7,965 matches
-
Miron Cristea (10 februarie - 29 martie 1938). Într-un discurs rostit În ședința Sf. Sinod din 22 februarie 1938, ministrul V. Iamandi afirma: „Biserica a fost chemată, prin prezența I. P. S. Patriarh În fruntea guvernului, să dea sprijinul moral noii alcătuiri a țării. Sunt Încredințat că solidaritatea PPSS Voastre [mitropoliți, episcopi, arhierei, membri ai Sinodului ortodox, n. n.] În jurul primului ministru care este Patriarhul țării, va dovedi că Biserica știe să dea sprijin Statului atunci când el se găsește În greu impas”. În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
atitudine dilatorie datorită concurenței dintre Căile Ferate Române și compania de navigație austriacă, care ar fi beneficiat de îndepărtarea obstacolelor de la Porțile de Fier"14. În cadrul ședinței din 25 aprilie 1878 a Consiliului ministerial pentru afacerile comune ale Austro-Ungariei, care a precedat alcătuirea sus-citatului program, s-a conturat ideea creării unei comisii de control la Dunărea de Jos, formată din reprezentanții României, Serbiei și Bulgariei, președinția permanentă aparținând Austro-Ungariei. Autorul acestei idei era baronul Chlumecky, ministrul comerțului, care a încercat să justifice așa-
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
1879, problema navigației pe segmentul Porțile de Fier-Galați nu a făcut obiectul unei dezbateri. S-a luat numai hotărârea constituirii unui comitet, format, la propunerea delegatului Marii Britanii, colonelul Siborne, din reprezentanții Austro-Ungariei, Germaniei și Italiei, cărora le-a revenit sarcina alcătuirii, până în primăvara anului următor, a unui anteproiect, în vederea creării unei noi baze de discuții pentru viitoarea sesiune a CED (ședința din 17 decembrie 1879)35. Faptul că în componența comitetului nu figurau cele trei state riverane - România, Serbia și Bulgaria
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
amonte de Porțile de Fier, în sectorul în care Germania și Austro-Ungaria erau state riverane. Cum era de așteptat, Austro-Ungaria s-a opus, pretextând că o astfel de stipulație nu figura în Tratatul de la Berlin 70. În problema înființării și alcătuirii Comisiei Mixte, colonelul Pencovici s-a opus de la bun început, arătând că elaborarea și aplicarea regulamentelor de navigație erau operații care le reveneau de drept statelor riverane 71. La rândul lui, delegatul bulgar a respins proiectul Comisiei Mixte în componența
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
natural, în calitate de stat riveran, de proprietară a teritoriului traversat de Dunăre. Ea avea astfel dreptul de a participa la o conferință internațională, deoarece drepturile sunt prin natura lor juridică imprescriptibile, neputând fi modificate decât cu asentimentul tuturor părților. Sub pretextul alcătuirii unui nou regulament de navigație - preciza mai departe diplomatul român -, propunerea Wolkenstein-Barrère inaugurează un nou regim de navigație pe Dunărea de Jos, creând o nouă persoană morală, o autoritate menită a funcționa în paralel cu CED, care să exercite astfel
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
punctul unde Dunărea opera joncțiunea cu apele Mării Negre. Trebuie să recunoaștem faptul că Tratatul de la Berlin a crescut ușor puterile acestei autorități fluviale, fără a-i altera în același timp caracterul ei fundamental. Conform termenilor tratatelor de la Paris și Londra, alcătuirea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială pe Dunăre era atribuită competenței Comisiei Riverane; dar aceste regulamente nu deveneau executorii decât după ce vor fi obținut aprobarea Comisiei Europene. Congresul de la Berlin recunoscând zădărnicia Comisiei statelor riverane, a conferit această atribuție
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
România și celelalte puteri. Ideea fundamentală a anteproiectului constă în crearea unei comisii compuse din toate statele riverane de la Dunărea de Jos, plus un delegat al Austro-Ungariei având președinția de drept a comisiei și vot preponderent la partaj. După modul alcătuirii sale, această autoritate fluvială nu era o autoritate riverană, având în vedere faptul că admitea prezența unui delegat al unei puteri care nu era riverană pe Dunăre în aval de Porțile de Fier; nu era nici o autoritate europeană în sensul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Mixtă (s.a.). Dar dacă a fost ușor de găsit un nume acestei instituții, care nu era prevăzută prin nici un tratat internațional, era imposibil de definit titlul, mai mult sau mai puțin valabil, în virtutea căruia Austro-Ungaria revendica dreptul de participare la alcătuirea și lucrările ei. Calitatea de stat riveran pe partea superioară a Dunării îi dădea clar dreptul de a figura în Comisia instituită prin articolul 17 din Tratatul de la Paris, din motiv că Tratatul de la Paris, fidel preceptelor Congresului de la Viena
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de poliție fluvială, dreptul de a le modifica și pe acela de a le executa în apele riveranilor prin agenți numiți de ea și subordonați direct autorității sale. Numai că pe lângă delegatul austriac, care intra într-un mod permanent în alcătuirea Comisiei Mixte, proiectul francez prevedea în mod egal participarea unui delegat al Comisiei Europene, desemnat de aceasta după ordinea alfabetică a puterilor și pentru o perioadă de șase luni. Președinția Comisiei Mixte i-a fost conservată Austriei, însă ea nu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
această afirmație: în normele sociale ale expunerii diferitelor părți ale corpului sau, dimpotrivă, ale acoperirii acestora regăsim în mare parte constrângerile exterioare transformate în autoconstrângeri (cf. N. Elias, 1939/2004, 211). Teza dependenței dintre transformările care au avut loc în alcătuirea societății (sociogeneza) și transformările care au loc în alcătuirea conduitei și atitudinilor oamenilor (psihogeneza) a fost enunțată pentru prima dată în sociologia anilor 1938-1939 de Norbert Elias (1897-1990). Numele acestui autor apare deseori citat mai ales pentru lucrarea sa clasică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale corpului sau, dimpotrivă, ale acoperirii acestora regăsim în mare parte constrângerile exterioare transformate în autoconstrângeri (cf. N. Elias, 1939/2004, 211). Teza dependenței dintre transformările care au avut loc în alcătuirea societății (sociogeneza) și transformările care au loc în alcătuirea conduitei și atitudinilor oamenilor (psihogeneza) a fost enunțată pentru prima dată în sociologia anilor 1938-1939 de Norbert Elias (1897-1990). Numele acestui autor apare deseori citat mai ales pentru lucrarea sa clasică Über den Prozeß der Zivilisation. Soziogenetische und psyhogenetische Untersuchungen
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de vedere teoretic; 4. Sublinierea valorii practic aplicative a demersului întreprins; 5. Capacitatea de valorificare a conținutului lucrărilor bibliografice mai importante în argumentarea ideilor si a concluziilor; 6. Capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de abordare, relevarea unor aspecte, alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii școlare); 7. Utilizarea mijloacelor moderne pentru susținerea lucrării. COMENTARII 1. Se observă faptul că, din punctul de vedere al structurii documentului, acesta conține două părți, elaborarea și susținerea lucrării, descrise prin criterii și descriptori
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prin studiul limbii și al literaturii materne. 50. Literatura pentru copii și tineret. Caracteristici și modalități de didactizare. În calitate de bibliografie, evident, stă și lucrarea de față, în general, dar și lista metodicilor limbii și literaturii române în special (vezi infra). Alcătuirea unei astfel de lucrări ne-a permis și nouă inițierea și finalizarea, deocamdată parțială, a unor studii de didactica limbii și literaturii române pe care le vom reda în cele ce urmează. EVOLUȚII ALE DIDACTICII LIMBII MATERNE îN ROMÂNIA Din
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limitat de tema fundamentală a lucrării la obiectul disciplinei didactica universitară, didactică ce vizează în România, la momentul actual, doar pregătirea studenților pentru a deveni profesori pentru învățământul gimnazial și liceal. Al doilea nivel metodologic, de abordare cere cu necesitate alcătuirea unei baze de date privind bibliografia românească de metodica predării limbi române pe direcțiile fundamentale amintite, bibliografie completă în măsura maximă posibilă, impedimente în calea acestui scop fiind, în principal și cel puțin pentru momentul actual, fenomenul de regionalizare a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îndreaptă atenția spre predarea gramaticii, ca factor de dezvoltare a gândirii elevilor, recomandând ca textele utilizate pentru predarea acesteia să fie din folclor și din literatura frumoasă a operelor scriitorilor români, iar Al. Odobescu se ocupă de două probleme importante: alcătuirea programelor școlare, practic inexistente până la 1880, și de criteriile calitative ale manualelor școlare, care trebuie să răspundă în principal cerințelor programelor școlare. Preocupările acestea s-au continuat cu apariția unor lucrări științifice, valoroase pentru perioada de început, precum Gramaticile lui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pe problematici majore reținerea celor mai interesante opinii generale, care au fost emise, în vederea verificării ipotezei că acestea sînt pertinente și astăzi pentru didactica limbii și literaturii române reținerea și discutarea tuturor aspectelor fundamentale de didactica limbii materne teoretizate, în vederea alcătuirii unei priviri comparative și evolutive a didacticii limbii române. Am alocat acestui aspect un spațiu relativ larg, pentru că spiritul didacticii limbii și literaturii române de azi îl regăsim în schimbarea majoră de accent a școlii românești din contemporaneitate, prin prevederile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române, București, 1974, p. 175-226. [30] DIACONESCU, ION, [La rubrica: Consultații pentru candidații la concursul de admitere la Facultatea de limba si literatura română (București)] Proba de limba română, LLE, 1974, 46-51. [31] DIȚULEASA, VALERIA; DIȚULEASA, FLOREA, Câteva observații privind alcătuirea programelor de citire și gramatică la clasele I-IV, RPed, 23, nr.3, 1974, 90 94. [32] DUȚU, PETRE, Preocupări actuale privind metodica lecturii , în LL, nr. 2, 1974. [33] FAIFER, L.; HAZGAN, A.; LAUDAT, I. D.; PARFENE, C., Metodica predării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1], 1986, 92-96 [cu bibl.]. [23] BRANCUȘ, GR., îndrumări metodologice pentru analiza sintactică a frazei, LRȘ, 25-27 [reluare din LLR, 4, nr. 4, 1975, 18-20]. [24] BRANEA, STELA, NICULESCU, VIORICA, NICULESCU, VIRGIL, RĂDULESCU. ANGELICA, REVAI, ELISABETA, SEMENOVA, GALINA, Modalități de alcătuire a unui dicționar poliglot de anatomie, LLD, 37-43. [25] BULGĂR, GH., Structuri și valori sintactice, [Ion Diaconescu, Probleme de sintaxă a limbii române actuale. I., București, [TUB], 1986, 208 p.]. în: RLit, 19, nr. 24, 1986, p. 7. [26] C.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
40] COJA ION, Un efort de lungă durată, în Contemporanul nr. 21 (2062), 23 mai 1986, p. 6-10 (Școala și atenția sporită ce trebuie acordată limbii române). [41] CONSTANTINESCU, NICOLAE, Miorița. în: LRȘ, p. 72-76. [42] COSTEA, LETIȚIA, Principii de alcătuire a unui dicționar de termeni, tehnici, LLD, 15-18. [43] COTEANU, ION, Impactul terminologiei științifice în manualele școlare, RPed, 35, nr. 4, 1986, 20-21. [44] CRAȘOVEANU, D., N. Anghelescu Temelie, Silviu Constantinescu, Analize gramaticale [București, EȘE, 1985, 208 p.]. în: LL
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Un dicționar de verbe romanești, LLD, 70-75 [in curs de elaborare la FF a UI]. [68] FURTOS, DANIELA, Consolidarea pronunției corecte, Tribșc, 13, nr. 286, 1986, 9 [s.t.c Dezvoltarea vorbirii în grădiniță]. [69] GANCZ, MARGARETA Dificultăți întâmpinate în alcătuirea unui dicționar de electronică, LLD, 19-23. [70] GANCZ, MARGARETA, Aspecte ale predării lexicului în Institutul Politehnic, DMod, [l], 1986, 70-76 [cu bibl.]. [71] GHEORGHE, MIRCEA, Marin Preda: O oră din august. în: LRȘ, p. 140-143.[reluare din LLR, 9, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
rubr.: Pentru admiterea în liceu]. [214] VICOLEANU, IOAN, Valorile de întrebuințare ale pronumelui personal, în: Ateneu, 30, nr. 3, 1993, p. 8. [la rubrica: Consultații școlare]. [215] VLĂDESCU, ANDREEA, Criterii ignorate, în: LL, nr. 1 - 2, 1993, p. 128-130. [în alcătuirea manualelor]. [216] VULIȘICI ALEXANDRESCU, MARIA, Proiect de lecție, DidMil, nr. 6, 1993, 32-.. [Ion Creangă, Amintiri din copilărie, particularități de limbaj]. [217] ZSIGMOND, ÁDÁM, Să învățăm corect românește. Tanuljunk helyesen románul. Noțiuni și exerciții de limba română pentru maghiari. București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a pereților și a acoperișului, ca și alte detalii au oferit specialiștilor datele necesare reconstituirii cu destulă exactitate a unor asemenea case care, după dimensiunile lor obișnuite de circa 2,50 x 3m, erau destul de modeste nepresupunând eforturi deosebite pentru alcătuirea lor. Pereții erau construiți din nuiele înpletite, lipite cu lut iar acoperișul, într-o singură pantă era sprijinit pe stâlpi laterali sau centrali. Intrarea în aceste case se făcea printr-un gârlici săpat în pantă sau în trepte, uneori folosindu
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Trebuie însă reținut că tipurile principale de locuințe și cuptor sunt absolut identice cu cele atestate, fie în perioadele anterioare, fie cele posterioare epocii marilor migrații. Construirea caselor a fost determinată nu numai de posibilitățile de a obține materialele necesare alcătuirii lor, ci și de climă care, deși a înregistrat de-alungul timpului unele fluctuații, a rămas secole întregi neschimbată deși, așa cum am mai amintit, o anumită răcire pentru epoci limitate a fost înregistrată adesea în decursul secolelor VI-XI. În spațiul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de muncă și desemnează existența unor reguli și proceduri care încadrează activitățile salariaților. Exemplu: salariatul unei bănci care generează împrumuturile către clienți ocupă un post pentru care gradul de formalizare este ridicat; el trebuie să urmeze anumite proceduri (la nivelul alcătuirii dosarului, al cererii de documente justificatoare pe care clientul trebuie să le furnizeze) și decide în funcție de reguli (rata de îndatorare a clientului, veniturile). Alte caracteristici privesc conceperea structurii: e vorba de criteriul grupării în unități și al mărimii acestor unități
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
greacă, deoarece nu este de găsit nici o manieră sistematică de prezentare a unei filosofii sau alteia. Ceea ce ar descrie cel mai bine relația bizantinului cu filoso- fiile antichității este maniera de compoziție a Stromatelor lui Clement Alexandrinul. Eclectismul dovedit de alcătuirea acestei timpurii lucrări este semnul rolului atribuit de bizantinul de mai târziu filosofiei din afară. Nu interesa atât descoperirea conținuturilor autentice ale filosofiei lui Platon sau Aristotel, cât mai ales folosirea unor concepte și teme utile în adâncirea înțelesurilor doctrinei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]