15,741 matches
-
de la ședința sătească În mijlocul unei adevărate revolte. Un parlamentar care ținuse partea satului și-a pierdut dreptul de a mai candida și a fost pus sub supraveghere, iar președintele UNAT, care luase aceeași poziție, a fost Înlăturat din funcție și arestat la domiciliu. Cazul Dodoma era o anticipare a ceea ce avea să urmeze. Pentru ca să nu fie nici o Îndoială că Înființarea de sate planificate Însemna control centralizat și nu doar crearea de sate și a unei agriculturii comunale, trista soartă a Asociației
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
operațiunilor agricole aveau o foarte mare influență. Marele economist rus care a mers pe această linie a fost A.V. Ceayanov. Savant minuțios, susținător al micii proprietăți (a scris propriul său roman utopic) și Înalt funcționar sovietic, el a fost arestat de poliția stalinistă În 1932 și se crede că ar fi fost executat În 1936. Piotr Maslov a fost un alt rus contemporan cu Lenin care susținea că micile exploatări și intensificarea sunt eficiente și se opunea poziției acestuia. Lenin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de către tehnicieni și fiecare familie primea câte una. Acest plan era susținut de un sistem de permise care indicau dacă deținătorii lor au achitat sau nu de cotele de bumbac datorate pentru anul respectiv. Cei găsiți În neregulă puteau fi arestați, bătuți sau trimiși la muncă forțată pe mult-temutele plantații de sisal. Pentru o analiză extrem de detaliată și de cuprinzătoare, vezi Allen Isaacman, Cotton Is the Mother of Poverty: Peasants, Work, and Rural Struggle in Colonial Mozambique, 1938-1961, N.H., Heinemann, Portsmouth
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fiul Melaniei (n. Lup) și al lui Ioan Ilieșu, inginer. A absolvit Liceul „Eftimie Murgu” din Timișoara (1971) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1978). Între 1979 si 1989 lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. Este arestat pentru răspândire de manifeste în 1982 și, din nou, în 21 decembrie 1989, la București. Ulterior va fi președinte-fondator al Fundației „Timișoara ’89”, președinte al Federației Organizațiilor Umanitare (Timișoara) și va înființa numeroase fundații culturale și de prietenie cu organizații
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
intercalate într-un nou spațiu, crâmpeie de fițuică în dâra de vânt a unui tren.” În urma publicării pamfletului Baroane (625/1943), numărul următor, care conținea un alt pamflet, Schimbarea la față, este confiscat, ziarul interzis, iar autorul, poetul Cuvintelor potrivite, arestat și închis în lagărul de la Târgu Jiu. I.z. reapare pentru scurt timp la 24 august 1944, dar nu rezistă decât patru numere. M.Pp.
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
Teoretic din Arad (1946-1953), apoi Școală de Literatură „M. Eminescu” din București (1953- 1954). În 1954 se înscrie la Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București, unde urmează cursurile timp de treisprezece luni, până în 1956, când este arestată și condamnată pentru opiniile sale politice. Căsătorită cu Andrei Lillin, se stabilește la Timișoara (1959). Își încheie în 1972 studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București (cursurile fără frecvență). Își susține doctoratul în filologie cu o teza despre
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
școala primară în satul natal, apoi liceul la București, primele clase la „Sf. Sava”, ultimele la „Spiru Haret”. Se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din capitală, de unde este exmatriculat în anul al III-lea din cauza originii sociale. Este arestat, mai întâi în 1949 și apoi în 1952, când se vede condamnat pentru „înaltă trădare”. Evadează din închisoarea de la Cavnic în iunie 1953; după puțin timp va fi arestat din nou și rejudecat. Eliberat în 1964, odată cu amnistierea deținuților politici
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
este exmatriculat în anul al III-lea din cauza originii sociale. Este arestat, mai întâi în 1949 și apoi în 1952, când se vede condamnat pentru „înaltă trădare”. Evadează din închisoarea de la Cavnic în iunie 1953; după puțin timp va fi arestat din nou și rejudecat. Eliberat în 1964, odată cu amnistierea deținuților politici, reușește în 1969 să plece în Occident, cerând azil politic în RF Germania, unde din 1970 va fi angajat la postul de radio Europa Liberă. I. este autorul unei
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
frontul de Răsărit (va fi decorat mai târziu cu Coroana României cu spade și panglică de Virtute Militară), este numit redactor responsabil al revistei „Gând prahovean” (1943-1944). După război conduce, din 1945, Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile penitenciare de la Poarta Albă, Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
panglică de Virtute Militară), este numit redactor responsabil al revistei „Gând prahovean” (1943-1944). După război conduce, din 1945, Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile penitenciare de la Poarta Albă, Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura intermitent, căci este reținut și eliberat de încă două ori, în 1956 și în
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Călinescu va fi scos de la catedră de noua echipă condusă de stomatologul I. Vitner. Vor fi eliminați din facultate și asistenții săi, însă G. Călinescu se va strădui să-i îndrume spre activitatea de cercetare. Unii dintre ei vor fi arestați pentru așa-zise „delicte politice” sau vor fi trecuți la „munca de jos” (Al. Piru). În 1952 apare primul tom al revistei Institutului, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”. Tinerii rămași la Universitate continuau să vină la Institut
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor (și recitator) de poezii patriotice și ocazionale. După război a trăit ascuns în București, în condiții grele, dar în 1956 a fost arestat, sfârșindu-și zilele ca deținut politic în închisoarea din Aiud. Cele mai multe dintre versificările publicate de I. în periodice în primii douăzeci și cinci de ani de activitate sunt lamentații afectând incurabile tristeți autumnale sau nesfârșite suferințe erotice, într-o rostire convențională, de
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
rangul de spătar, fiind și membru al Divanului Apelativ. Tot în această vreme i se acordă rangul de postelnic. Spirit agitat și revendicativ, își manifestă însă de câteva ori nemulțumirea. La 1846, amestecat în mișcarea subversivă a Asociației Patriotice, este arestat. Împărtășea, pe atunci, idealurile camarazilor de generație și, de altfel, a luat parte la revoluția de la 1848. De pe acum și mai ales de prin 1856, cu I. se petrece o neașteptată metamorfoză. El devine un „stegar” al partidei separatiste, antiunionismul
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
alese, București, 1973, p. 315. • Vezi Ștefan Voicu, Pagini de istorie socială, București, 1971, p. 238 și 285; „Scânteia“, 23.XII.1944. • România. Viața politică în documente. 1945, p. 102-103. mâna aceea de a face ca Tătărescu să nu fie arestat, acum să luăm atitudine împotriva național-țărăniștilor și liberalilor și să ne pregătim ca, în eventualitatea colaborării cu Tătărescu, să prezentăm chestiunea nu ca o chestiune de oportunitate, ci ca o chestiune care este nedreaptă și că în timpul războiului Tătărescu n-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Comunist Român, din 20 noiembrie, când unii dintre delegați au solicitat arestarea liderilor P.N.Ț. și P.N.L., reprezentantul comitetului central, Alexandru Moghioroș, i-a răspuns într-o limbă română agramată: „Deocamdată cu Maniu și Brătianu nu e nimic, nu sunt arestați. Ca să ajungem la arestarea lor, trebuie în primul rând să îi izolăm de la mase, ca oamenii lor să-i părăsească și să ia atitudine împotriva lor. Ei vor fi arestați când lupta politică va ajunge la culme, când campania noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Deocamdată cu Maniu și Brătianu nu e nimic, nu sunt arestați. Ca să ajungem la arestarea lor, trebuie în primul rând să îi izolăm de la mase, ca oamenii lor să-i părăsească și să ia atitudine împotriva lor. Ei vor fi arestați când lupta politică va ajunge la culme, când campania noastră va cuprinde sute de mii de oameni, când masele sunt gata să lupte, când se termină definitiv cu influența lor asupra maselor. Aceasta nu e încă complet făcut. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lupte, când se termină definitiv cu influența lor asupra maselor. Aceasta nu e încă complet făcut. Până atunci trebuie să le urmărim să nu poată face nimic. Depinde de noi dacă vom fi în stare să mobilizăm masele ca să fie arestați cât mai repede. Vinovăția lor e clară. Ei au luat parte la război împotriva Uniunii Sovietice. Ei sunt marii bogătași. Maniu e reprezentat în minele de aur de la Baia Mare, în întreprinderi comerciale, industriale și bancare; în timpul lui Antonescu a contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anului 1919, pe care unii istorici îl consideră legat de planurile de uniune dintre România și Ungaria, se presupune că s-a desfășurat la 25 octombrie. Premierul maghiar Friedrich a pretins că trupele românești din Budapesta se pregăteau să-l aresteze. Câțiva reprezentanți străini acreditați în capitala Ungariei au luat în serios agitația stârnită de Friedrich 86, ceea i-a făcut pe unii istorici contemporani să considere că românii doreau să-l îndepărteze pe Friedrich tocmai pentru că acesta se opunea uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 105; M. Ormos, op. cit., p. 352. 88 A.M.A.E., Fond 71/1914, E2, partea I, vol. 152, f. 168-169. și infirmând în același timp zvonul că „românii au fost plătiți de evrei pentru a-l aresta pe Friedrich“89. La aproape doi ani de la evenimente, în august 1921, într-un interviu, István Friedrich a recunoscut că nu a fost arestat de către români - ci doar amenințat de către Erdelyi -, dar considera că acest lucru s-a datorat intervenției
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și infirmând în același timp zvonul că „românii au fost plătiți de evrei pentru a-l aresta pe Friedrich“89. La aproape doi ani de la evenimente, în august 1921, într-un interviu, István Friedrich a recunoscut că nu a fost arestat de către români - ci doar amenințat de către Erdelyi -, dar considera că acest lucru s-a datorat intervenției generalului britanic Gorton și a celui american Bandholtz 90. * Potrivit documentației de care dispunem, credem că se pot identifica câteva componente ale tabloului complex
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atribuite de la început epitete ca „lipitori“, „vampiri“ și „dușmani de clasă“, care trebuiau integrați noii ordini, inclusiv, sau mai ales, prin apelul la măsuri coercitive dintre cele mai severe 35. Încă în primele zile de după 28 iunie 1940 au fost arestați nu numai cei care au făcut politică în diferite partide sau au deținut funcții în administrația românească, dar și alte persoane care puteau fi trecute în categoria „dușmanilor de clasă“. Astfel, un număr important al fostei elite basarabene care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ani (Colesnic, Sfatul Țării, p. 54; Elena Postică, Deputații Sfatului Țării represați în anul 1940, în „Cugetul“ (Chișinău), nr. 5-6, 1992, p. 92-98). • Născut în 1885 în satul Costești (Chișinău). Fost deputat în Sfatului Țării și Parlamentul român. A fost arestat pe 25 august 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 61; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1868 în satul Durlești (Chișinău). Fost deputat în Sfatul Țării din partea Asociației juriștilor din Basarabia. După unire a exercitat funcția de Director General
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 în satul Bălan (Bălți). Fost deputat în Sfatul Țării din partea minorității ucrainene. A votat pentru unirea Basarabiei cu România. În perioada 1922-1926 a fost ales senator de Bălți din partea PNȚ. A fost arestat la 22 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 69; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1879 în Chișinău. A deținut funcția de Director General al Războiului în Guvernul Republicii Democratice Moldovenești și a fost deputat în Parlament român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1879 în Chișinău. A deținut funcția de Director General al Războiului în Guvernul Republicii Democratice Moldovenești și a fost deputat în Parlament român și primar al Chișinăului în anii 1919-1920. A fost arestat la 13 august 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 108; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 în Ștefănești (Soroca). Fost membru în Sfatului Țării și membru al delegației basarabene la Conferința de Pace de la Paris (1919). A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Sfatul Țării din partea Uniunii Funcționarilor, unul dintre cei trei deputați 57 care au votat împotrivă în ziua de 27 martie 1918, dar a activat ulterior în cadrul Primăriei municipiului Chișinău. A doua zi după intrarea trupelor sovietice, Balamez a fost arestat, A fost arestat la 25 iulie 1940 și a reușit să scape cu viață din „gulag“-ul sovietic (Colesnic, Sfatul Țării, p. 106; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1889 în satul Cărpineni (Chișinău). Absolvent al Școlii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]