4,649 matches
-
comunismului; și același argument a fost folosit începând cu al Doilea Război Mondial în multe țări din lumea a treia. În timp ce sistemele politice populiste încearcă, deseori fără succes, să construiască noi instituții pentru a echilibra influența grupărilor tradiționale, sistemele politice autoritare inegalitare încearcă să reînvie aceste entități tradiționale, bazându-se pe loialitatea pe care ele le generau în trecut. Acest obiectiv este evident mai ușor de atins când sistemul politic autoritar inegalitar înlocuiește un sistem tradițional, și în special atunci când monarhul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
noi instituții pentru a echilibra influența grupărilor tradiționale, sistemele politice autoritare inegalitare încearcă să reînvie aceste entități tradiționale, bazându-se pe loialitatea pe care ele le generau în trecut. Acest obiectiv este evident mai ușor de atins când sistemul politic autoritar inegalitar înlocuiește un sistem tradițional, și în special atunci când monarhul este determinantul acestei mișcări. Totuși, chiar și atunci sunt dificultăți, deoarece apar și instituții mai moderne, inclusiv birocrația. De aceea baza sistemelor politice autoritare inegalitare constă în esență în forțele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ușor de atins când sistemul politic autoritar inegalitar înlocuiește un sistem tradițional, și în special atunci când monarhul este determinantul acestei mișcări. Totuși, chiar și atunci sunt dificultăți, deoarece apar și instituții mai moderne, inclusiv birocrația. De aceea baza sistemelor politice autoritare inegalitare constă în esență în forțele armate, deoarece acestea nu numai că asigură puterea fizică de control și subminare a opoziției, dar pot ajuta și la consolidarea principiilor ierarhice pe care regimul dorește să le mențină. Acolo unde se înființează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a opoziției, dar pot ajuta și la consolidarea principiilor ierarhice pe care regimul dorește să le mențină. Acolo unde se înființează o organizație "de masă" (un partid) mai ales când se face trecerea de la un regim liberal-democratic la un regim autoritar inegalitar acest lucru se realizează pe linie militară și cu ajutorul armatei. Totuși, astfel de partide sunt create doar după ce forțele armate au fost de ceva timp la putere; ele oferă forțelor armate un sprijin mai larg decât le pot asigura
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ceva timp la putere; ele oferă forțelor armate un sprijin mai larg decât le pot asigura militarii înșiși. Astfel, în timp ce configurația instituțiilor și grupurilor în sistemele populiste este hibridă și duce la conflicte interne grave, configurația instituțiilor în sistemele politice autoritare inegalitare este întrucâtva artificială. Grupările tradiționale constituie sprijinul regimului, dar sunt de obicei prea slabe. Armata încearcă să umple acest gol, în timp ce birocrația are un rol foarte important în procesul de luare a deciziilor la nivel public. Ca rezultat, configurația
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fie puternică, cu excepția situației când liderul poate păstra regimul prim propria "carismă"; dar acest lucru se întâmplă mai rar ca în sistemele politice populiste, pentru că nu există de obicei nicio sursă de sentiment popular în sprijinul conducătorilor. Deloc surprinzător, sistemele autoritare inegalitare se confruntă cu un înalt nivel de tensiune internă care duce adesea la prăbușirea lor. Privire de ansamblu Alături de structuri (instituții și grupuri), principiile normative sunt caracteristicile cheie ale sistemelor politice; ele ghidează deciziile luate de actorii acestor sisteme
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care sunt situate toate sistemele politice. În acest spațiu, din cauza imitării și/ sau a impunerii, sistemele politice sunt grupate în jurul unui număr mic de poziții. În lumea contemporană au existat cinci asemenea grupări, constituite din sisteme politice liberal-democratice, egalitare autoritare, tradiționale inegalitare, populiste și autoritare inegalitare. Configurația structurilor variază considerabil de la un tip de sistem politic la altul. În sistemele liberal-democratice, instituțiile constituționale ocupă o poziție marcantă; partidele și grupurile joacă și ele un rol foarte important, dar mai mult
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemele politice. În acest spațiu, din cauza imitării și/ sau a impunerii, sistemele politice sunt grupate în jurul unui număr mic de poziții. În lumea contemporană au existat cinci asemenea grupări, constituite din sisteme politice liberal-democratice, egalitare autoritare, tradiționale inegalitare, populiste și autoritare inegalitare. Configurația structurilor variază considerabil de la un tip de sistem politic la altul. În sistemele liberal-democratice, instituțiile constituționale ocupă o poziție marcantă; partidele și grupurile joacă și ele un rol foarte important, dar mai mult în cadrul structurii instituționale oficiale. Sistemele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a încercat modernizarea societății și în special reducerea rolului triburilor și grupurilor etnice, adesea prin folosirea sistemelor cu un singur partid. Această încercare a eșuat însă de cele mai multe ori, chiar și în condițiile liderilor carismatici. Pe de altă parte, sistemele autoritare inegalitare au încercat să se întoarcă la trecut. Deseori, ele au făcut uz de coerciție, iar militarii au jucat un rol important. Rezultatul a fost și în acest caz limitat, chiar atunci când s-a bazat pe lideri carismatici. Unele dintre
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
premiselor lui Hobbes, să considerăm "inalienabil" și universal "valoros" dreptul de a năzui, dreptul de a obține, o perspectivă nu foarte diferită de dreptul la "fericire"? Dezvoltarea politică, sporire a oportunităților de alegere Întorcându-ne la definiția politicii ca alocare autoritară a valorilor, ne întrebăm despre ale cui valori este vorba. Un posibil răspuns este acela că sunt implicate toate valorile existente la un moment dat în societate. Totuși, așa cum s-a arătat în capitolul 2, sistemul politic nu poate ține
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acțiunii instituțiilor sau grupurilor. Poate fi aceasta cu adevărat o soluție? Există oare limite ale gradului de coerciție pe care îl poate impune un regim fără să-și pericliteze viitorul? Sisteme politice coercitive și dictaturi Numărul mare de sisteme politice autoritare Regimurile coercitive sunt larg răspândite în lumea contemporană, poate că cele mai multe trebuie descrise în această manieră, iar o minoritate însemnată dintre ele aplică metode foarte aspre. Frecvența loviturilor de stat militare și de alte tipuri dovedește magnitudinea acestei probleme, deși
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și Suediei pot fi astfel puse în contrast cu cele ale Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei. Nu este totuși surprinzător faptul că majoritatea societăților și în special țările recent create consideră dificil de evitat perioadele de conducere dictatorială. Dificultăți întâmpinate de regimurile autoritare Faptul că regimurile dictatoriale au succes doar pentru o anumită perioadă de timp sugerează că un sistem politic autoritar nu poate fi cu adevărat viabil, sau cel puțin că împrejurările în care aceste dictaturi pot fi menținute sunt mai degrabă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că majoritatea societăților și în special țările recent create consideră dificil de evitat perioadele de conducere dictatorială. Dificultăți întâmpinate de regimurile autoritare Faptul că regimurile dictatoriale au succes doar pentru o anumită perioadă de timp sugerează că un sistem politic autoritar nu poate fi cu adevărat viabil, sau cel puțin că împrejurările în care aceste dictaturi pot fi menținute sunt mai degrabă stringente. În primul rând, construirea și susținerea unui aparat coercitiv necesită cheltuieli. Stabilirea variatelor pârghii de control implică faptul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și încearcă să se mențină prin coerciție. Un nivel scăzut de sprijin este deseori rezultatul schimbărilor în structura socio-economică; astfel se explică existența, în lumea contemporană, a diverselor dictaturi apărute în procesul dezvoltării în țări fie comuniste, fie populiste sau autoritare inegalitare. În timp ce multe regimuri reușesc să se mențină pentru o vreme prin folosirea coerciției, costurile aparatului coercitiv sunt atât de mari încât dictaturile au fost rareori durabile. Sprijinul și coerciția sunt două componente ale vieții politice care, deși diametral opuse
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu reprezintă în întregime o explicație: India are un produs național brut per capita scăzut și este o democrație liberală; iar unele țări din America Latină al căror produs național brut per capita este relativ ridicat, precum Argentina, au cunoscut regimuri autoritare sau populiste. Un mod de a analiza și mai în amănunt problema este abandonarea dihotomiilor. În primul studiu de acest gen al lui Lipset, democrațiile au fost împărțite în două categorii, "stabile" și "instabile" (Lipset, 1960, ed. a 2-a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rațiunile acestor "excepții". În special în anii '70 s-a argumentat că prezența sau absența democrației liberale a fost serios afectată de "dependența" națiunilor respective. Această perspectivă a vizat în special America Latină, din moment ce în această zonă se întâlneau cele mai multe țări autoritare inegalitare care, doar pe temeiuri economice, "ar fi trebuit" să fie democrații liberale și care erau totuși (de cele mai multe ori) sub conducere militară. S-a pretins că existența multor guverne autoritare (în special de dreapta) se datora direct sau indirect
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
America Latină, din moment ce în această zonă se întâlneau cele mai multe țări autoritare inegalitare care, doar pe temeiuri economice, "ar fi trebuit" să fie democrații liberale și care erau totuși (de cele mai multe ori) sub conducere militară. S-a pretins că existența multor guverne autoritare (în special de dreapta) se datora direct sau indirect politicilor țărilor din "nucleu" (cu alte cuvinte, Statele Unite și țările Europei de Vest) (Chilcote, 1981: 271-346). Totuși, această perspectivă și-a pierdut din susținere începând cu anii 1980, deoarece America Latină a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să ia în special forme teritoriale. Când toate aceste condiții sunt favorabile, efectul "segmental" al unei diviziuni de bază poate crește la maxim. Corpul politic poate cădea până la un nivel de integrare atât de redus încât chiar și cel mai autoritar regim să fie incapabil să prevină războiul civil și în cele din urmă destrămarea națiunii (Jackson și Stein, 1971: 265-332). Caracteristici culturale Impactul caracteristicilor culturale asupra vieții politice a fost mult timp puternic; există numeroase comentarii asupra faptului că tradițiile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
religios. Și în democrațiile liberale vestice, grupurile sunt elemente fundamentale ale sistemului politic. Așa cum vom vedea în capitolul 9, cele mai importante partide politice își au originea și încă își mai atrag sprijinul din grupurile etnice, religioase sau clasiale. Guvernările autoritare au încercat din când în când să le ocolească, să le ignore sau să le distrugă; însă o asemenea tactică le-a pus adesea pe ele însele în pericol, așa cum am văzut în capitolul 5. Colapsul comunismului în Polonia poate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pusă în cauză teoria clasică a grupurilor (Weinstein, 1962: 153-224). Era evident că interferența cu grupurile era prezentă peste tot. Unele societăți erau dominate de grupări largi sau de instituții care nu permiteau în niciun fel apariția entităților concurente. Statele autoritare controlau drastic grupurile și instituțiile, dar nici măcar cele liberale nu se caracterizau printr-o deschidere totală. În particular, o anumită complicitate între unele grupuri mai mari, precum patronatele sau sindicatele, părea să ducă, pe continentul european și în special în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
îngreunată recunoașterea, iar uneori chiar crearea noilor grupuri. Dacă grupurile ar fi fost consolidate cu adevărat și nu ar fi fost supuse ingerințelor, s-ar fi putut ajunge la starea descrisă de teoria grupurilor, însă în realitate statele liberale și autoritare, egalitare și inegalitare păreau a fi departe de acel model. Organizațiile de interese și mișcările În același timp, începând cu anii '60 societățile moderne nu păreau să mai poată fi descrise cu acuratețe decât dacă se lua în calcul o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
interesul lor, beneficiind în schimb de supunere, deoarece par să reprezinte statul. Astfel, transferul legitimității se poate extinde în jos, spre organizații mai specializate care sunt alcătuite pentru a controla populația. Acest tip de dezvoltare apare în special în sistemele autoritare, iar dintre acestea, în special în cele populiste sau cu caracter "progresist". În aceste regimuri, sindicatele, organizațiile de tineret, centrele culturale și o mulțime de alte asociații așa-zise "voluntare" își fac apariția prin intermediul statului pentru a promova scopurile pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
le creaseră. Astfel, o biserică își poate recâștiga influența datorită faptului că asociațiile religioase auxiliare articulează cereri "moderne". În acest caz, sistemul politic se îndreaptă pas cu pas în direcția asociativă. Totuși, o asemenea mișcare poate fi "înghețată" prin mijloace autoritare. Acest lucru se petrece când autoritățile naționale se tem ca organizațiile auxiliare să nu obțină independență și totodată de crearea unor asociații independente. Se poate întâmpla în sistemele politice în care se fac eforturi de a păstra grupurile comunitare tradiționale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unde asociațiile dependente sunt preponderente există o oarecare articulare și o oarecare selecție: articularea este mai pronunțată când asociațiile dependente ies încet de sub tutela grupului "patern", în timp ce selecția predomină când autoritățile publice dețin în continuare frâiele asupra asociațiilor, în mod autoritar; sistemele comuniste au constituit un exemplu clar al unei astfel de strategii. Natura ambiguă a entităților asociative Distincțiile în privința rolului grupurilor sugerează trei remarci. În primul rând, grupurile asociative sunt ambigui. De fapt, asociațiile "pure" sunt aproape întotdeauna cazuri limitate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
radio și apoi la televiziune, o soluție a fost uneori ca presa scrisă să fie organizată pe baza asociațiilor independente, iar ca radioul și televiziunea pe baza unei "unice instituții naționale". Statele Unite au fost la una din extreme; sistemele complet autoritare din lumea comunistă și de peste tot, la cealaltă; majoritatea țărilor vest-europene au avut tendința de a adopta un model intermediar. Tabel 8.2 Exemple de prevederi legale pentru presa scrisă, radio și televiziune Presă Radio Televiziune (1) Pluraliste și bazate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]