7,848 matches
-
etanșe, toată lumea consideră că are dreptul la excelență și aspiră să trăiască în cele mai bune condiții. Astfel încât produsele de calitate (alimente, băuturi, mărci superioare de orice fel) sunt din ce în ce mai mult privilegiate în raport cu cantitatea și cu „produsele de primă necesitate”. Atracția pe care o exercită mărcile cele mai costisitoare exprimă nu atât continuitatea istorică a strategiilor de distincție, cât ruptura pe care o instituie formidabila difuziune socială a aspirațiilor democratico-individualiste către satisfacțiile materiale și traiul bun. La urma urmelor, valorizarea calității
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și servicii. Dacă e adevărat că legătura dintre consum și noutate este în prezent structurală, raporturile lui cu plăcerea nu sunt mai puțin structurale, în măsura în care, așa cum scria Freud, „noutatea constituie întotdeauna condiția plăcerii 12”. Nu cumva exact această forță de atracție a noului constituie și unul dintre marile resorturi ale consumului? Ce ne seduce în actul cumpărării de produse mai puțin curente dacă nu, cel puțin în parte, emoția noutății, fie ea și minimă, care însoțește achiziționarea unui lucru oarecare? E
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
numai lui, el este independent, liber să aleagă, să întârzie, să examineze produsele, să cumpere fără a suporta presiunile comerciantului. Nu i se mai vinde, el cumpără și atât. Fără îndoială, supermagazinele și hipermagazinele au distrus farmecul mărfii care făcea atracția marilor magazine. Dar este la fel de adevărat că, odată cu autoservirea, marea desfacere a pus în funcțiune o nouă strategie de seducție, care nu se mai bazează pe punerea în scenă feerică a produselor și a locului vânzării, ci pe autonomia consumatorului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
comercializarea timpului, structurarea lui prin supraconsum, un consum în consum. Trenul și avionul erau înainte de toate niște mijloace de transport rapide: or, ele sunt din ce în ce mai frecvent concepute ca „pacheboturi de croazieră” și ca „trenurile de mare viteză comunicante”, a căror atracție constă în „a călători mai bine” grație unei mulțimi de servicii multimedia axate pe divertisment, pe jocuri și pe informații. Pe liniile trenurilor de mare viteză, pasagerii vor avea un acces rapid la Internet: un server va permite vizionarea de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vârstă: trei femei din patru declară că au ajuns la orgasm în timpul ultimului raport sexual 63. Dacă există o epocă în care sexul era considerat o „corvoadă”, ea trebuie căutată în trecut, când căsătoriile puteau să nu se bazeze pe atracția dintre parteneri, când sexualitatea recreativă era adesea absentă din viața cuplului, când numeroase femei, terorizate de ideea de a nu rămâne însărcinate, nu mai ajungeau și la plăcere. În raport cu aceste epoci, schimbarea este notabilă; toate anchetele de care dispunem arată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
colective, excluderile, frustrările și insatisfacțiile nu sunt niște anomalii, ci niște realități ineluctabile, întrucât rezultă din însăși dinamica individualizării. De îndată ce indivizii se autoguvernează, ei sunt niște subiecți decizionali, dar și, fatal, niște victime supuse legilor dragostei și ale întâmplării, ale atracțiilor și ale respingerilor, ale legăturilor și ale despărțirilor. Legi ale concurenței interindividuale, libere înclinații și aversiuni ale indivizilor, iată ce anume poate duce și la apariția unor inevitabili „perdanți”. Este și ceea ce poate fi mai logic în ideea de „extindere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
economice, este puțin probabil ca satisfacțiile bunăstării să rămână singura exigență a oamenilor, singura cale a realizării personale. Pentru că niște valori de referință, altele decât bunăstarea, organizează universul neoindividualist, ele vor continua, într-un fel sau altul, să constituie o atracție pentru existență. O minoritate neglijabilă? Poate, dar nu e sigur. Oricum, a întreprinde, a risca, a descoperi, a inventa, a crea vor rămâne pentru mulți oameni mijloace de neînlocuit pentru a se afirma, pentru a câștiga respect față de sine și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
schimbarea orientării: ele semnalează doar că înmulțirea și reînnoirea perpetuă a bunurilor de piață nu pot fi considerate unica sau principala vocație a omului. Va veni o zi când căutarea fericirii în consum nu va mai avea aceeași putere de atracție, aceeași pozitivitate: preocuparea pentru realizarea sinelui va sfârși prin a se lipsi de cursa fără sfârșit spre satisfacțiile consumatorii. Cu siguranță, clipa aceea încă n-a venit, și va trebui să treacă multă vreme până când frenezia consumeristă va apărea în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
familii cultivă mici loturi cu porumb, aceasta fiind cultura de subzistență, sau cu alte culturi, pentru vânzare, cum ar fi ardeii de Cayenne sau sorgul. Locuitorii orășelelor ca San Miguel de Allende s-au ocupat de punerea în valoare a atracțiilor turistice sau, ca în Dolores Hidalgo, produc ceramică din lut, pe care o vând. Zonele rurale din Guanajuatoxe "Guanajuato" (sute de comunități cuprinzând sub 2 500 de locuitori) păstrează încă trăsăturile specifice norteño: case părăsite vreme de zece sau unsprezece
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
imigrantelor indiene asiatice care au un loc de muncă. Perspectiva genizată în cercetarea asupra imigranților este justificată în special prin faptul că experiențele bărbaților și femeilor imigranți diferă semnificativ în toate grupurile. Cercetările actuale despre migrație arată că factorii de atracție și respingere pentru bărbații și femeile imigranți nu sunt neapărat aceiași (Friedman-Kasabaxe "Friedman-Kasaba, K.", 1996). Sosind prin migrație asociativă (soțiile care își însoțesc soții), ca dependenți ai „imigranților reali”, femeile imigrante depind de fapt și de drept de soții lor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
slujbe și un statut ocupațional mai bune. Pentru cele patru femei necăsătorite ce au migrat pe cont propriu, migrația a fost șansa de a contracta o căsătorie liber consimțită; pentru restul femeilor, care și-au însoțit soții, a constituit o atracție eliberarea de restricțiile de gen impuse femeilor în Indiaxe "India". Faptul că nu locuiesc cu rudele prin alianță le permite acestor cupluri o mai mare libertate comportamentală. Mai mult, în ciuda declarației că nu au imitat modelele de gen din societatea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
complexității, piața financiară ocupă un loc privilegiat. După părerea noastră, acest lucru poate fi înțeles dacă ne referim la câteva particularități ale piețelor financiare: omogenitatea „produselor” tranzacționale, numărul mare de agenți de piață, istoricitatea acesteia și, nu în ultimul rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața financiară, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață a lui Alfred Marshall, pornește de la ideea că se poate determina o legătură deterministă sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
rural Analiza condițiilor de viață din mediul rural se referă la locuire, venituri și consum. Ea se bazează pe mai multe surse de date. Locuirea în mediul rural Locuirea și activitatea în mediul rural oferă o serie de elemente de atracție, dar sunt supuse și unor servituți importante și chiar unor riscuri vitale, prin fenomene distructive, în condițiile precare de amenajare a teritoriului și gestionare a situațiilor de urgență care pot să apară (anul 2005 fiind unul de o gravitate deosebită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși inclusiv în partea rurală a acestor regiuni se sosește mai mult decât se pleacă, totuși, puterea lor de atracție pentru cei care vin sau revin în sat, este mai redusă. Situația din urban este mult mai neomogenă între cele opt regiuni de dezvoltare, comparativ cu ruralul. Astfel, valorile negative ale soldurilor migratorii sunt mai scăzute în Sud-Est, Nord Vest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
costisitoare prin care francizorul se poate extinde, deoarece capitalul necesar este asigurat, de obicei, de francizat. Astfel, această strategie este adoptată Îndeosebi de Întreprinderile de talie mică ce nu dispun de resursele necesare creșterii interne (DePamphilis, 2010, p. 24). Principala atracție a acestor forme de creștere și dezvoltare a Întreprinderii este reprezentată de oportunitatea pe care fiecare partener o are de a avea acces la know-how-ul, produsele sau piețele celuilalt partener mai rapid și la un cost mai mic, dar și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În mod clar obiectivele dorite de Întreprindere atunci când se hotărăște să adopte o strategie de creștere externă și trebuie comparat aportul fiecărei strategii, astfel Încât să se asigure coerența dintre soluția aleasă și obiectivul dorit a se realiza. Putem afirma că atracția majoră pentru aceste forme de dezvoltare, comparativ cu fuziunile și achizițiile, este reprezentată de oportunitatea fiecărui partener de a avea acces la competențele, produsele sau piețele celuilalt partener, și toate acestea Într-un timp scurt și În condițiile realizării unor
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
are, În acest caz, niciun interes de a „decapitaliza” mărcile prestigioase, recunoscute pe plan internațional și promițătoare pe viitor, ci tocmai de a beneficia de reputația celeilalte mărci (Bouglet, 2010, p. 92). În faza de preachiziție, marca reprezintă elementul de atracție prin care se vizează dobândirea resurselor strategice deja exploatate cu succes (notorietate, imagine, reputație). Multe tranzacții pornesc de la premisa că este mai puțin costisitor să achiziționezi o marcă renumită sau baza de clientelă decât să o formezi prin forțe proprii
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
întunericului. Lady Anne îl numește demon (fiend, devil) sau, altădată, negru vraci trimis pe lume de stăpânii Infernului („black magician”, „dreadfull minister of the hell”). Și totuși aceeași Lady Anne - sau, mai exact spus, tocmai ea, Lady Anne - va ceda atracției pentru hidoasa alteritate a viitorului rege. Ca și Gorgo, Richard al III-lea îngrozește și, în același timp, fascinează. E făptura în fața căreia poți rămâne împietrit. E creatura ce pare venită dintr-un spațiu aflat în afara umanului sau dincolo de acesta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
multe limbi și fețe pale, Acoperiș având doar câmp de stele, Martiri în luptele lui Ámor, grele. Spăimântători la chip, ei nu te lasă Să te arunci în neagra morții plasă 1. Răspunsul lui Pericle la provocarea lui Antiochus și atracția lui irezistibilă pentru tânăra fată trădează o fascinație a morții, curajul de a nu ocoli confruntarea cu Gorgo. Moartea de care îi amintește regele pare o oglindă ce-i răsfrânge propria imagine, cu care, acceptând să moară, e gata să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sunt de vină: Privindu-mă, în două m-au tăiat - O jumătate e a dumitale, Iar cealaltă la fel, fiind a mea, Căci de-i a mea e tot a dumitale, Încât îți aparțin în întregime 2. În această incontrolabilă atracție pentru o alteritate ce te posedă integral, „celălalt” are întru câtva rolul unei oglinzi, așa cum se întâmplă și în relația cu Gorgo. În violența întâlnirii cu cea mai radicală alteritate, intervine întotdeauna și un „efect al oglinzii”, oglindă care te
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
devin nesigure printr-un proces în care realitatea se preschimbă în vis, iar visul în realitate. În scopul creării acestei aiuritoare confuzii dintre identitatea reală și cea „fabricată”, sunt folosite o serie de mijloace „vrăjitorești”. Lui Sly i se oferă atracții care de care mai îmbietoare: ...Nu vreți muzică? Vă rog Să ascultați: Apollo însuși cântă. Privighetori, în colivii de aur Cânta-vor. Vă e somn? Un pat mai moale Ca al Semiramidei vă așteaptă Cu dulci dorinți. Voiți să vă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
naive, fără de care teatrul nu ar putea să existe. Un teatru a cărui cheie se află, pentru Shakespeare, în acel nesubstanțial, în acel inconsistent care capătă contur și corp și care se înfățișează sub o formă a cărei putere de atracție este dată tocmai de caracterul său indeterminabil. Teatrul - ce stranie și fascinantă plasă în care ne lăsăm prinși, țesută de un fantomal care, cu amăgirile lui, ne face să credem că totul este adevărat! Hamlet ne-o arătase, de altfel
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
precum căpitanul Horster din Un dușman al poporului). Iată de ce regăsim în Ellida același amestec de putere de a seduce și, totodată, de a înfricoșa pe care îl întâlnim și la Străinul fără nume de care își legase odinioară soarta. Atracția față de acesta nu e lipsită de un sentiment de spaimă, „o spaimă atât de îngrozitoare, cum numai marea o poate inspira”. „Omul ăsta e ca marea”, secretul magnetismului său este tocmai faptul că fascinează și sperie în același timp. Dar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
poate inspira”. „Omul ăsta e ca marea”, secretul magnetismului său este tocmai faptul că fascinează și sperie în același timp. Dar și Ellida fascinează și sperie. Și Ellida are conștiința apartenenței la o specie bizară: „Ce mă îngrozește e această atracție ascunsă în adâncul inimii mele”, mărturisește ea. O atracție vecină cu moartea, dar resimțită ca viață adevărată. Puterile mării sunt puteri ale morții, dar și metafore ale nenumitului, ale nemărginitului, ce cristalizează acea „sete de imposibil” pe care, îndurerat, Wangel
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
său este tocmai faptul că fascinează și sperie în același timp. Dar și Ellida fascinează și sperie. Și Ellida are conștiința apartenenței la o specie bizară: „Ce mă îngrozește e această atracție ascunsă în adâncul inimii mele”, mărturisește ea. O atracție vecină cu moartea, dar resimțită ca viață adevărată. Puterile mării sunt puteri ale morții, dar și metafore ale nenumitului, ale nemărginitului, ce cristalizează acea „sete de imposibil” pe care, îndurerat, Wangel însuși este silit să o recunoască în soția lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]