un control absolut asupra instituțiilor guvernamentale. Asemenea unui stup de albine, întreaga mașinărie politică și legislativă își desfășura activitatea la Versailles. Existau birourile de guvernământ, precum și locuințele a mii de curteni și funcționari. Politica dusă de către Ludovic era inovatoare, fiind un experiment pus în practică privind puterea autocrată. Nobilii de un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl însoțesc pe rege sunt deja în trăsuri sau pe cai. Este o deplasare magnifică ce nu se lasă contemplată: «Gărzi de corp, curteni, aceasta îmi amintește, scria Primi Visconti, de regina albinelor când iese pe câmp împreună cu stupul său»“ Ordinea și programul strict al lui Ludovic se regăsește până și în partidele de vânătoare: vânătoarea de cerbi are loc în pădurea de la Marly cel puțin odată pe săptămână. Vânătoarea de păsări, de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste moduri de a privi, un fenom, un obiect, un fapt cu „ochii vulturului, elefantului, vulpii, șarpelui, albinei, cameleonului, peștelui, cucoșului, cucului, etc”, privirea Însemnând În cazul omului nu numai imaginea directă, senzațiile și percepțiile dar și Înțelesul atribuit de fiecare În 144 parte. Rezultatele și informațiile acumulate astfel, supuse combinatoricii imaginației și rațiunii fac posibile un număr
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Laurian c) Bogdan Petriceicu Hașdeu d) Gheorghe Brătianu 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Teoria “formelor fără fond” a fost susținută de junimiștii grupați în jurul revistei: a) Dacia literară b) Viața românească c) Convorbiri literare d) Albina românească 11) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
permanentă luptă cu pădurea, de care era înconjurată din toate părțile. La început, se lua din natura binefăcătoare și darnică atât cât era necesar: lemnul pentru case și anexele gospodărești, fructele pădurii: afine, zmeură, cireșe, mere și pere, miere de albine și toate soiurile de ciuperci comestibile. Pe seama pădurii au fost obținute prin lăzuire, runcuire și prin foc (arșițe) suprafețele necesare de pășune, fânațe și terenurile de arătură. Pe măsură ce populația a crescut și satul s-a extins pe terasele superioare spre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obținute în gospodărie. Din stupi se percepea deseatina (deseat = zece - n.a.), iar ceara atât de necesară pentru lumânări nu era percepută după numărul de stupi, ci după suprafața de teren aflată în folosință. Inițial, mierea și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile copacilor. Așezarea satului și ordinea impusă de existența statului au dus la practicarea albinăritului în stupine și prisăci. Prisacă înseamnă un loc întărit natural, dar și îngrăditură, întăritură făcută de mâna omului. Locul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu introducerea obligatorie a zilelor de muncă. Categoriile de obligații ale țăranilor se structurează astfel <footnote Ibidem. footnote>: a. Dări permanente, în care se includeau darea pe vite, ilișul pe produse agricole, posada pe produsele leguminoase, deseatina din stupi sau albine, berbința de miere din mierea curată, deseantina din porci, din peștele proaspăt, din vin. După cum s-a văzut, doar o parte din aceste dări erau percepute vămenilor. Ceara și fânul constituiau pentru vămeni dări cu cea mai mare pondere în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
temperaturii și umezelii aerului. Uneori, în timpul verii, prin ferestrele deschise, pătrund în casele noastre, musculițe și țânțari cu un zbor agitat. Aceste insecte „simt” cu câteva ore mai devreme că vremea se va schimba, dându-ne astfel de știre. Și albinele sunt într-o continuă agitație în fața stupilor, furnicile aleargă în furnicar, iar gândăceii de pe frunzele și scoarța copacilor se ascund. Și dacă, rândunelele zboară tot mai razant cu pământul putem fi siguri că ploaia se apropie și în același timp
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
întâmpina ploaia își închid corola petalelor gingașe, își strâng frunzele spre tulpină, aplecându-se spre pământ. Dimpotrivă, când vremea va fi frumoasă și însorită altele sunt manifestările viețuitoarelor și plantelor. Spre exemplu, dacă într-o dimineață observăm la tot pasul albine, viespii, fluturi și alte insecte zburând din floare în floare, după nectarul și polenul acestora - ele reprezintă un indiciu că vremea se va menține stabilă. Alte indicii ni-l oferă rândunelele ce zboară în înaltul cerului, greierii ce cântă prelung
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ușor unele spre altele, ceea ce face ca frecarea lor internă, frecare ce apare la punctele de contact între straturi, numită vâscozitate, să se poată neglija în multe cazuri. Această mărime fizică, vâscozitate, scade o dată cu creșterea temperaturii. Exemplu: uleiul, mierea de albine etc. Pierderea apei de către organismul uman Extrem de interesant este experimentul realizat cu 300 de ani în urmă, de un savant - Sanctorius care a observat că greutatea organismului uman se modifică neîncetat. El a construit un cântar mare și așezat ore
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea colorată există la pești, reptile, păsări, dar, în același timp, multe mamifere, cu excepția primatelor, nu disting culorile. Dintre nevertebrate se remarcă insectele care posedă o mare capacitate de a distinge culorile. Mai mult, albinele sunt sensibile și la radiațiile ultraviolete. Observație Facem observația că vederea colorată nu poate fi explicată numai pe baza stimulării celor 3 clase de celule cu conuri din retină. Acest lucru se poate demostra dacă facem următorul experiment: se acționează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
exemplu, suita de mici trasee curbe, ochiuri paralele mai mici sau mai mari din întreaga ornamentică a dantelei ce acoperă masa. Ne vom aminti, privind-o, de ritmul în care sunt ordonate semințele florii soarelui, sau alveolele unor faguri de albine. Imaginația ne va trimite și la unele structuri marine. Toate obiectele sunt proiectate pe un fundal închis din care, printr-o dezvoltare ierarhică a valorilor, vin în întâmpinarea privitorului, în mod gradual, formele cu tonalitățile lor până la cele mai deschise
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de amestec alcool-xilen obiectele se țin 10-20 minute; in xilen pur ele pot rămâne până la 24 48 ore, când ajung la fundul vasului. Includerea în parafină pentru aceasta parafina trebuie pregătită din timp, în termostat, în amestec cu ceara de albine 5%, ținută la 60-62°C și filtrată continuu prin hârtie de filtru. Această etapă de desfășoară în două faze: • impregnarea cu parafină; • montarea în parafină (includerea propriu-zisă). Impregnarea cu parafină după ce obiectele au devenit submerse se răstoarnă vasul cu xilen
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fructe sănătoase și capete proaspete sau refrigerate din una sau mai multe specii amestecate prezentând culoarea, aroma și gustul speciilor din care se obțin. Nectarurile sunt produse fermentescibile, dar nefermentate obținute prin adaos de zahăr și apa și/miere de albine la sucul de fructe, suc de fructe concentrat. Determinarea conținutului în vitamina C prin metoda titrimetrică Principiul metodei Determinarea conținutului de vitamina C constă în extracția acidului ascorbic din produs cu ajutorul unei soluții de extracție și titrarea lui cu o
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
antiseptice și nici înlocuirea adaosurilor naturale cu esențe și coloranți, cu excepția acizilor alimentari ; pentru aromatizare se admit numai uleiuri eterice, esențe, sau substanțe aromantizante alimentare sau coloranți alimentari ; pentru protejarea bomboanelor se admite adaosul de gumă arabică, parafină, ceară de albine. Colorarea bomboanelor se face după aroma utilizată. La bomboanele care conțin cacao, ciocolată, nu se realizează decorarea. Analiza senzorială a bomboanelor se face conform caracteristicilor înscrise în standarde. 2. Analiza bomboanelor de laborator Efectuarea examenului organoleptic Condițiile generale ale examenului
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
grupul de bază al societății. 2. Compară familia și clasa, ca grupuri sociale. 3. Descrie! Scrie ce știi despre grupul de joacă. 4. Asociază! La ce te gândești când vorbim despre grup? De ce? (un mușuroi de furnici, un stup de albine, o pădure de brazi) 3. Activitate frontală Înțelegere, construire, investigație, prin vizionarea unui slide în power point Se prezintă elevilor un slide în power-point, cu tema Rasele umane. 4. Activitate în perechi Prin ce crezi că se deosebesc persoanele din
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
vă va părea rău. Laptele, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
apă, după masă) cărbunele adsoarbe virușii, bacteriile și toxinele din intestin luptă împotriva diareei dar și a constipației, regularizând procesul de eliminare. Este util contra gazelor intestinale, balonărilor, a unei halene neplăcute și a viermilor.. Poate adsorbi veninul de șarpe, albine sau viespi. Nu-i destul? Nu... La sfârșitul secolului 19 un medic și-a administrat stricnină în fața Academiei de Științe Franceze, unde ilustrele personaje îl priveau stupefiate, pentru a demonstra puterea antitoxică a cărbunelui (încercați, vă rugăm alte căi de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
necrozantă sau prin nerespectarea regulilor de asepsie dau complicații septice nedorite. Plăgile înțepate accidental pot interesa formațiuni anatomice profunde, de unde necesitatea exciziei, abordul larg pentru a identifica leziunea. Când traiectul nu se poate stabili, pericolul infecției este major. Înțepăturile de albine și viespi sunt cele mai frecvente; pătrunderea veninului, determină modificări care sunt în raport direct cu cantitatea de substanță introdusă, respectiv cu numărul de înțepături, cu acțiunea lui toxică și cu sensibilitatea individului. Toxicitatea este determinată de apitoxină, acid formic
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A fost comparat cu zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la nivelul comunicării și se propagă atât distal cât și proximal. Suflul este continuu, intens, cu accentuare sistolică, aspru, care se propagă ca și trilul. Ambele zgomote dispar în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
amestecurilor de pesticide (acaricide+fungicide) care pernit reducerea dozei de acaricid. tratarea localizată a gropilor de plantare, a puieților și nu tratarea în masă. Selectivitatea de comportament este determinată de un anumit comportament la un moment dat al dăunătorului: zborul albinelor se reduce după perioada înfloritului, ceea ce permite, aplicarea tratamentelor, fără a afecta populațiile de albine. -apare doar la insecte , exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică se evidențiază tot la produsele aplicate pentru combaterea insectelor, ținând cont de diferențele dintre ciclurile de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de plantare, a puieților și nu tratarea în masă. Selectivitatea de comportament este determinată de un anumit comportament la un moment dat al dăunătorului: zborul albinelor se reduce după perioada înfloritului, ceea ce permite, aplicarea tratamentelor, fără a afecta populațiile de albine. -apare doar la insecte , exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică se evidențiază tot la produsele aplicate pentru combaterea insectelor, ținând cont de diferențele dintre ciclurile de dezvoltare a dăunătorilor și a insectelor utile sau de locul de iernare (în scoarța pomilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]