6,861 matches
-
politicii maghiari combat cererile românilor din Ardeal. Într-un cuvânt, politica pe care "Romînul" ne sfătuiește s-o urmăm față cu dobrogenii este politica pe care maghiarii o urmează față cu românii din Ardeal. E înțeleaptă această politică? Întrebați pe ardeleni, ca ei să vă răspundă. "Romînul" zice: "Romînia transdanubiană există, dar trebuie să știm a o iubi, ca și ea să ne iubească" Așa este, trebuie să știm a o iubi, pentru ca si ea să ne iubească. Dacă însă vom
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cei mai pătrunzători puteau vedea din capul locului că și această idee nu era decât un pretext, nu era decât o frază esploatată în folosul unor interese străine ideei. Afară de astea d. Brătianu urăște în realitate și Ardealul si pe ardeleni. Când hârtiile lui Vodă Cuza vor vedea lumina, se va vedea ce sentimente dușmănești avea d. Brătianu în contra ardelenilor, cum era în înțelegere cu revoluționarii unguri de la 1848 pentru uniunea Transilvaniei cu Ungaria și trădarea elementului român pe mâni maghiare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât o frază esploatată în folosul unor interese străine ideei. Afară de astea d. Brătianu urăște în realitate și Ardealul si pe ardeleni. Când hârtiile lui Vodă Cuza vor vedea lumina, se va vedea ce sentimente dușmănești avea d. Brătianu în contra ardelenilor, cum era în înțelegere cu revoluționarii unguri de la 1848 pentru uniunea Transilvaniei cu Ungaria și trădarea elementului român pe mâni maghiare, precum și pentru înlăturarea Casei de Austria de la coroana Ungară. Pe atunci ardelenii erau numiți de d-sa frați falși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aprig panromanist în teorie, încît ura practică și iubirea sa teoretică pentru Dacoromînia trebuie să aibă una și aceeași cheie. Ciudat asemenea rămâne că, în momentul în care cucerirea Ardealului era la ordinea zilei, se formau în țară bande nu ardelene, ci bulgare, pentru a pune în curs cestiunea orientală. Și la această împrejurare trebuie să ne serve aceeași cheie. * Proaspătă în mintea tuturora e procedarea d-lui Brătianu în timpul cabinetului Catargiu. Se făceau mari adunări la Mazar Pașa, în cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fin, cel mai abil, cel mai prețios agent al panslavismului și al Rusiei în Orient, și acesta e d. Brătianu. Oricât de uimitoare ar fi această descoperire, ea e adevărată și proba ei se va vedea din toate cazurile. Urăște pe ardeleni și vrea Ardealul. Cum se esplică asta? E-n interesul slavilor ca singurele elemente străine din mijlocul lor, românii și ungurii să se urască de moarte. Iată cheia. Se trece Dunărea fără încheiare de tractat. Un tractat ar fi jenat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un chioșc să-ți cumperi țigări și vânzătoarea e unguroaică vorbești cu ea ungurește." "O singură dată s-a întîmplat, fiindcă unguroaica era drăguță." "Da' de unde, în chestia asta eu am o părere formată. Există un anume tip de intelectual ardelean care știe ungurește. De ce? Ei, de ce! Așa! Nu strică! Cine știe?" Mă așteptam să se holbeze la mine și să-mi spună ceva plastic, țărănesc, dar observai că nu mă asculta. Se uita înainte foarte concentrat, parcă la pândă. "Petrini
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unui juisor cinic și egoist, incapabil de a gândi și la altă cauză decât a propriei sale persoane. Și mă pomenii gîndind: " Da, foarte bine, de ce să nu trăiască Ardealul nostru întors la patria mumă? Era firesc, destul suferiseră românii ardeleni, populație de două ori mai mare decât minoritatea maghiară, atâtea secole, sub jugul feudalilor maghiari. Aici era leagănul românismului, aici înfloriseră statul dac și dacii, strămoșii noștri, care puseseră de-atîtea ori în pericol imperiul roman. Din ei, din daci și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cititul, căci el este un om viu și mișcătoriu, în timp ce cartea stă liniștită acolo unde o pui și nu dă semne de supărare că o părăsești. Vino! Mintenaș mă îmbrac și ieșim la o preumblare." Vorbea adesea astfel, persiflîndu-i pe ardeleni, deși era el însuși ardelean, încercam și eu acest limbaj când mă întîlneam cu el, dar numai atunci, fiindcă n-aveam talentul de a-mi strecura ironia la adresa cărturarului neaoș ardelean cum făcea el, imitîndu-i de fapt gândirea, și bineînțeles
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
om viu și mișcătoriu, în timp ce cartea stă liniștită acolo unde o pui și nu dă semne de supărare că o părăsești. Vino! Mintenaș mă îmbrac și ieșim la o preumblare." Vorbea adesea astfel, persiflîndu-i pe ardeleni, deși era el însuși ardelean, încercam și eu acest limbaj când mă întîlneam cu el, dar numai atunci, fiindcă n-aveam talentul de a-mi strecura ironia la adresa cărturarului neaoș ardelean cum făcea el, imitîndu-i de fapt gândirea, și bineînțeles că n-aveam nici un haz
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ieșim la o preumblare." Vorbea adesea astfel, persiflîndu-i pe ardeleni, deși era el însuși ardelean, încercam și eu acest limbaj când mă întîlneam cu el, dar numai atunci, fiindcă n-aveam talentul de a-mi strecura ironia la adresa cărturarului neaoș ardelean cum făcea el, imitîndu-i de fapt gândirea, și bineînțeles că n-aveam nici un haz. Mai știam ceva, că Ion Micu (căci așa îl chema, și când se prezenta adăuga și particula Klein iritîndu-i pe unii, căci ei credeau o clipă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
luptă cu conștiința curată. Asta era sensul pe care îl sugera acest final neașteptat. Prinsei gust să mai citesc o nuvelă, inventivitatea falsului e și ea atrăgătoare, și de astă dată autorul chiar reuși să-mi descrețească fruntea. Eroul, un ardelean dintr-o bucată, tot un țăran, intră în biroul președintelui sfatului popular, își ia căciula din cap, o izbește de podea și strigă: No, președinte! Apăcă eu fac reclamație la Comitetul Central! No, ce e!! zice și acela alarmat. No
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încheietura dosului palmei, răspunsei cu aceeași vigoare strângerii de mână a soțului ei "...Victor Petrini, Culala, șeful meu, mamă, fost asistent universitar la filozofie..." "Încîntați... Suzy ne-a vorbit despre dumneavoastră, luați loc...'' XIV Fata semăna cu tatăl ei (un ardelean spătos) și deloc cu mama. "Și ce film ați văzut?", zise ea. Avea un glas de o blândețe extremă și mi se adresă ca și când m-ar fi cunoscut de totdeauna. "A, da, exclamă Suzy, Marele cetățean, spune-i tatei, domnule
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și aprinse luminile aplicelor și îmi spuse că mai păstrau, iată, un nud pe iarbă... e o schiță de Tonitza, se văd, prin ulei, trăsăturile desenului... Paladi, da... iată un Pe-trașcu... ăsta e un Ghiață, un bun cunoscător al țăranilor ardeleni... modest, foarte modest, părea să-mi spună domnul Culala, deși eu știam că numai o singură pânză de pe pereții lui valora cât salariul fiicei lui pe un an... Ne așezarăm la masă și Suzy servi ceaiul. Părinții ne asistară. "Auzi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
râse nimeni. Eu pentru că eram încă turburat de reacția ei (cînd o mângâiasem își întorsese chipul spre mine și mă învăluise cu o privire lungă, tăcută, supusă și gravă pe care nu i-o cunoșteam), domnul Culala pentru că era un ardelean serios care reacționa greu la o anecdotă. "Vedeți, reflectă el după un timp, în comerț expresia se dă, dacă ar analiza-o un marxist, ar descoperi cu ajutorul ei o gravă anomalie: nu se vinde ci se dă (se dă brânză
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
obligă. Popor admirabil și, cum bine ai spus dumneata, ușor de guvernat... Ne încurcă regățenii, exclamă deodată domnul Culala dîndu-se pe spate, forțând la limită echilibrul dintre el și scaun, picior peste picior, și cu o privire dură de șef ardelean care nu știe de glumă. Dădu paharul pe gât. Cum a putut un cărturar așa de mare ca Iorga să spună că vrem Ardealul fără ardeleni!?" Nu cred să fi spus Iorga un astfel de lucru! Poate altcineva!" zisei. "Tată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dintre el și scaun, picior peste picior, și cu o privire dură de șef ardelean care nu știe de glumă. Dădu paharul pe gât. Cum a putut un cărturar așa de mare ca Iorga să spună că vrem Ardealul fără ardeleni!?" Nu cred să fi spus Iorga un astfel de lucru! Poate altcineva!" zisei. "Tată, murmură Suzy somnolentă, cu capul pe umărul meu, asta e o istorie veche!" Nu atât de veche, ne-au lăsat până acum câțiva ani pe seama ungurilor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu ni se pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc în Létopisețul țărâi Moldovei (1955) [1642-1647?] originea latină comună a tuturor românilor într-o propoziție ce avea să ajungă sacrosanctă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
diploma secundă a rămas fără efect. Pe acest fundal istoric, schițat sumar în rândurile precedente, trebuie înțeleasă activitatea petiționară a lui I. Micu-Klein, în care argumentul central în revendicarea de drepturi politice a fost apelul la trecut. Tradiția petiționarismului românilor ardeleni a fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului Micu, desfășurată între 1729 (anul instalării în funcția eclezială) și 1751 (anul în care, din exil, a demisionat din această calitate, punând punct episcopatului său). Numeroasele sale memorii adresate curții imperiale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fără efecte, după cum o arată și soarta celor două Supplex Libellus Valachorum redactate și înaintate curții imperiale în 1791, respectiv 1792. Autorii petițiilor au fost succesorii intelectuali ai episcopului I. Micu, grupați în ceea ce a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rămas miminal. În schimb, chiar dacă pe planul luptei politice pentru emancipare petiționarismul s-a dovedit a fi un instrument steril, efectele sale pe planul cristalizării conștiinței naționale a românilor din Transilvania a fost decisiv. În lupta sa politică, elita ardeleană, prin elaborarea de argumente istorice sofisticate a căror veracitate au susținut-o cu pasiune monomanică, s-a conectat ferm de trecut, construind pe parcurs liniile de forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]