4,016 matches
-
Iasomia este un gen de arbuști din familia Oleaceae, cu aproximativ 200 de specii, originare din regiunile tropicale și temperat calde are Lumii vechi. Majoritatea speciilor cresc cățărându-se pe alte plante. Principalele specii includ: se cultivă foarte mult pentru flori, în grădină, sau ca plantă
Iasomie () [Corola-website/Science/319380_a_320709]
-
ar fi asumat inițiativa tratării teiului în presă, în ciuda nepopularității primarului Gheorghe Nichita și a viceprimarului Mihai Chirica, care în februarie 2013 au dispus tăierea tuturor teilor din centrul Iașiului (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea lor cu arbuști japonezi pitici (Sophora japonica ' Pendula'). Cu acest prilej, Ionel Lupu, alături de Mandache Leocov, care a supravegheat cel de-al doilea tratament al teiului, au argumentat pe larg în favoarea replantării teilor indigeni (arbori din genul "Tilia") în centrul Iașiului. De asemenea
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
în pământ sunt funcționale doar dacă nu sunt înfundate sau zdrobite. Pentru acest lucru trebuie să ții cont de următoarele indicații: 1. Nu așeza greutăți și nu parcă mașină deasupra fosei ecologice sau a câmpului de drenaj. 2. Copacii sau arbuștii trebuie plantați la distanță de sistemul septic, căci rădăcinile lor pot bloca țevile. 3. Pentru că absorbția apei menajere să se facă corespunzător, nu instala aspersoare deasupra acestei zone, căci debitul de apă din zona va crește foarte mult. 4. Ai
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Coacăzul negru (Ribes nigrum) este un arbust care face parte din genul "Ribes", familia Grossulariaceae. Coacăzul negru crește sub formă de tufe de 1 - 2 m înălțime. Fructele acestei plante, de tip bacă, sunt grupate în ciorchini și sunt boabe zemoase sferice cu gust acrișor, de culoare
Coacăz negru () [Corola-website/Science/318762_a_320091]
-
Coacăzul roșu (Ribes rubrum) este un arbust care face parte din familia Grossulariaceae, genul "Ribes". Coacăzul alb este o variantă a coacăzului roșu. Arbustul are frunze verzi numai în anotimpul cald; toamna se îngălbenesc și cad. Coacăzul roșu apare sub formă de tufe cu înălțimea de 1
Coacăz roșu () [Corola-website/Science/318767_a_320096]
-
Coacăzul roșu (Ribes rubrum) este un arbust care face parte din familia Grossulariaceae, genul "Ribes". Coacăzul alb este o variantă a coacăzului roșu. Arbustul are frunze verzi numai în anotimpul cald; toamna se îngălbenesc și cad. Coacăzul roșu apare sub formă de tufe cu înălțimea de 1 - 2 m. Tulpinile tinere au scoarța acoperită cu peri, iar tulpinile mai bătrâne au o scoarță de
Coacăz roșu () [Corola-website/Science/318767_a_320096]
-
arător de o găleată (găleată = 80 litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de 6 care și o pădure. Pe lângă acestea, călugării mai dispuneau de o grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
și jumătate de mare, râul Skien se varsă în fiord și acel loc se numește Porsgrund”. Numele acestei zone, pe atunci mlăștinoase, a fost probabil dat în timpurile medievale de către călugăritele din Abația Gimsøy, care au venit aici să adune arbustul numit "pors", iar cuvântul norvegian grunn înseamnă pământ. Înainte de 1931, numele era pronunțat Porsgrund. Porsgrunn a fost un important oras-port în zona Grenland încă de la sfârșitul sec 16. În 1653, vama s-a mutat mai jos la Telemarksvassdraget ,de la Skien
Porsgrunn () [Corola-website/Science/321583_a_322912]
-
trece prin mai multe straturi: la bază prezintă păduri subtropicale, după care trece spre o regiune temperată, apoi spre un climat alpin, și apoi spre o tundră rece lipsită de vegetație. Înspre partea tibetană, vegetația este formată doar din câteva arbuști izolați. Printre principalele specii din regiune se numără rhododendronii pitici ("Rhododendron anthopogon", "R. setosum") și ienupărul. În pășunile alpine se găsesc plante din genurile "poa", "meconopsis", "pedicularis", "primula" și "Aconitum". În anotimpul de creștere care durează patru luni, cresc cu
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
deschisă, dar în perioada colonială copacii fuseseră tăiați treptat pentru a obține cărbuni pentru turnătoriile de fontă. Când aprovizionarea cu lemne a fost întreruptă, turnătoriile au fost abandonate și pădurea crescuse din nou, formând desișuri de tufe, plante agățătoare și arbuști. Turnătoria Catherine, abandonată în anii 1840s, fusese recent reactivată pentru a produce fier în sprijinul efortului de război confederat. Cavaleria confederată condusă de gen.-mr. J.E.B. Stuart avea să joace un rol important în campania ce avea să urmeze oferindu
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
obiectivele fixate pentru el de Hooker, Stoneman s-a retras în liniile unioniste de la est de Richmond în ziua de 7 mai, punând capăt campaniei. Bătălia s-a dat în condiții groaznice. Soldații se rătăceau frecvent în labirintul impenetrabil de arbuști și au îzbucnit numeroase incendii, răniții arzând adesea de vii. Deși era depășit numeric în raport de 5:2, Lee a obținut ceea ce poate fi numită cea mai mare victorie a sa din tot războiul, dar cu un preț uriaș
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție de fluturi (având peste 110.000 de exemplare). În primăvara
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele Chetrosu și Gribova există lacuri cu lungimea de 18-85 m, lățimea de 11-40 m și adâncimea de 0,6-0,8 m, cu vegetație abundentă de stuf și rogoz; patul de 20 m. În aval de satul Maramonovca râul
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
la baraje de 60-300 m, adâncimea -1,5-5,0 m. Fundul albiei este neted, mâlos, pe alocuri pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de la 0,5 până la 4,5 m, constituite din argile nisipoase și acoperite cu iarbă, mai rar arbuști și arbori. Observații asupra regimului hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate în compartimentele respective ale CSA. Suprafața cuvetei lor este netedă, mîloasă, malurile abrupte cu înălțimea de până la 1,3 m. în perioada apelor
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
din sudul Angliei până în nordul Marocului, de-a lungul coastei de nord-est a Mării Mediterane, până în Turcia. ul se mai numește și bangiu, bănuleț, bucel, cimișeriu, celtaică, coacăze, drogonite, iedere, lemnul domnului, merișor turcesc, poapagan, puspan, pospang, simisir, sospain, verdeață. Arbust toxic, înalt, până la 5-6 m este cultivat în grădini sau parcuri ca plantă ornamentală. Este foarte pretențios în ceea ce privește solul. Tulpina sa este formată dintr-un lemn foarte dens și omogen fiind foarte ramificată, iar coroana foarte densă. Frunzele sunt opuse
Cimișir () [Corola-website/Science/321980_a_323309]
-
un amplu proces de reabilitare și de modernizare. Lucrările presupun modernizarea aleilor, a spațiilor verzi, a iluminatului public și a fântânii arteziene, termenul de finalizare fiind 31 mai 2013. Parcul Universității este populat de mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: pinul negru, pinul silvestru, bradul argintiu, teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
scăpat însă aproape nevătămată și a fost păstrată în mica bisericuță de lemn din cimitirul satului. În anul 1925, istoricul Gheorghe Balș găsea pe locul fostei biserici doar ""un morman de pietre și de moloz acoperit cu bălării și cu arbuști"". După război, sătenii din Bădeuți au construit o altă biserică, care a păstrat hramul Sfântului Mare Mucenic Procopie. În perioada 1986-1987 s-au efectuat o serie de cercetări arheologice în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite importante obiecte
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
orașului. În acest sens, la intrarea în parc din partea nord-vestică a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic etc. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
de aceste animale sălbatice, uneori cu momeală în fața lațului. După ce animalele băgau capul în laț, acesta se strângea în jurul gâtului, poprindu-le sau chiar sufocându-le, dacă se zbăteau mai mult. Unele lațuri erau completate cu contragreutăți sau legate de arbuști aplecați în așa fel ca, după prinderea în laț a animalului, acesta să fie suspendat în aer pentru a se sufoca etc. Frecvente erau și capcanele, curse metalice făcute de fierarii din sat sau din satele specializate în fierărit. Pe
Capcană () [Corola-website/Science/316948_a_318277]
-
și se întinde pe o suprafață de 0,30 ha.. Rezervația reprezintă o zonă naturală pe valea Topologului (în limita de contact a "Podișului Cosmincei" cu cel al "Babadagului") cu rol de protecție pentru specia de liliac "Syringa vulgaris", un arbust ce aparține familiei Oleaceae, care vegetează în spontan în pâlcuri compacte.
Rezervația de liliac Fântâna Mare () [Corola-website/Science/328937_a_330266]
-
și reprezintă o zonă muntoasă (1.000 m. altitudine medie) aflată în bazinul râului (afluent al Cernei) ce adăpostește floră și fauna specifică Carpaților Meridionali. Rezervatia a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
peliculă subțire argintie, peste care se află un înveliș pergamentos de culoare galben-brună. Există și fructe în interiorul cărora se găsește un singur bob de cafea de formă rotundă și care este denumit de cultivatori „Caracoli”. Aceste boabe provin din fructele arbuștilor îmbătrâniți care cresc pe ramurile exterioare. Aroma boabelor Caracoli este mai pronunțată, motiv pentru care sunt atent selecționate de cultivatori, iar cafeaua obținută este mult apreciată pentru aroma și savoarea ei. crește în regiuni tropicale și subtropicale (Africa tropicală, Madagascar
Arborele de cafea () [Corola-website/Science/325323_a_326652]
-
Sdom. O parte din ele curg tot timpul anului. În afara izvoarelor există și ape subterane înalte care doar uneori ajung la suprafață. În Arava există din această cauză mai multă vegetație decât în celealte zone deșertice ale Israelului. Tipici sunt arbuști de pustiu (Atriplex halimus, Haloxylon), din preajma surselor de apă, lângă care se aciuiesc unele animale ca rozătoare de tipul porcilor spinoși Hystrix și al șobolanilor Nesokia cu coada scurtă, șacali, manguste etc. Caracteristice regiunii Arava, asemănător cu peisajul de savană
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]