4,238 matches
-
adusă prima dată în fază de exploatare industrială de către Carl Bosch. De asemenea se consideră că jumătate dintre atomii de azot în componența celulelor din organismul unui individ trăitor la începutul celui de-al treilea mileniu provine nu din sinteza bacteriană, naturală, a azotului, ci rezultă dintr-o fabrică Haber-Bosch. Fără fabricile de amoniac cu care Germania și-a hrănit populația și a produs armamentul (explozibilii) necesar după ce marina militară britanică a distrus, la data de 8 decembrie 1914, flota amiralului
Fritz Haber () [Corola-website/Science/308769_a_310098]
-
prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie cu zeamă bordeleză. "Viala "publică tratatul “"Les maladies de la vigne"”, iar "Prillioux" un tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora. Apare o nouă ramură a patologiei vegetale, numită fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorește lucrărilor unor așa savanți renumiți ca "E. Smith, Iacevski, Krasilnikov, Bergey, Săvulescu" etc. În anul 1881
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Sylloge fungorum omnium cognitorum"”, în 26 de volume în care a descris circa 75000 de specii de ciuperci. În 1892 savantul rus "D. Ivanovski" a demonstrat că agentul patogen al mozaicului tutunului nu este o bacterie, deoarece trece prin filtrele bacteriene. În ". Beijerinck" menționează că mozaicul tutunului este provocat de un parazit acelular, pe care l-a numit „"contagium vivum fluidum"”. A apărut o nouă direcție în patologia vegetală - "fitovirusologia". Dezvoltarea de mai departe a acestei direcții se datorește lucrărilor unor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
a oferit informații privind toate genele nou introduse, nu numai cele exprimate, - evaluarea riscurilor a luat în considerare toate genele introduse, exprimate sau nu. Evaluarea a fost făcută în acest caz pentru riscurile rezultând din prezența genei β-lactamază cu promotor bacterian neexprimată, - în cazul produselor destinate utilizării în alimentația umană sau animală, evaluarea riscurilor în temeiul Directivei 90/220/ CEE stabilește dacă modificarea genetică poate cauza efecte toxice sau de altă natură, dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediu, - nu există
jrc3213as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88370_a_89157]
-
mare de molecule organice, ioni anorganici, enzime și acizi nucleici. În cadrul citoplasmei se găsesc mai multe formațiuni, cum ar fi: Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza proteica, de oxidoreducere și de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul celulei fără a fi delimitat de o membrana distinctă față de citoplasma. În cromozomul bacterian este stocata
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
ar fi: Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosinteza proteica, de oxidoreducere și de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul celulei fără a fi delimitat de o membrana distinctă față de citoplasma. În cromozomul bacterian este stocata informația genetică necesară autoreplicării, precum și organizarea structurală și funcțională a celulei bacteriene. Plasmidele pot păstra informația genetică adiționala
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formării șporului. Nucleoidul este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul celulei fără a fi delimitat de o membrana distinctă față de citoplasma. În cromozomul bacterian este stocata informația genetică necesară autoreplicării, precum și organizarea structurală și funcțională a celulei bacteriene. Plasmidele pot păstra informația genetică adiționala, situate în proximitatea nucleoidului. Informația păstrată de acestea nu este vitală și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile ale celulei bacteriene
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
dintr-o moleculă de ADN unic bacterian, materia nucleară fiind concentrată în centrul celulei fără a fi delimitat de o membrana distinctă față de citoplasma. În cromozomul bacterian este stocata informația genetică necesară autoreplicării, precum și organizarea structurală și funcțională a celulei bacteriene. Plasmidele pot păstra informația genetică adiționala, situate în proximitatea nucleoidului. Informația păstrată de acestea nu este vitală și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile ale celulei bacteriene, precum ar fi codificarea genetică a unor toxine selectiv produse cât și recunoașterea acțiunii
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
bacterian este stocata informația genetică necesară autoreplicării, precum și organizarea structurală și funcțională a celulei bacteriene. Plasmidele pot păstra informația genetică adiționala, situate în proximitatea nucleoidului. Informația păstrată de acestea nu este vitală și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile ale celulei bacteriene, precum ar fi codificarea genetică a unor toxine selectiv produse cât și recunoașterea acțiunii unor iatrogeni (antibiotice). În afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, întâlnim și formațiuni particulare specifice unor specii bacteriene. Este un înveliș, ce poate îngloba unul sau
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
nucleoidului. Informația păstrată de acestea nu este vitală și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile ale celulei bacteriene, precum ar fi codificarea genetică a unor toxine selectiv produse cât și recunoașterea acțiunii unor iatrogeni (antibiotice). În afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, întâlnim și formațiuni particulare specifice unor specii bacteriene. Este un înveliș, ce poate îngloba unul sau mai mulți germeni, fiind întâlnită la unele specii. Este constituită din material macromolecular de consistentă gelatino-vâscoasă, ce conține apă în proporție de 90% și
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
și de obicei reprezintă aspecte evolutiv-adaptabile ale celulei bacteriene, precum ar fi codificarea genetică a unor toxine selectiv produse cât și recunoașterea acțiunii unor iatrogeni (antibiotice). În afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, întâlnim și formațiuni particulare specifice unor specii bacteriene. Este un înveliș, ce poate îngloba unul sau mai mulți germeni, fiind întâlnită la unele specii. Este constituită din material macromolecular de consistentă gelatino-vâscoasă, ce conține apă în proporție de 90% și alte substanțe specifice speciilor la care se manifestă
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
fiind întâlnită la unele specii. Este constituită din material macromolecular de consistentă gelatino-vâscoasă, ce conține apă în proporție de 90% și alte substanțe specifice speciilor la care se manifestă: polizaharide, acid hialuronic, polipeptide. În funcție de grosime și raporturile sale cu celulă bacteriană, se cunosc mai multe tipuri de capsula și anume: Se produce odată cu pătrunderea unei bacterii într-un corp receptiv și are rolul de apărare bacteriană împotriva procesului de fagocitoza. În cadrul capsulei bacteriene, există condiții necesare de autoreplicare și secreție toxică
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
la care se manifestă: polizaharide, acid hialuronic, polipeptide. În funcție de grosime și raporturile sale cu celulă bacteriană, se cunosc mai multe tipuri de capsula și anume: Se produce odată cu pătrunderea unei bacterii într-un corp receptiv și are rolul de apărare bacteriană împotriva procesului de fagocitoza. În cadrul capsulei bacteriene, există condiții necesare de autoreplicare și secreție toxică și de produși hemolizici. Capsula bacteriană este strict legată de patogenitatea bacteriei respective. Când capsula bacteriană se pierde sub acțiunea diferiților factori infulențatori bacteriile își
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
polipeptide. În funcție de grosime și raporturile sale cu celulă bacteriană, se cunosc mai multe tipuri de capsula și anume: Se produce odată cu pătrunderea unei bacterii într-un corp receptiv și are rolul de apărare bacteriană împotriva procesului de fagocitoza. În cadrul capsulei bacteriene, există condiții necesare de autoreplicare și secreție toxică și de produși hemolizici. Capsula bacteriană este strict legată de patogenitatea bacteriei respective. Când capsula bacteriană se pierde sub acțiunea diferiților factori infulențatori bacteriile își pierd patogenitatea dar își păstrează capacitatea imunogena
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
de capsula și anume: Se produce odată cu pătrunderea unei bacterii într-un corp receptiv și are rolul de apărare bacteriană împotriva procesului de fagocitoza. În cadrul capsulei bacteriene, există condiții necesare de autoreplicare și secreție toxică și de produși hemolizici. Capsula bacteriană este strict legată de patogenitatea bacteriei respective. Când capsula bacteriană se pierde sub acțiunea diferiților factori infulențatori bacteriile își pierd patogenitatea dar își păstrează capacitatea imunogena, astfel putând fi folosite în prepararea vaccinurilor. Unele specii bacteriene prezintă organite specifice pentru
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
într-un corp receptiv și are rolul de apărare bacteriană împotriva procesului de fagocitoza. În cadrul capsulei bacteriene, există condiții necesare de autoreplicare și secreție toxică și de produși hemolizici. Capsula bacteriană este strict legată de patogenitatea bacteriei respective. Când capsula bacteriană se pierde sub acțiunea diferiților factori infulențatori bacteriile își pierd patogenitatea dar își păstrează capacitatea imunogena, astfel putând fi folosite în prepararea vaccinurilor. Unele specii bacteriene prezintă organite specifice pentru deplasarea în mediile hidrice, numite cili, cu originea în citoplasma
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
de produși hemolizici. Capsula bacteriană este strict legată de patogenitatea bacteriei respective. Când capsula bacteriană se pierde sub acțiunea diferiților factori infulențatori bacteriile își pierd patogenitatea dar își păstrează capacitatea imunogena, astfel putând fi folosite în prepararea vaccinurilor. Unele specii bacteriene prezintă organite specifice pentru deplasarea în mediile hidrice, numite cili, cu originea în citoplasma, imediat sub membrana. Acești cili sunt structuri filamentoase, flexibile, extrem de subțiri 0.01-0.02μm cu o lungime variabilă. În afara rolului evident în locomoție, cilii au un
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
rolului evident în locomoție, cilii au un rol în pătrunderea și invadarea celulelor. Sunt formațiuni filamentoase rigide, scurte, neflexibile, întâlnite atât la bacteriile ciliate cât și la cele neciliate. Sunt foarte mici putând fi observați doar cu ajutorul microscopului electronic. Pilii bacterieni sunt de două tipuri: Este alcătuit dintr-o masă de filamente polizaharidice, structura ce formează în ansamblul său o pâsla ce asigură fixarea bacteriilor la celule. Că și capsula, glicocalixul se formează doar în cazul pătrunderii bacteriei într-un organism
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
alcătuit dintr-o masă de filamente polizaharidice, structura ce formează în ansamblul său o pâsla ce asigură fixarea bacteriilor la celule. Că și capsula, glicocalixul se formează doar în cazul pătrunderii bacteriei într-un organism. Este o formă de rezistență bacteriană, care ia naștere când bacteria ajunge în condiții nefavorabile de mediu. Acesta este o formațiune sferica sau ovoidala, ce se formează în interiorul celulei bacteriene. Comparativ cu formle vegetative, șporii au un conținut mai redus de apă, săruri de fosfor și
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
glicocalixul se formează doar în cazul pătrunderii bacteriei într-un organism. Este o formă de rezistență bacteriană, care ia naștere când bacteria ajunge în condiții nefavorabile de mediu. Acesta este o formațiune sferica sau ovoidala, ce se formează în interiorul celulei bacteriene. Comparativ cu formle vegetative, șporii au un conținut mai redus de apă, săruri de fosfor și potasiu, enzime, dar sunt mai bogați în ioni de Că și Mg. Formarea șporului poartă denumirea de sporogeneza și se desfășoară în trei etape
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
cu formle vegetative, șporii au un conținut mai redus de apă, săruri de fosfor și potasiu, enzime, dar sunt mai bogați în ioni de Că și Mg. Formarea șporului poartă denumirea de sporogeneza și se desfășoară în trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare decât a formei vegetative, ducând la deformarea ei. Așezarea șporului poate fi central, subterminal și terminal. Constituie trecerea șporului din formă sporulară în formă vegetativa, ce durează până la
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
Era interesat îndeosebi de gemeni. Începând cu anul 1943, gemenii erau selectați și puși în barăci speciale. A studiat și o boală numită "Noma", care îi afecta în special pe copiii de romi din lagăr. Deși "Noma" e o boală bacteriană ce afectează copiii suferinzi de malnutriție și stres, a încercat să demonstreze că principala cauză era pretinsa lor „inferioritate rasială”. Experimentele lui Mengele aveau valoare științifică dubioasă. Printre ele se numărau injectarea unor substanțe chimice direct în ochii copiilor în
Josef Mengele () [Corola-website/Science/302760_a_304089]
-
respirația celulară), și a proteinelor purtătoare de oxigen hemoglobina și mioglobina. Fierul anorganic implicat în reacții redox se găsește de asemenea în complexele fier-sulf din multe enzime, cum ar fi nitrogenaza și hitrogenaza. Atunci când organismul se confruntă cu o infecție bacteriană, fierul este "sechestrat" în interiorul celulelor (de obicei în molecula de depozitare feritină) astfel încât să nu poată fi folosit de către bacterii. Fierul absorbit din duoden este legat în transferină și transportat prin sânge către diverse celule, unde este înglobat în proteine
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
ul (numit și mureină sau mucopeptid) formează peretele celular bacterian. Se compune dintr-o parte glucidică (sau polizaharid) și o parte peptidică. Polizaharidul este un polimer de glicozaminopeptide în care N-acetil-glucozamina (GlcNAc sau NAG) și acidul N-acetil-muramic (MurNAc sau NAM) sunt legați prin legături ozidice formula 1, legături ce pot fi
Peptidoglican () [Corola-website/Science/302811_a_304140]
-
peptidică. Polizaharidul este un polimer de glicozaminopeptide în care N-acetil-glucozamina (GlcNAc sau NAG) și acidul N-acetil-muramic (MurNAc sau NAM) sunt legați prin legături ozidice formula 1, legături ce pot fi distruse de lizozim. NAM este un compus specific al pereților celulelor bacteriene. Două polizaharide sunt legate prin punți peptidice la nivelul NAM, punți formate între diferiți aminoacizi: D-alanina, L-alanina, acidul glutamic, L-lizina sau acidul diaminopimelic (analog al lizinei). Formele D ale aminoacizilor sunt specifice peretelui celular bacterian, negăsindu-se
Peptidoglican () [Corola-website/Science/302811_a_304140]