4,796 matches
-
și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități, erau 78.130 români, 5.235 israeliți, 162 greci, 79 nemți, 15 bulgari, 15 poloni, 32 italieni, 12 armeni, 2 sârbi, 1 turc. În ceea ce privește populația orașului Huși (în 1891), redăm statistica lui C. Chiriță: „În orașul Huși se află o populație de 12660 suflete, din care : 6374 bărbați și 6286 femei. După starea civilă: 6279 necăsătoriți, 5120 căsătoriți; 1173
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar neștiutori de carte: 7.708 (2.985 bărbați și 4.723 femei). Din populația totală, înregistrată la acest recensământ, 9.450 persoane s-au declarat de religie ortodoxă, 4.069 - mozaică, 2.087 - catolică, 9 - protestantă, 4 - mahomedană, 6 - armeană. Structura populației pe naționalități se prezintă, după cum urmează: 11.343 români, 82 aparținând Austro-Ungariei, 3 germani, 17 italieni, 7 greci, 9 ruși, 38 turci; total străini: 156. Pentru structura etnică a orașului Huși, prezentăm în tabelul următor apartenența la principalele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și dogme să se certe între ei”. Printre cetățile și orașele vizitate de G. Reicherstorffer, amintim: Suceava, Hotin, Neamț, cetatea Iași (Bahloÿazwar - lb. maghiară: Cetatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci, evrei, armeni și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei în nordul Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea, venind din Polonia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anexarea Bucovinei de austrieci în 1775), care au determinat creșterea fiscalității. Din secolul al XVIII-lea (mai ales din a doua jumătate), negustorii evrei încep să aibă un rol tot mai important, fiind menționați în documentele oficiale înaintea negustorilor greci, armeni, turci sau nemți. Ca urmare a concurenței negustorilor „ghiauri” (cei menționați mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu comerțul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iorga evreii au fost „intermediarii de căpetenie între vest și est”. Treptat, evreii au acaparat toate ramurile de comerț din Moldova (inclusiv Basarabia și Bucovina), reușind până la mijlocul secolului al XIX-lea să-i înlăture din comerț pe greci, pe armeni și pe moldoveni. În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1990, 1992 și 1996 5 1990, 1996 și 2000 1 1992, 1996 și 2000 13 Patru participări 1990, 1992, 1996, și 2000 18 Dintre cele optsprezece formațiuni care au participat la patru alegeri electorale, unsprezece au fost organizații ale minorităților (armeană, bulgară, germană, greacă, maghiară, poloneză, rusă, sârbă, slovacă și cehă, turcă, ucrainiană), alte șase au participat o dată în alianță cu alte partide 34 și un singur partid (Uniunea Democrat Creștină) s-a prezentat de patru ori pe liste proprii 35
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și Partidul Social Democrat Român 79 alte trei partide și trei uniuni ale minorităților stau sub influența aceluiași model: este vorba de Partidul Național Român 80, Partidul Conservator Creștin Democrat Român 81 și Partidul Național Țărănesc 82 și de Uniunea Armenilor din România 83, Uniunea Asociațiilor Polonezilor din România Dom Polski 84 și de Uniunea Culturală a Albanezilor 85. Opoziția comuniști versus anticomuniști se fondează pe referințe la tradiția anticomunistă. Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat joacă aici un rol pivot, deoarece
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
român este național și, pe de altă parte, faptul că statul recunoaște și garantează dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității tuturor minorităților naționale"104. Formațiunile minorităților înscrise la alegerile românești(1990-2000) Minoritate 1990 1992 1996 2000 Albaneză 1 2 Armeană 1 1 1 1 Bulgară 1 1 1 1 Croată 1 1 2 4 Evreiască 1 1 3 Germană 1 1 2 4 Greacă 2 1 2 2 Huțulă 1 1 Italiană 1 7 2 Macedoneană slavă 1 1 Maghiră
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
0,1 17 199 0,1 Bulgari 9 935 8 092 Evrei 9 107 5 870 Croați 4 180 6 786 Cehi 5 800 3 938 Polonezi 4 247 3 671 Greci 3 897 0,3 6 513 0,1 Armeni 2 023 1 780 Ruteni 350 262 Italieni 3 331 Albanezi 520 Macedoni slavi 731 Există apoi formațiuni care obțin rezultate mai mari decât "limitele lor etnice". Uneori, aceste performanțe pot fi atribuite unor progrese organizaționale; astfel, Uniunea Armenilor trece
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
1 Armeni 2 023 1 780 Ruteni 350 262 Italieni 3 331 Albanezi 520 Macedoni slavi 731 Există apoi formațiuni care obțin rezultate mai mari decât "limitele lor etnice". Uneori, aceste performanțe pot fi atribuite unor progrese organizaționale; astfel, Uniunea Armenilor trece de la 399 de voturi în 1990 la 21 302 în 2000, pentru o populație armenească de circa 2000 de persoane; cele două asociații ale italienilor obțin și ele, în 2000 un rezultat de zece ori mai important decât numărul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
04 0 0 Partidul voința poporului CD 2758 0,02 0 Polul social-democrat din România 202 CD S 3968464 4040212 36,61 37,09 155 65 Solidaritatea național democrată CD S 79207 97711 0,73 0,89 0 0 Uniunea armenilor din România CD 399 0 1 7145 0,07 1 11543 0,09 1 21302 0,20 1 Uniunea bulgară din Banat 203 CD 3451 0,03 1 1906 0,02 1 4115 0,03 0 20085 0,18 1
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ca adevărați paria dezrădăcinați, destinați asimilării. Exemplul românilor din Bucovina habsburgică (1775-1918) este edificator în acest sens. Și atunci, în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, proprietarii români, boierii, și-au vândut moșiile unor alogeni armeni, evrei, poloni și germani. Noii stăpâni de moșii despre care a scris istoricul sucevean, prof. univ. Mihai Iacobescu, au adus coloniștii străini (ucraineni) să le lucreze moșiile, iar aceștia au asimilat elementul românesc din actuala Bucovină cedată. Și țăranii români
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
feresc să vorbească. Niciun reprezentant al secuio-maghiarilor nu aduce vorba despre românii din această regiune a României, ca și cum purificarea etnică practicată dezinvolt și prin mijloace diabolice (rămâne de tristă amintire perioada anilor 1940-1944) ar fi absorbit toate celelalte minorități (germani, armeni, țigani 4,44%) și nu se mai află decât „splendida rasă”. În realitate, potrivit recensământului din 2002, românii reprezintă 36,04% din întreaga populație, adică 407.035 persoane (51.790 în Covasna, 45.870 în Harghita și 309.375 în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vigoare a vechiului contract de închiriere, mi-a cerut sumă dublă față de contractul inițial și plata în avans cu trei luni. Ne-am dat o săptămână de gândire, timp în care am apelat la un vecin al ambasadei, de origine armeană, care avea disponibil parterul casei lui de aproape un an. Am făcut o vizită de curtoazie familiei Nashanian, prilej cu care am evocat câteva dintre relațiile personale cu Republica Armenia din cadrul Uniunii Sovietice. Astfel, am menționat faptul că și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
parterul casei lui de aproape un an. Am făcut o vizită de curtoazie familiei Nashanian, prilej cu care am evocat câteva dintre relațiile personale cu Republica Armenia din cadrul Uniunii Sovietice. Astfel, am menționat faptul că și la data respectivă patriarhul armenilor, Katolicosul, era fost cetățean român, că îi făcusem, împreună cu soția, o vizită, că avusesem onoarea de a ni se prezenta câteva din marile valori ale Bisericii Ortodoxe armene, că în calitate de consilier cultural al României în URSS organizasem festivalul dramaturgiei românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Uniunii Sovietice. Astfel, am menționat faptul că și la data respectivă patriarhul armenilor, Katolicosul, era fost cetățean român, că îi făcusem, împreună cu soția, o vizită, că avusesem onoarea de a ni se prezenta câteva din marile valori ale Bisericii Ortodoxe armene, că în calitate de consilier cultural al României în URSS organizasem festivalul dramaturgiei românești și în Armenia, un regizor român punând în scenă o piesă românească cu actori armeni. În acel context, am lansat ideea că sunt în căutare de reședință personală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
onoarea de a ni se prezenta câteva din marile valori ale Bisericii Ortodoxe armene, că în calitate de consilier cultural al României în URSS organizasem festivalul dramaturgiei românești și în Armenia, un regizor român punând în scenă o piesă românească cu actori armeni. În acel context, am lansat ideea că sunt în căutare de reședință personală, unde să pot primi alți șefi de misiuni diplomatice, să pot organiza unele activități protocolare. Domnul Nashanian îmi prezentă pe îndelete tot parterul casei sale, construit deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
găzduim în casa noastră oricât timp veți considera că nu împiedicăm activitatea domniei voastre. Vă asigurăm că va fi obligația noastră să dovedim respectul pe care îl avem pentru persoane oficiale reprezentând România, care are atâtea relații cu katolicosul tuturor armenilor, care are atâta afecțiune față poporul nostru. Odată cu comunicarea către conducerea MAE a propunerii de închiriere a reședinței însărcinatului cu afaceri a. i., am solicitat urgentarea trimiterii la post în Nicosia a unei familii șofer, administrator și secretară-dactilografă, precum și aprobarea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană (ebreo), rusă (yevrey), sârbă, bulgară și greacă (evréos). Denumirea israelian desemnează pe cetățenii statului evreiesc modern Israel, majoritatea evrei, dar și de alte naționalități minoritare - arabi, cerkezi, armeni etc. Originea poporului evreu Poporul evreu este originar din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în antichitate Țara lui Israel. Poporul evreu e numit în limba ebraică עם ישראל, „poporul (lui) Israel”, cu atestări arheologice din perioade antice (cea mai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30 servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut arhitect și s-a căsătorit cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică (Hârțanu) - răzeș. în anul 1916, la 15 august, a început războiul între România și Imperiul Habsburgică care a ținut până în anul 1918, când s-a făcut pacea de la Buftea între Germani și Aliații lor pe de o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Colinele Tutovei, în care se află și comuna Vama. Populația, în unele zone rară, s-a extinsă odată cu extinderea statului spre Nistru și Marea Neagră, teritoriul fiind populat și cu populații de altă etnie: sași din Ardeal, „ruși” din zona Haliciului , armeni din statele din jur care au primit de la Alexandru cel Bun privilegii comerciale. Din zona Harghita - Covasna, au trecut munții, așezându-se pe valea Siretului, populația numită ceangăi, revendicată acum și de români și de unguri, considerată a fi o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]