11,393 matches
-
rezultate dezastruoase ar fi dominația sovietic] și r]zboiul nuclear la scar] global]. Pare evident c] r]zboilul nuclear ar fi un rezultat mult mai grav decât dominația sovietic], chiar dac] lu]m în calcul numai interesele SUA și ale aliaților ei, l]sându-le la o parte pe cele ale blocului sovietic, ale ț]rilor neutre și ale generațiilor viitoare. De asemenea, descurajarea implic] un risc mult mai mare de r]zboi nuclear decât ap]rărea convențional]. Decurge de aici c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1981). Vezi mai ales capitolul 9. 38 Subiectivismul JAMES RACHELS În anul 1973, conservatorii religioși au fost uimiți de hoț]rărea Curții Supreme a Statelor Unite de legalizare a avortului. De atunci, ei au luptat pentru revocarea acestei decizii. Au avut aliați puternici la Casa Alb], mai întâi pe Ronald Reagan, care a transformat opoziția fâț] de Roe vs. Wade într-o condiție pentru numirea într-o funcție în cadrul guvernului federal, si apoi pe George Bush care, dup] ce a fost ales
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuție exemplele unor monarhi europeni, care, deși au fost forțați să colaboreze cu un regim potrivnic propriilor cetățeni și regulilor de sorginte democratică, au refuzat. Este vorba despre regii scandinavi, care au luat calea exilului În confruntarea cu naziștii și aliații lor. În schimb, Însă, Leopold al Belgiei a colaborat, a fost silit să abdice, dar acest sfârșit a salvat instituția dinastică. Același lucru nu se poate spune despre ultimul monarh italian, care intrând În „jocul” ducelui Benito Mussolini și acceptând
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
măsurii În care ei vor Înclina Într-o direcție sau În cealaltă va fi dată, și În cazul maghiarilor, de necesitățile politice ale momentului de a-i plasa Într-o tabără sau alta, de partea progresului sau a tradiției, ca aliați sau ca adversari. Analiza imaginii maghiarilor cu privire la români pune În evidență funcția paradoxală pe care o joacă aceasta În relația dintre cele două comunități. Deși ea conține și numeroase aspecte „pozitive” sau „neutre”, ele nu vor fi apreciate ca atare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În ultimele două romane apare episodul bătăliei de la Szentgotthárd (1664), În care Jókai inserează momentul unei „defecțiuni” românești În favoarea taberei creștine, temă frecventă În mit-istoria românească, dar prezentă, după cum se vede, și la maghiari. Un „prinț moldovean”, numit „Ghika Mihály”, aliat de nevoie al turcilor, fuge Împreună cu oștirile sale de pe câmpul de luptă, deoarece nu dorește să participe la o confruntare cu creștinii, favorizându-le astfel victoria, În mod decisiv. Pe lângă acest prinț Ghica XE "Ghica" , apare și un „Sturdza Mihály
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o diversiune capabilă să secondeze În mod eficient eforturile diplomației piemonteze. Pe de altă parte, Mazzini XE "Mazzini" , a cărui ideologie mergea pe coordonatele utopice ale unei emancipări sociale și naționale de ansamblu, va fi nevoit, adeseori, să Își selecteze aliații cu o mai mare atenție, atât datorită divergențelor existente Între aceștia, ca și datorită necesităților tactice manifestate În diferite conjuncturi. Sub raportul influenței directe, componenta cea mai semnificativă a mesajului risorgimental, care va avea efecte imediate În perioada post-revoluționară, datorită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anumite idei social-politice, inclusiv conștiința originii latine, care se Înfiripa acum și În mentalul țărănesc. Asemenea sentimente (mai mult sau mai puțin ipotetice) ale soldaților români erau ipostaziate și În creația poetică a romanticilor italieni, care căutau la nivelul imaginarului aliați ai cauzei lor naționale. În lungul său poem „I sette soldati”, Alessandro Aleardi evocă soarta vitregă a ostașilor ardeleni siliți să lupte Împotriva italienilor, În pofida vibrantelor lor simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exprimată prin poziția ambiguă a lui Vlad Dracul În confruntările din acei ani. Desigur, nu este vorba de o relație directă Între cele două elemente, dar situația voievodului muntean, prins Între pericolul otoman și dificultățile pe care le are cu „aliatul” creștin (va fi executat În 1447 de trupele trimise de Iancu XE "Iancu" de Hunedoara), este oarecum analoagă celei din baladă (vezi Ilie Minea, Vlad Dracul și vremea sa, Iași, 1928 și P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , N. Stoicescu, „La participation
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ludovic al XIII-lea - era amenințată de cumnații săi, prinții Maurice și Thomas de Savoia. Nu numai că a reușit să întărească poziția Cristinei de Savoia, dar, în același timp, a câștigat și ajutorul celor doi prinți, transformându-i în aliații Franței. Acest serviciu i-a adus drept recompensă din partea Franței mult visatul titlu de cardinal. Mazarin s-a întors la Roma, pentru a-și continua misiunea de agent francez, însă, la moartea lui Richelieu, pe data de 4 decembrie 1642
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
revoltă care dorea să-l detroneze pe Ludovic al XIV-lea. Deși un general deosebit de capabil, Condé nu era un foarte bun psiholog, iar ca politician era de o incompetență dezarmantă. în scurt timp a reușit să-și învrăjbească toți aliații: pe nobili, pe parlamentari și pe parizieni. Când trupele sale au intrat în Paris, în 1652, au dat dovadă de o violență atât de mare, încât și-a pierdut toată credibilitatea și suportul francezilor. între timp Mazarin a ajuns la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sora lui Condé, doamna de Lonqueville, l-a chemat în ajutor pe mareșalul Turenne, căruia i-a propus o aliere cu trupele spaniole pentru a-i elibera fratele. Armata casei regale a reușit să-l înfrângă pe Turenne și pe aliații săi. De asemenea, în încercarea de a detensiona situația, Mazarin l a eliberat pe Condé. Cardinalul, temandu-se pentru viața sa, a fugit apoi în Germania. în 1651 Condé a încercat să doboare guvernul, dar a pierdut tot sprijinul parizienilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la întoarcerea în Paris, Ludovic al XIV-lea nu a uitat niciun moment cine i-a fost aproape și cine nu în timpul Frondei, având subtilitatea să puncteze prin fraze bine alese atitudinea pe care o va avea în continuare față de aliații săi și față de dușmani. Astfel, unui grup de parlamentari, care veniseră să îl felicite pentru revenirea la Paris, le spune:„Ați spus ce aveați de zis. Acuma plecați!“; vărului său, mareșalul Turenne, care s-a aliat la început cu prințul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de mai mică sau mai mare importanță. Între 1660-1666 au scăzut la 55, iar după anul 1666 până la revoluția din 1789 nu au mai existat alte mișcări civile de mare amploare. în preajma anilor 1680 Franța își menținea poziția rezervată față de aliații săi, iar după 1685, prin negocieri abile, Franța a atins cea mai mare expansiune teritorială pe care a avut-o vreodată. Bombardarea porturilor Algiers și Tripoli a condus la eliberarea sclavilor creștini, iar suportul oferit de Genova Spaniei a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Tabloul pictorului flamand Frans Francker “Creus arătându- și comorile” prezintă o scenă la curtea lui: a) Mihai Viteazul b) Rudolf al II c) Vlad Țepeș d) Ștefan cel Mare 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Un aliat al domnitorului Mihai Viteazul în lupta de la Călugăreni a fost: a) Matei Corvin b) Alber Kiraly c) Gheorghe Basta d) Ștefan Răzvan 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Sigismund Bathory a fost recunoscut suzeran de domnii
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În Bătălia de la Guruslău Mihai l- a învins pe: a) Rudolf II b) Andrei Bathory c) Gheorghe Basta d) Sigismund Bathory 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Un aliat al lui Mihai în bătălia de la Călugăreni a fost: a) Albert Kiraly b) Ștefan Răzvan c) Ian Zamoyski d) Ieremia Movilă 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În 1600 Mihai pierde Transilvania fiind înfrânt la: a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În bătălia de la Giurgiu Mihai a avut drept aliați 300 de artileriști toscani; în bătălia de la Călugăreni Sinan- pașa dispunea de aproximativ 100 000 de ostași. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
din coloniile franceze la consolidarea armatei Franței. Negrii erau prezentați ca „Forța Neagră”, capabilă să dea lovituri dure dușmanului. Însă imaginile acestea au fost reproiectate asupra Franței de contrapropaganda germană. Figurile soldaților africani erau însoțite de comentarii caustice privind pretenția Aliaților de a apăra civilizația europeană cu combatanți de culoare. Când trupele franceze au ocupat cursul Rinului, nemții au început să răspândească povești terifiante despre violurile și crimele comise de soldații Legiunii Străine. Această campanie de demonizare rasială a influențat pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
om ca și noi. Un alt exemplu semnificativ de utilizare inversă a unui film de propagandă este The Exploits of a German Submarine, titlu sub care filmul creat de propaganda germană pentru a proslăvi eroismul echipajelor flotei submarine, capturate de Aliați, a fost difuzat în Franța, Marea Britanie și SUA. Minuțiozitatea germană cu care fuseseră filmate atacarea și scufundarea a 6 nave comerciale britanice, italiene și americane era comentată acum din off pe ecran : „crima, despre ea însăși, atentatul complezent, relatat îndelung
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
obligația să cerem maeștrilor noștri să producă opere bazate pe povestiri puternice și organizate în jurul unei linii narative. Altfel, ele nu vor fi antrenante, nu vor avea caracter de masă, iar ecranul sovietic nu va avea nevoie de ele. Un aliat neprevăzut a venit în sprijinul teoriilor de partid îndreptate împotriva montajului, care, potrivit observațiilor lui Eisenstein, fusese până atunci „totul” și devenea acum „nimic”. Acesta era sonorul. Filmul vorbitor oferea posibilități de propagandă prin dialoguri mai lesnicioase și mai directe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
culac Homa l-a ucis pe tânărul țăran bolșevic Vassili pentru că a arat pământul călare pe boul de fier al viitorului. Tractorul „a spintecat brazdele milenare cu oțelul bolșevic”, revoluția comunistă are ca aliată revoluția tehnologică. Și chiaburimea are un aliat foarte puternic : biserica rusă. Tatăl eroului asasinat, Opanas, copleșit de durere și mânie, caută mai întâi să afle care dintre culaci e ucigașul, apoi își dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
despre august 1944, întreprindere în premieră, mult mai dificilă. Mai întâi, Popovici elimină complet din film lupta de clasă. Nici un moment nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive nu este lichidarea exploatării omului de către om, ci eliberarea României. Iar aceste personaje nu sunt ilegaliști în care se citește deja apparatcikul de după înșfăcarea puterii, ci un marinar și un ofițer al armatei române. Suntem
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Propaganda prin filmul istoric rezistă până în noiembrie 1989, când apare Mircea, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Mesajul e același ca în Burebista (1980) : „Suntem singuri, Deceneu”. Mircea este conducătorul înțelept și curajos, dar înconjurat de dușmani puternici și lipsit de aliați - exact situația lui Ceaușescu în 1989. Mircea se bazează doar pe popor, Ceaușescu nutrește iluzia că poporul îl mai urmează în numele „neatârnării”. În ultima premieră dinaintea Revoluției, Există joi ? (5 decembrie 1989), se povestește pentru ultima oară despre ideile novatoare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a fost cu atât mai dificilă din cauza dezechilibrului demografic datorat pierderilor de vieți umane din timpul războiului, dar și nevoii de adaptare la o nouă formă a războiului care opunea Blocul Estic celui Occidental, practic aducând acum în opoziție foști aliați. Mai mult, atât într-o țară cât și în cealaltă, reașezarea politico-administrativă s-a dovedit suficient de tumultoasă. În anii 1944 și 1945, Franța își regla conturile cu proprii compatrioți care colaboraseră voluntar cu inamicul. Au avut loc peste 40
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
limbă maghiară sunt în egală măsuri dovezi ale politicii comuniste antiminoritare<ref id=”2”>Andreescu, 2005, pp. 39-40.</ref>. Germanii În ceea ce privește minoritatea germană, atitudinea comuniștilor a fost oarecum diferită, în mare parte datorită contextului internațional. Odată cu trecerea României în tabăra Aliaților la 23 august 1944, „cetățenii români de naționalitate germană sunt subsumați, în baza originii lor etnice, națiunii germane și considerați co-răspunzători pentru război și urmările acestuia”<ref id=”3”>Raport final, 2006, p. 542.</ref>. Mai mult, datorită condițiilor de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
oboselii, alcoolism, predispoziția la accidente, fluctuația de personal din cauza factorilor stresori existenți, tensiuni și conflicte familiale. Dar, există și persoane care, atât prin caracteristicile native, cât și prin antrenament, au reușit să „îmblânzească” stress-ul și să-l transforme într-un aliat în activitatea cotidiană. Prezintă putere de muncă ridicată, implicare intensă în problemele profesionale, dar și familiale, rezistență la confruntări, perseverență și mare adaptabilitate la schimbările din mediul înconjurător, în special a factorilor stresori. 2.4. Stress-ul ocupațional Stress-ul ocupațional (organizațional
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]