16,557 matches
-
oportunism, a determinat o pronunțare inevitabilă din partea Bisericii în materie de morală și conștiință, fapt explicabil prin revenirea teoretică la ostilitatea războiului în general. Motivația are un caracter generic și nu atinge esența problemei inițiale a acceptării serviciului militar alături de apartenența creștină, chestiune destul de actuală; canonul 3 al conciliului de la Arelate (Arles, 314) este perplex și oportunist. Pentru secolul IV nu se cunosc dizertații despre religie: diferențele dintre creștinismul și păgânismul soldaților s-au perpetuat și în secolul IV la fel de bine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
SERVICIILOR SECRETE ROMÂNEȘTI DE CĂTRE CELE SOVIETICE (23 AUGUST 1944-9 MAI 1945) VII. 1. Metode și acțiuni de subordonare După 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență să instaureze în România o formă de guvernare, care să consacre integral apartenența țării la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a propulsat pe scena politică Partidul Comunist din România în preluarea puterii. Prevalându-se de statutul său, întărit și prin prevederile Convenției Aliate de Armistițiu, Moscova a uzat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
refacerea unității cercului. d) „sculpturi din corpuri umane” a fost un exercițiu prin care am urmărit: focalizarea atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și nonverbale. Efectele obținute În urma aplicării exercițiului: au fost realizate conștientizări ale propriilor trăiri realizându-se corelații Între stările fiziologice și stările psihologice: „Sunt trist
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
capacităților de autoexplorare și autoconștientizare. A treia ședință a avut ca obiective cunoașterea și intercunoașterea, precum și coeziunea și creativitatea. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivelor: a) „exercițiul confruntării cu o situație dificilă” prin care am urmărit: trăirea sentimentelor de apartenență la grup; experimentarea frustrării determinată de sentimentul respingerii prin nonapartenență la grup; autoperceperea gândurilor și sentimentelor Într-o situație dată; confirmarea și stimularea În grup a asertivității; facilitarea relaționării și creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
Partidele creștin-democrate reflectă, destul de fidel, structura socială a comunității catolice, și anume, faptul că ele dispun de o bază militantă și electorală care se răspîndește în ansamblul claselor sociale. Alegătorul care votează pentru democrația creștină nu ia această hotărîre funcție de apartenența sa la burghezie, la clasele de mijloc sau la clasa muncitoare, ci funcție de gradul de implicare în comunitatea catolică. Această implicare poate fi de natură mai mult sociologică decît spirituală. Am văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fost creat în 1979 și a rămas mult timp izolat. Șeful și fondatorul său, Leszek Moczulski, a plătit un greu tribut pentru opoziția lui, făcînd mulți ani de închisoare. Apoi, KPN a ridicat de prima dată problema prezenței sovietice și apartenenței Poloniei la Blocul Răsăritean atunci cînd celelalte forțe de opoziție se concentrau asupra politicii interne, evitînd cu grijă să atace deschis "Marele frate", cu atît mai mult cu cît acesta se arăta mai amenințător. În sfîrșit, pentru că această opoziție concentrată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care elevul stabilește primele legături emoționale cu mediul și cei din jur, și În cadrul căreia Învață pentru prima dată să comunice. Rolul familiei În formarea comportamentului e vizibil mai ales după ce familia Îi oferă un anumit status social și o apartenență etnică și religioasă. b) Grupul de prieteni (peer - group) desemnează persoanele cu același statut, egale sau apropiate, Într-un cuvânt anturajul. Pe masură ce elevul crește și devine adolescent, el se distanțează de familie și se apropie de grupul de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
constituirea unui consiliu al clasei. Ceea ce multe instituții numesc cultură organizațională poate fi realizat cu mult succes și la nivelul clasei prin diverse activități comune care să permită o cunoaștere reciprocă, Întărirea coeziunii grupului, dezvoltarea sentimentelor de mândrie legate de apartenența la clasa și școala respectivă. Evoluția generală a elevilor este În strânsă dependență cu evaluarea unor trăsături de personalitate cu un profund conținut etic: demnitatea, spiritul de inițiativă, curajul răspunderii, care au implicații adânci În activitatea și viața școlară. Valorificarea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
mereu expus schimbării, foarte greu de studiat. Elemente de tipologie Pentru a ne completa definiția, este recomandabil să recunoaștem diferitele feluri de valori pe care le întâlnim. 1. Valorile centrale sunt cele împărtășite de ansamblul unei populații date, independent de apartenența profesională, de vârsta, sexul și nivelul de educație al indivizilor. Valorile specifice sunt caracteristice unei anumite categorii de oameni: o clasă socială, o generație, o etnie, membrii unui partid etc. Valorile centrale alcătuiesc baza unui acord social, ele constituie fundamentul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
obligatoriu ca ei să își completeze studiile, fie în bazele militare, fie prin cursuri prin corespondență plătite de Corp, pentru a corecta imaginea tradițională de soldați primitivi, dar și ținându-se cont de cerințele echipamentului actual mai sofisticat. (10a) Spiritul apartenenței la grup este întreținut de un număr de parade, ceremonii și rituri: spre exemplu, moartea unui camarad căzut în acțiune trebuie anunțată familiei de către doi ofițeri de marină, în uniformă completă, însoțiți de un preot, dacă este posibil. Instrucțiunile spun
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și de atracție. (7b) Valoare enunțată: gloria militară. (7c) Tentația câștigului este negată (este o contravaloare). (8) Paragraful descrie interiorizarea valorilor de către ofițeri: instructorul, disciplina, încercările. (9) Interiorizarea valorilor. Valori enunțate: instrucția (transcriere pornind de la descrierea școlarizării). (10a) Valori: spiritul apartenenței la grup (transcrierea este făcută în acest caz de autorul textului, H. Pierre), camaraderia. (10b) Eroism (transcris pornind de la exemple). (11) Supunere (transcrisă pornind de la absența răzmerițelor), fidelitate (enunțată), "absolută" (revelator de intensitate), spiritul apartenenței la grup. (12a) Spiritul apartenenței
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
descrierea școlarizării). (10a) Valori: spiritul apartenenței la grup (transcrierea este făcută în acest caz de autorul textului, H. Pierre), camaraderia. (10b) Eroism (transcris pornind de la exemple). (11) Supunere (transcrisă pornind de la absența răzmerițelor), fidelitate (enunțată), "absolută" (revelator de intensitate), spiritul apartenenței la grup. (12a) Spiritul apartenenței la grup (transcriere); revelator de intensitate: "se impune riguros". (12b) Valori transcrise pornind de la descriere: disciplină și ordine. Revelator de intensitate: "importanță capitală". (13) Aceleași valori, disciplină și ordine, reies din exemplele date. (14a) Acestora
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
apartenenței la grup (transcrierea este făcută în acest caz de autorul textului, H. Pierre), camaraderia. (10b) Eroism (transcris pornind de la exemple). (11) Supunere (transcrisă pornind de la absența răzmerițelor), fidelitate (enunțată), "absolută" (revelator de intensitate), spiritul apartenenței la grup. (12a) Spiritul apartenenței la grup (transcriere); revelator de intensitate: "se impune riguros". (12b) Valori transcrise pornind de la descriere: disciplină și ordine. Revelator de intensitate: "importanță capitală". (13) Aceleași valori, disciplină și ordine, reies din exemplele date. (14a) Acestora li se adaugă discreția (,,nețipătoare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tip sau entitate socială existentă în orice societate, nu este o unitate izolată sau independentă de societatea în care există, ci se reflectă în spiritul acesteia. De aceea, într-o perspectivă mai largă, dincolo de granițele "grupului primar", "noi" capătă semnificația apartenenței la o comunitate mai mare. "Rezultatul asocierii intime, psihologice, este o anumită fuziune a individualităților într-un întreg comun, astfel încât sinele fiecăruia, în multe situații cel puțin, este dat de viața și scopurile comune grupului. Probabil cel mai simplu mod
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și convenții. Astfel, percepția subiectivă a similarităților și diferențelor este întregită de memoriile individuale și colective. Alte elemente care contribuie la formarea identității sunt "mândria etnică" (ce trebuie înțeleasă ca un fel de "sentiment" de stimă de sine dat de apartenența la o anumită colectivitate) și prezența acțiunii politice. "Vom numi "grupuri etnice" acele grupuri umane care întrețin credința subiectivă într-o descendență comună pe baza similarităților fizice sau a obiceiurilor sau a amândurora, sau pe baza memoriilor colonizării sau migrației
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină fiind de aceea negociat. "Acest mod de a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
realului, mundanului, și totodată ca semnificații ale acestor imagini. Reprezentările sociale înțelese ca imagini asupra realității cotidiene împărtășite de membrii unui grup joacă un rol foarte important în atașamentul pe care îl are un actor social față de grupul său de apartenență, deci în definirea identității sale (vezi și Tajfel, 1974). Toate interacțiunile umane, între indivizi, grupuri, indivizi și grupuri presupun asemenea construcții mentale. Ele se prezintă ca având o consistență proprie, ca produse ale acțiunii și comunicării. Reprezentările sociale "constituie o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt distribuite relativ uniform, indiferent de mediul de proveniență. Totuși, se poate vorbi de o posibilă tendință și în ceea ce privește această reprezentare, în sensul că mai mulți tineri proiectează o imagine conform căreia sărbătorile sunt mai puțin respectate în comunitățile de apartenență decât în urmă cu 10 ani. Tabel 12: Măsura în care tinerii apreciază că sărbătorile tradiționale sunt respectate în comunitate în măsură mult mai mică (A) în măsură mai mică (B) în măsură mai mare (C) în măsură mult mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem spune că, în timp ce tinerii (din rural) își reprezintă comunitățile de apartenență ca fiind mai detradiționalizate, se percep pe ei înșiși în general mai tradiționaliști. În altă ordine de idei, imaginile pe care le au tinerii despre ei nu se suprapun decât în mică măsură cu imaginea pe care o au cei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare iar pentru p < 0,1, între securitate-autonomie și tradiție-autonomie. 21 Am avut în spate asumpția unor segregări în identificare în funcție de categoriile "tari" de apartenență. Ne așteptăm ca mai ales pe axa medii de rezidență să apară diferențe în identificare, datorate diferențelor uriașe rural-urban în termeni structurali din România. 22 Vezi Capitolul 1. 23 În luna mai, anul 2007. 24 Teliu, Stupini Prejmer, Sebeșul de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce țin de calcule politice meschine subordonate prezentului, o structură esențială pentru democrație este calomniată, sensul său este minimalizat, funcționarea sa este perturbată, credibilitatea sa este subminată, iar membrii săi sunt denigrați din principiu, global și nediscriminatoriu, sub pretextul simplei apartenențe la acest for. În acest peisaj care-i creează predicții sumbre cu privire la viitor oricărui adept fidel al democrației parlamentare și care poate pune sub semnul îndoielii toată strădania consolidării democratice a României, o lucrare care investighează parlamentarismul în formă sobră
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internațional, fiind, fără îndoială, un pas înainte în direcția unei guvernări mondiale. Partea a treia a cărții este dedicată unei teme de actualitate și de mare interes, din nou foarte puțin explorată, descifrată ori interpretată în spațiul public românesc, deși apartenența la Uniunea Europeană transformă această instituție într-una esențială pentru luarea deciziilor care ne privesc. Este vorba despre Parlamentul European, ca instituție fundamentală a Uniunii Europene. Această parte este structurată în capitole consistente care prezintă și analizează detaliat cadrul general și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ar fi domeniul financiar, (FMI, Banca Mondială, BIRD, etc.), cultural (UNESCO), social sau în diverse domenii profesionale (UIT, UPU, ICAO etc. ). Finanțarea lor se face de către statele membre ale respectivei OIG, iar contribuția se determină în general pe criterii de apartenență la clase de contribuitori. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Agenția Internațională pentru Energia Atomică sunt instituții cu un statut oarecum diferit, însă care au caracteristici comune cu celelalte instituții ale ONU. 2. Adunările parlamentare ale organizațiilor internaționale cu vocație
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
formulă: Europa o federație de state națiune. Statele națiune sunt realități care nu pot fi ignorate în cadrul construcției comunitare. Cu cât procesul de globalizare și de europenizare va crea instituții și mecanisme departe de cetățeni, cu atât mai mult sentimentul apartenenței la statul națiune va fi mai puternic exprimat 302. Federația de state națiune este mai mult de o confederație, și mai puțin decât o federație. Potrivit opiniei profesorului Adrian Năstase între statul federal și o federație de state națiune sunt
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
caracter sociocognitiv, grade variate de complexitate, manifestări variabile contextuale și care nu pot fi false sau adevărate. Puterea ideologică a enunțătorului (producătorului) trebuie în mod necesar corelata cu proprietățile de bază ale ideii de grup social (definit prin variabile ale apartenenței, acțiuni, scopuri, norme și valori, poziția socială și propriile resurse) care, în opinia lui van Dijk, coincid cu structurile discursive ideologice al căror scop final este persuasiunea sau manipularea. Esență formulei "x determina pe y să facă z sau să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]