8,108 matches
-
a sistemului monetar și a încheierii tratatelor comerciale. De asemenea, aranjamentele teritoriale nu coincideau nici ele cu dorințele croaților. Croația nu a dobîndit ținuturile Frontierei Militare în 1881, dar Ungaria a pus stăpînire pe Rijeka, iar Dalmația rămînea sub dominație austriacă. În septembrie 1868, atît saborul, în care Unioniștii dețineau majoritatea, cît și parlamentul ungar au acceptat acest aranjament. Ne putem imagina opoziția violentă cu care a fost întîmpinată Nagodba în Croația. Numai Unioniștii o sprijineau. În octombrie 1871, Kvaternik a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
violentă cu care a fost întîmpinată Nagodba în Croația. Numai Unioniștii o sprijineau. În octombrie 1871, Kvaternik a organizat o revoltă la Radovica și a fost ucis în timpul înăbușirii acesteia. Practic, liderii croați nu puteau face mare lucru. Atît guvernul austriac cît și cel maghiar au aprobat acordul. Intensitatea reacției a determinat totuși autoritățile maghiare să fie de acord cu unele revizuiri. O nouă delegație, alcătuită din șase Unioniști și șase membri ai Partidului Național, din care făcea parte și Strossmayer
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
totuși episcop de Djakovo și va avea o mare influență personală pînă în 1905, cînd a murit. Evoluția politică a Croației, Slavoniei și Vojvodinei după 1848 a fost deci în defavoarea populației sud-slave. Situația din Dalmația și Slovenia, rămase sub administrație austriacă, va fi discutată într-o secțiune de mai jos, dar și aici mișcările naționale înregistraseră unele progrese. Pe domeniile coroanei ungare o singură idee națională a obținut succese extraordinare. După înfrîngerea zdrobitoare din 1849, liderii maghiari au reușit în 1867
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
albine, produse animaliere, vinuri, fontă de turnătorie și sare. Ei aveau birouri la Constantinopol, ca și în principalele centre comerciale. După 1856, bulgarii, ca și colegii lor otomani, au fost afectați de intensificarea pătrunderii pe piață a produselor britanice și austriece. Produsele casnice locale nu puteau face față prețurilor scăzute ale bunurilor fabricate de mașini. În ciuda faptului că principalele efecte vor fi resimțite abia mai tîrziu, politica comerțului liber adoptată de Poartă sub influența britanicilor avea să se dovedească în cele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
s-au aflat în strînsă legătură în perioada aceasta. După declanșarea conflictului balcanic, Gorceakov și Andrássy s-au întîlnit în iulie la Reichstadt, ajungînd la o înțelegere în privința intereselor lor reciproce în cadrul crizei. Chiar dacă vor apărea diferenduri importante între varianta austriacă și cea rusească a deciziei luate, oamenii de stat au căzut de acord asupra unei politici de cooperare și au rezolvat anumite probleme legate de războiul aflat în plină desfășurare. Ei au hotărît menținerea statu quo-ului teritorial în caz că Imperiul Otoman
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de apărare, adânci de până la doi metri și fortificate. Exista un sistem de apărare foarte bine pus la punct și acest lucru era controlat direct de Istanbul. La Muzeul Brăilei putem vedea o machetă veche realizată prin contribuția unui arhitect austriac ce a prelucrat toate datele de la un spion care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o excursie studențească de acum vreo douăzeci de ani, În care m-am nimerit ca măgarul Între oi. Auzi sem câte ceva despre asupririle ce ar fi suferind acești olteni de-ai noștri fugiți peste Dunăre din rigoarea fiscală a ocupației austriece de la 1718-1739. Câțiva dezrădăcinați pripășiți și pervertiți de școala și de moravurile noastre de pe aci, chilipirgii ai „patriotismului de anticameră“, pompau bani de la Ministerul nostru de Externe ca să editeze aci, În București, o revistă de propagandă șovină urmărind nu știu ce, În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
personalitate a culturii din Bucovina, noua sa patrie după evenimentele anului 1848, „un pedagog excelent”, profesor al lui Mihai Eminescu la Cernăuți, donează în 1876 Gimnaziului German din Rădăuți 250 de cărți și periodice, punând bazele bibliotecii profesorilor (Lehrerbibliothek). Administrația austriacă acordă o atenție deosebită bibliotecii. În arhiva Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” se păstrează Registrul index alfabetic al cărților din bibliotecă, întocmit în 1899. Volumul are 137 de file completate cu cerneală neagră, este legat și se prezintă în condiții bune
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
afectează grav și bogatele fonduri documentare ale liceului rădăuțean. Cu sprijinul statului, sub conducerea directorului Emanuil Isopescu, biblioteca de aici se reface treptat. Documentele de evidență a mișcării de carte, fără a avea întotdeauna acuratețea, exactitatea și pedanteria din perioada austriacă, evidențiază o grijă deosebită pentru carte și bibliotecă în procesul unei instrucții severe, precum și un proces de consolidare continuă a fondurilor, organizate după același model german. Destinul acestei biblioteci din Bucovina a stat tot timpul sub semnul zidirii, al permanentei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Ideile și concepțiile fraților Hurmuzaki constituie o contribuție la fundamentarea doctrinei naționale ce a fost desăvârșită în operele lui Eminescu, B. P. Hajdeu, N. Iorga, C. Rădulescu Matei și alții. Lupta pentru menținerea românismului a fost pe tot parcursul ocupației austriece, liantul care a sudat populația românească a Bucovinei. Relevante sunt în acest sens acțiunile lui Alexandru Hurmuzaki, pe care Petru Rusșindilar îl numește “ cel mai român dintre românii timpului său, și unul dintre cei mai mari gazetari și purtători de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
și cele private. Sub impactul noii legi școlare și datorită organizării învățământului primar, numărul școlilor a crescut, dar în aceeași măsură, din păcate, a început să crească și gradul de înstrăinare a școlii prin rutenizare. Rutenizarea era susținută de guvernul austriac și se întindea până la Suceava, Rădăuți, Câmpulung. Frații Hurmuzaki erau de părere că baza progresului național și social sunt școala, limba română, istoria și cultura. În concepția lor cultura și civilizația „era cheia de aur a dezvoltării națiunii, remediul magic
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a Austriei”. Dacă programul politic cu privire la „Bucovina” este bine cunoscut, nu același lucru se poate afirma și despre atitudinea ziarului cu privire la soarta celorlalți români. În ceea ce-i privește pe românii din Transilvania și Ungaria, ziarul devine reprezentantul acestora față de statul austriac, problemele lor fiind pe larg dezbătute în coloanele gazetei. În Ardeal „Bucovina” avea o mare serie de colaboratori și corespondenți cu ajutorul cărora redacția publica articole defavorabile regimului maghiar. Acest interes pentru problemele ardelenilor se explică și prin faptul că în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
parte. Ziarul «Bucovina» propagă în mod deschis ideile democratice și liberale și critica pe față stările din Ardeal și mai ales din Moldova. Lucrul acesta îl neliniști pe consulul rus de la Iași, care interveni pe cale diplomatică la Ministerul de interne austriac, ca să interzică apariția ziarului după ce același consul intervenise la guvernul Moldovei ca să oprească intrarea ziarului în Moldova. Cu toate că avea la îndemână cenzura, Mihail Sturdza promulgă o draconică lege de presă care pedepsea foarte aspru pe cei ce citeau, primeau și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Cu toate că avea la îndemână cenzura, Mihail Sturdza promulgă o draconică lege de presă care pedepsea foarte aspru pe cei ce citeau, primeau și răspândeau scrieri tipărite în altă parte decât în Principatul Moldovei”. Mihail Sturdza a mai intervenit pe lângă agențiile austriece să oprească trimiterea în țară a gazetelor din Transilvania și Bucovina. În urma acestor măsuri „Bucovina” putea ajunge în Moldova numai în plicuri cu scrisori sau pachete trecute în țară prin diferiți emisari. Astfel numărul abonaților a scăzut. S-au adăugat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
lui Vasile Vicherceac, învățător și director școlară la Școala din Volcinet și Profira, născută Popescu, de loc din orașul Rădăuți. Tatăl său, pe numele adevărat Viforeanu, a fost nevoit să-și schimbe numele, practica curent aplicată de regimul de ocupație austriac și apoi sovietic de a exercita presiuni asupra locuitorilor români aflați temporar sub domnia unor imperii ce își impuneau și în acest fel politică de dominație și justificare istorică. Tânărul Erast Viforeanu a urmat școală primară și gimnaziul în localitatea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
de atunci a Început o luptă obositoare cu camera de aer. De fiecare dată cînd lipeam o parte, se Înțepa altundeva, pînă am rămas fără plasturi și am fost nevoiți să ne petrecem noaptea acolo unde ne găseam. Un Îngrijitor austriac, care participase la curse de motocicletă În tinerețe, ne-a oferit găzduire Într-un adăpost gol, prins Între dorința de a-și ajuta semenii motocicliști aflați la ananghie și frica de șef. Ne-a spus, Într-o spaniolă stricată, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul mergea înainte, dar, în ciuda depărtării crescânde, peisajul continua să rămână acasă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul mergea înainte, dar, în ciuda depărtării crescânde, peisajul continua să rămână acasă cu sine
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul mergea înainte, dar, în ciuda depărtării crescânde, peisajul continua să rămână acasă cu sine însuși, n-avea nimic de-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Dar pentru prima oară am simțit că era bine că ele existau. Cum altfel aș fi putut ajunge prin peisajul acesta continuu într-o altă țară? Dacă asta-mi folosea la ceva era încă incert. Plopii golași, ajunși acum plopi austrieci, îmi cutreierau privirea, dar cu arcușul lor făceau să răsune în această primă libertate a creierului meu un cântec hibernal: Punem noi mâna pe tine, oriunde-ai fi. Într-o bună zi - trăiam de un an la Berlin - am fost
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
rămâne din toată istoria noastră este o imensă nostalgie, care acum se va adăuga nostalgiei anilor de studenție, perioadă în care am cunoscut-o. "Adoptarea unui veșmânt modern este un semn de integrare într-o societate egalitară", scrie marele arhitect austriac Adolf Loos la întoarcerea din călătoria întreprinsă în America. Mă uit în jurul meu, pe stradă. Aici, în Occident, uneori mi-e sete de diferență. Aș vrea să văd un bătrân îmbrăcat cu un pulover de lână, tricotat manual. Imposibil. Ceea ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dintr-un băț lung având la capăt o cârpă de bumbac, utilizat pentru curățat cuptorul.) Mica semilună de făină și unt, produs tipic pentru Franța, la fel ca și vinul de Bordeaux și brânza Camembert, este de fapt o invenție austriacă, preluată de la Turci, în timpul asediului Vienei din 1683. Asta-mi spune tot punga de hârtie. Ajunge în Franța abia în 1770, ca un capriciu al reginei Marie-Antoinette. Proverbele legate de pâine sunt istețe, agere și necruțătoare ca limba franceză: Pleurer
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
numai ca ei să se poată ghiftui cu toate bunătățile oferite prin «daruri» silite. Nicăieri nu s-a putut vedea o mai cumplită secătuire sub toate raporturile a unei populații harnice și nevinovate ca cea din Țara Făgărașului, din partea armatei austriece. Așezarea în aceste sate a soldaților călăreți îi neliniștea mult pe iobagi, căci li se rechiziționau livezile și grădinile din primăvară până în toamnă pentru păscutul și fânul necesar cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu care se încingeau adevărate orgii, punând întregul sat în fierbere cu căratul băuturii și pregătirea alimentelor la bucătărie. Iată ce ne spun la acea anchetă din iulie 1726, iobagii din Ucea de Sus despre unul din acești «viteji» ofițeri austrieci : «Nu de mult a fost în satul nostru un căpitan Martinech, căruia a trebuit să-i dăm 30 de care cu fân, 6 câble de secară, 6 de grâu, 15 de ovăz, socotind la 5 ferdele câbla, 4 porci grași
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]