5,546 matches
-
marile puteri și să apeleze la ajutor european putea duce la crearea unei situații periculoase. REVOLUȚIA SÎRBĂ Toate condițiile pe care tocmai le-am analizat erau prezente și în pașalîcul Belgradului, care a devenit primul centru al unei revoluții naționale balcanice încununate de succes (vezi harta 19). Provincia aceasta de graniță avea înainte de 18044 o populație de aproximativ 368000 de locuitori, un mare număr din rîndurile ei fiind luptători experimentați. Să ne amintim că în timpul războiului dintre imperiile habsburgic și otoman
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceea o politică de colaborare cu guvernul otoman, dar prin 1806 situația se schimbase total. Aflat în război cu Poarta, ca și în trecut, cînd apelase frecvent la sprijinul creștinilor în timpul invaziilor, guvernul rus privea acum cu ochi buni ajutorul balcanicilor. La momentul respectiv, o armată rusească se afla în Principate, o flotă străbătea apele Adriaticii, iar alte trupe rusești, împreună cu cele muntenegrene, ocupau porturile Kotor și Budva. Serbia putea forma un front de legătură între toate aceste zone operative. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aliată atunci cînd interesele europene cereau un asemenea curs de acțiune. Revoluția sîrbă constituia un eveniment minor al timpului, ea desfășurîndu-se într-o regiune îndepărtată, departe de centrele de putere ale Europei. În schimb, cea de a doua revoluție națională balcanică, aceea a grecilor, a declanșat conflictul diplomatic european major din cel de al treilea deceniu al secolului. REVOLUȚIA DIN PRINCIPATELE DUNĂRENE Cu toate că principalele evenimente ale revoluției grecești din deceniul al treilea al secolului al nouăsprezecelea se vor desfășura în Pelopones
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a revoltei grecilor avea să fie mai complexă. Societatea grecească era divizată în ceea ce erau aproape două lumi distincte. Pătura inferioară era alcătuită din locuitorii Greciei propriu-zise. Populația ei, țărani, pescari, notabili și militari, era similară cu aceea a ținuturilor balcanice învecinate. La vîrf, alți greci, în primul rînd fanarioții de la Constantinopol și din Principate, negustorii implicați în comerțul internațional și alți membri ai diasporei, beneficiau de privilegiile pe care Imperiul Otoman le putea asigura supușilor creștini cu care colaborau. Scopurile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
origine română. Domnitorul Moldovei, Mihail Suțu, era însă membru al societății și fusese asigurată cooperarea unui român de frunte, Tudor Vladimirescu. Mai mult, poziția geografică a Principatelor era excelentă din punct de vedere strategic. Dacă Eteria dorea implicarea altor popoare balcanice a bulgarilor, sîrbilor și românilor -, cel mai bun plan era evident ca revolta să izbucnească în Moldova; în drumul lor spre Grecia, forțele revoluționare victorioase puteau străbate apoi în marș teritoriul Balcanilor. Era de așteptat ca localnicii să se alăture
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În Grecia însă, forțele autonomiei locale erau atît de puternice, încît erau în stare să-l împiedice să domine pe orice om sau orice centru. Revoluția grecească suferea de o anumită slăbiciune fundamentală. Așa cum am văzut, nu izbucnise nici o revoltă balcanică generală și nici vreo mișcare de masă țărănească împotriva dominației turcești. În schimb, militarii locali își conduceau oamenii în acțiuni izolate împotriva forțelor otomane pe tot cuprinsul ținuturilor grecești. Practic, luptele au fost purtate de detașamente înarmate sub comanda căpeteniilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rupte în 1821, nu a fost întreprinsă nici o operație militară. Conducătorii ruși au preferat în schimb calea negocierilor și cooperarea cu celelalte mari puteri. Politica fundamentală a rușilor continua să fie aceeași ca și în trecut, favorizînd crearea de guverne balcanice autonome sub suveranitate otomană similare regimurilor din Principatele Dunărene, care, în cazul obținerii acestui avantaj, s-ar fi aflat sub protectoratul Rusiei. În ianuarie 1824, Alexandru a transmis în toate capitalele Europei un plan care prevedea înființarea a trei state
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
publice primiseră o educație clasică extrem de asemănătoare, în cadrul căreia limba și cultura Greciei antice deținuseră un rol predominant. În privința revoluției grecești din deceniul al treilea al secolului al nouăsprezecelea, aceștia transferau adesea impresiile despre Grecia imprimate în tinerețe asupra scenei balcanice contemporană cu ei. Îi considerau deci pe căpitanii greci și pe țăranii care îi urmau drept descendenții direcți ai eroilor mitologici ai lumii antice. Forțele otomane erau în mod frecvent zugrăvite ca barbari brutali care le terorizau din senin pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aflate în dispută. În octombrie 1826 a fost semnată Convenția de la Akkerman; guvernul otoman a cedat în fața celei mai mari părți a cererilor rușilor. Acordul rezolva problema frontierei asiatice și pe cea a conflictelor comerciale apărute. Deosebit de important pentru statele balcanice, două "Acte Separate" reglementau chestiunile Valahiei, Moldovei și Serbiei. Rusia obținea clar protectoratul asupra acestor trei provincii. În ciuda acestei cedări, negocierile i-au dat timp lui Mahmud II să instituie unele reforme interne. Sultanul a luat în iunie 1826 măsura
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ruși să aibă o influență majoră în rîndul sfetnicilor sultanului. Firește că politica aceasta afecta relațiile Rusiei cu locuitorii Balcanilor. Dacă guvernul rus putea ajunge să domine întregul imperiu, era mai puțin probabil ca el să sprijine mișcările de eliberare balcanice, care duceau la slăbirea statului otoman. De fapt, în anii următori, Rusia avea să devină interesată mai mult de protejarea Porții decît de mișcările naționale din Balcani. Se acorda în continuare un sprijin ferm menținerii drepturilor de autonomie deja garantate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
000 de locuitori, un sfert din grecii care trăiau pe atunci în Imperiul Otoman. În ciuda faptului că fusese în sfîrșit fondată o Grecie independentă, acest fapt nu însemna nici pe departe o împlinire pe măsura visurilor naționaliștilor greci. Un stat balcanic mic și împovărat de sărăcie, el avea puține asemănări cu reînviatul Imperiu Bizantin care constituia nu numai idealul fanarioților, ci și acela al majorității liderilor politici greci. În plus, independența acestuia era strict limitată. Pe viitor, cele trei mari puteri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Prin 1830, Principatele și Serbia se aflau sub protectoratul oficial al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control al marilor puteri a exercitat o influență hotărîtoare asupra evoluției politice a statelor balcanice vreme de o lungă perioadă. Termenii de protecție și protectorat utilizați aici descriu instituirea dreptului unui stat unic sau a unui grup de state recunoscut într-o formă oarecare prin tratate internaționale sau printr-un acord tacit de a se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și-au păstrat poziția pînă în 1923. Gradul influenței exercitate de o putere protectoare depindea de împrejurările din vremea respectivă și de problemele implicate. Cu toate acestea, principiul general recunoscut al dreptului de supraveghere europeană însemna că alcătuirea primelor guverne balcanice era impusă mai curînd de marile puteri decît de liderii naționali. Serbia constituie însă o excepție, prima administrație fiind opera oborcneazului Miloš. Împreună sau separat, statele europene au decis în 1830 forma de guvernămînt a Greciei, în 1856 organizarea Principatelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de guvernămînt a Greciei, în 1856 organizarea Principatelor Dunărene, în 1878 statutul autonom al Bulgariei și cel al Albaniei în 1913. Ulterior, puterile au intervenit în repetate rînduri în afacerile interne ale fiecăruia din aceste state. În anii următori, liderii balcanici au fost deci nevoiți să trateze nu numai cu Poarta, ci și cu statele Europei, care se bazau pe o enormă forță militară, politică și economică. 5 Instituirea guvernelor naționale În capitolele anterioare au fost analizate etapele parcurse de patru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost deci nevoiți să trateze nu numai cu Poarta, ci și cu statele Europei, care se bazau pe o enormă forță militară, politică și economică. 5 Instituirea guvernelor naționale În capitolele anterioare au fost analizate etapele parcurse de patru populații balcanice ca să dobîndească un grad înalt de control asupra propriei lor administrații. Pe la 1816, sub domnia oborcneazului Miloš, Serbia obținuse drepturi de autoguvernare internă, dar nu și un regim pe deplin autonom. Muntenegru reușise să păstreze o atitudine sfidătoare, ceea ce făcea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
independent, în ciuda administrației bavareze și a protecției marilor puteri. Cu toate că Muntenegru avea să continue să se angajeze în conflicte de frontieră aproape constante, iar Principatele Dunărene vor suferi o altă ocupație rusească și habsburgică în 1848, cu aceste excepții, statele balcanice au beneficiat de o perioadă de liniște relativă care va dura pînă în deceniul al optulea al secolului. Un conflict european major, Războiul Crimeei, a implicat realmente direct problemele Balcanilor, dar, în ciuda faptului că Principatele au trăit din plin și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
interesul lor și al adepților lor. Cu toate că mulți și-au dobîndit puterea grație autorității lor în mediul rural, puțini erau în favoarea unei administrații descentralizate sau a lărgirii dreptului de vot pentru includerea țărănimii majoritare. Pe lîngă înființarea instituțiilor interne, liderii balcanici trebuiau să stabilească natura relațiilor lor cu vecinii și cu marile puteri. Teoretic, statele autonome nu puteau avea relații externe acesta fiind privilegiul și îndatorirea Porții. De fapt, toate o făceau într-o formă sau alta. În momente de criză
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o făceau într-o formă sau alta. În momente de criză, erau în general trimiși agenți la curțile europene ca să prezinte punctul propriu de vedere al națiunii respective. Mai eficiente erau însă relațiile directe stabilite între consulatele europene din capitalele balcanice și guvernele naționale. Agenții consulari europeni au fost foarte activi pe tot parcursul acestei perioade. Ei se aflau în competiție unii cu alții pentru a fi cei mai influenți, se amestecau tot timpul în afacerile interne ale statelor din Balcani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
oferi protecție și favoruri localnicilor; unii dintre ei putînd chiar vinde cetățenia propriei lor țări. Ca parte a relațiilor lor externe, guvernele trebuiau să elaboreze o politică națională. Firește că nici unul dintre aceste state nu-i includea pe toți locuitorii balcanici de naționalitatea respectivă. Evident, trebuiau alcătuite planuri diplomatice și militare pentru eventuala anexare a altor teritorii. Trebuia totodată să se facă propagandă ideii naționale. Ne este imposibil să apreciem măsura în care aveau locuitorii din orice zonă a Balcanilor convingeri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de deținere a pămîntului și povara impozitelor și a corvezilor. O reglementare a acestei chestiuni constituia o necesitate stringentă pentru regimurile naționale, iar soluțiile adoptate de ele vor avea un efect hotărîtor asupra evoluției viitoare a fiecărui stat. Toate guvernele balcanice erau extrem de conștiente de faptul că dezvoltarea lor economică era mult în urma Europei Occidentale. Spre sfîrșitul secolului, în ciuda apariției statelor independente, prăpastia dintre Balcani și apusul Europei se adîncise considerabil. Eforturile depuse pentru modernizarea societăților balcanice și de introducere a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fiecărui stat. Toate guvernele balcanice erau extrem de conștiente de faptul că dezvoltarea lor economică era mult în urma Europei Occidentale. Spre sfîrșitul secolului, în ciuda apariției statelor independente, prăpastia dintre Balcani și apusul Europei se adîncise considerabil. Eforturile depuse pentru modernizarea societăților balcanice și de introducere a realizărilor tehnologice avansate ale Occidentului, cum ar fi căile ferate și telegraful, constituie o parte importantă a istoriei acestei regiuni. Punctele principale ale capitolului de față sînt însă problemele organizării politice, relațiile dintre statele balcanice și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
societăților balcanice și de introducere a realizărilor tehnologice avansate ale Occidentului, cum ar fi căile ferate și telegraful, constituie o parte importantă a istoriei acestei regiuni. Punctele principale ale capitolului de față sînt însă problemele organizării politice, relațiile dintre statele balcanice și marile puteri și chestiunea pămîntului și a țăranului. Problemele economice generale sînt tratate în secțiunea următoare. SERBIA DE LA MILOŠ LA MILAN Să ne amintim că statutul principatului sîrb fusese stabilit pe baza înțelegerii dintre Miloš și Marashli Ali Pașa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și-n dreapta. Primul lui obiectiv era asigurarea dreptului ereditar la succesiune pentru familia sa. Din cauză că nu voia să-și primejduiască relațiile cu Poarta, cneazul a refuzat să coopereze cu Eteria în strădania acesteia de a organiza o mare revoltă balcanică. Fără îndoială că nu a existat nici o legătură strînsă între sîrbi și greci, iar interesele Serbiei fuseseră prejudiciate de influența fanarioților la Constantinopol. La rîndul lor, liderii grecilor erau interesați în primul rînd de folosirea ținuturilor sîrbești ca bază de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost înființate în această perioadă. Rușii aveau deja reprezentanți în principatul sîrbesc; lor li s-a alăturat în 1835 un consulat austriac, în 1837 unul britanic, iar în 1838 unul francez. Ca și la Constantinopol și în oricare altă capitală balcanică, aceste consulate concurau în privința obținerii influenței asupra guvernului și participau activ la certurile interne. În timpul acestei crize politice, opoziția față de Miloš era constituită de Partidul Constituțional, al cărui șef era Toma Vučić-Perišić. Scopul acestui partid era adoptarea unei constituții care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de mai mare anvergură, el a făcut cu adevărat anumiți pași înainte în politica externă. Primul lui obiectiv a fost întărirea armatei, domeniu în care a reușit cu brio. Forțele lui militare au devenit cele mai puternice dintre toate statele balcanice. El a introdus în 1861 regula ca toți bărbații între douăzeci și cincizeci de ani să presteze serviciul militar, putînd astfel conta pe aproximativ nouăzeci de mii de soldați. Deși instruirea și echipamentul lor lăsau mult de dorit, efectivele erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]