8,717 matches
-
spune fetei să îl sărute, ca preț al permisiei de a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Hai la serbare!, București, 2001; Chiriași poznași, Deva, 2002; Una e Miruna!, București, 2002. Traduceri: Bella Ahmadulina, Lumină și ceață, București, 1983; Bulat Okudjava, Cântecul esențial, București, 1987; Vladimir Vâsoțki, Nerv, București, 1992 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Preafrumoasa Vasilisa (basme rusești), București, 1993 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Adam Mickiewicz, Balade și romanțe, București, 1998; Wislawa Szymborska, Sub o singură stea, București, 1999 (în colaborare cu Constantin Geambașu), În râul lui Heraclit, București, 1999 (în colaborare cu Constantin Geambașu). Repere
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
că ideea de Dumnezeu este înnăscută în ființele omenești și că observarea cerului i-a făcut pe oameni să-l vadă în mod just în relație cu Dumnezeu. Pe de altă parte, deși atît grecii cît și iudeii au compus basme despre divinitate, teologia grecilor e superioară prin doctrina privitoare la Dumnezeu, prin cea privitoare la zeii inferiori, prin morală și prin modul cum sînt prețuite darurile venite de la divinitate. Grecii care au devenit galileeni au adoptat religia ebraică, trădînd-o însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vol. I, pp. 321-325), două modele de religie se confruntă și, cum e obiceiul în asemenea cazuri, fiecare dintre ele revendică pentru sine capacitatea de a se apropia de divin, aruncînd asupra celuilalt acuzația de superstiție și etichetîndu-i credințele drept basme (mythoi). Grecului care se mîndrește cu o tradiție culturală și religioasă glorioasă și elevată, creștinul îi opune convingerea că aparenta „noutate” a propriei credințe l-ar ajuta să aibă singurul raport adevărat cu divinul; iar acuzația că gîndirea, spiritualitatea și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nepotul lui Manivelă", "nepotul lui Zmeu"), fiul...( "fiul ploii", "fiul cepei", "fiul lui chiflă") etc. Chiar dacă sursele acestor tipare expresive nu pot fi detectate cu certitudine (unele dintre cele citate par a evoca în cheie parodică forme de desemnare din basme), pentru a le fixa locul în seria mijoacelor stilistice ale oralității trebuie totuși invocate și formulele metaforice populare bazate pe nume de rudenie. Dintre ele, bine fixat e clișeul soră cu....: acesta circulă mai ales în forma soră cu moartea
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
devine hilariant, excesiv, limitat la prezent, fantastic, prin apariția unui personaj, Inge (Torna à Sorrento), în care copiii visează "mașini de fugit în lume" și, fugind de acasă, ajung numai pînă la cinematograf. Aceasta este o lume miraculoasă în genul basmului în care tragediile epocii ajung șterse: războiul, foametea, închisoarea comunistă, evacuarea casei părintești, declasarea socială, sărăcia, tuberculoza. În care vîrsta nu face ravagii, iar tragediile personale - divorțul într-o lume a respectabilității maxime, lipsa unui venit stabil și sărăcia, viața
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
abia se cunosc sau fuseseră supuși integrării unei ordini ce părea imuabilă capătă aura unei tradiții deja mitizate, trecând, peste noaptea schimbărilor, drept "cea mai importantă grupare a opoziției intelectuale de odinioară" (37). Ne aflăm într-o realitate aproape de limita basmului: a fost odată ca niciodată. Și totuși, pe un scenariu istoricește bine cunoscut: "Cea de-a doua fază a revoltei din Est a fost restaurația..." (22) Revoluția spontană, cu inițiatori și căi acoperite, începe să fie identificată ca revoluție furată
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
îmbracă Ileana Cosânzeana și când eram mică îmi plăcea să cred că îi voi calcă și eu pe urme când voi fi mare! Prea era frumoasă și prea îi venea bine ia înflorata așa cum îmi zâmbea parcă doar mie din “Basmele românilor”. Iubesc România în fiecare zi, ador obiceiurile noastre, ia românească, istoria noastră bogată în eroi și mai ales pe Eminescu! Destule motive să fim mândri că suntem români în fiecare zi, poate puțin mai mult astăzi în ziua de
LA MULTI ANI, ROMANIA! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381296_a_382625]
-
să plâng pe săturate? Părăsesc viața puțin câte puțin ca toată lumea, dar nu mor ca toată lumea. Învăț să plâng, lacrimile mele sunt stângace ca pașii unui prunc. Membrele mele au nevoie de lapte. Dă-mi sânul tău, Doamne.” Împrumutând titlul basmului eminescian, și totodată inspirat de Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, „basmul atât de cunoscut, acel Faust al poporului român” - după cum spune autorul într-o scurtă prefață -, Făt Frumos din lacrimă este o epopee: „Cântă epopeea, tu, ultim aed
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
mor ca toată lumea. Învăț să plâng, lacrimile mele sunt stângace ca pașii unui prunc. Membrele mele au nevoie de lapte. Dă-mi sânul tău, Doamne.” Împrumutând titlul basmului eminescian, și totodată inspirat de Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, „basmul atât de cunoscut, acel Faust al poporului român” - după cum spune autorul într-o scurtă prefață -, Făt Frumos din lacrimă este o epopee: „Cântă epopeea, tu, ultim aed...” Și acest ultim aed român de la sfârșitul secolului al XX-lea cântă, poate
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
mai mult, desigur, decât cei în vârstă.” Lipsită de o „ideologie specifică” și fără „idoli de tămâiat”, publicația se remarcă prin câteva contribuții documentare datorate lui D. Murărașu (Actualitatea lui Eminescu. Călin Nebunul. Model și creație, studiu însoțit de transcrierea basmului versificat și a modelului, după manuscrisul 2268 aflat la Biblioteca Academiei Române), și lui C. Gerota (Cincizeci de ani de la reprezentarea comediei „O scrisoare pierdută” a lui I. L. Caragiale). Colaborează cu poezie I. U. Soricu, Ilariu Dobridor și Virgil Tempeanu. Pompiliu
LANURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287744_a_289073]
-
a alcătuit epigrame în metru antic. Sub influența romantismului german, nuvelele Suferințe (Din ziarul unui june) și Mici escursiuni apelează frecvent la tonul patetic wertherian, insistând asupra sensibilității bolnăvicioase a eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la care împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
Demetrescu, I. T. Izvoranu și Mihail M. Trișcu, toți trei dornici să contribuie la impulsionarea vieții intelectuale din Craiova. Cel mai activ este Traian Demetrescu, prezent cu versuri și cu articolul Portrete din literatura franceză - M. Guyau. D. Stăncescu publică basme populare, M. Trișcu tipărește câteva Impresii de călătorie, iar Eugen Vineș alcătuiește note bibliografice. R.Z.
REVISTA INDEPENDENTA LITERARA-STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289221_a_290550]
-
două tipuri de gândire: a unui paznic de închisoare, venit de la țară, și a deținuților comuniști care se află sub supravegherea lui și care încearcă să îl convertească ideologic. Se remarcă alternanța planurilor narative, construcția elaborată, combinarea realului cu miraculosul basmelor. Romanul Așezarea (1989) se situează în prima lui parte sub semnul Muntelui vrăjit al lui Thomas Mann prin destinul protagonistului, un tânăr profesor de filosofie, Șerban Ghika, trimis într-un preventoriu pentru tratarea unei boli nenumite. Autoanaliza personajului este întreruptă
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
1871. Versurile din Buchet de simțăminte naționale pe anul 1860 sunt, fără excepție, patetice discursuri patriotice. Volumul Povești culese și corese (1860), semnat Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, reprezintă cea dintâi colecție de proză populară tipărită în limba română, conținând două basme, tot atâtea snoave, o legendă și două povestiri. Din motoul cărții, ca și din „precuvântare”, se poate sesiza rațiunea unui asemenea demers: cunoașterea spiritului popular, publicarea acestor pagini reprezentând un act ce se integra crezului național al lui S.-A
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
Anatomia criticii (1972, împreună cu Domnica Sterian), Malcolm Lowry, Sub vulcan (fragmente în „Secolul 20”, 1973) ș.a. Este autorul unei versiuni românești a Panciatantrei, repovestită pentru copii (1970). Peste Ocean va rescrie în limba engleză, împreună cu Dezso Benedek, un volum de basme din Transilvania: Ghosts, Vampires, and Werewolves. Eerie Tales from Transylvania Retold (1994). Debutul în „Studii de literatură universală” din 1969, urmat de câteva articole în „Analele Universității București”, anunță cariera de comparatist a lui S., prezent cu numeroase studii și
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
colaboratorii aceleiași reviste s-a simțit atras de Traian Demetrescu, de care l-a legat o strânsă prietenie. Studiile și le-a continuat la Liège, de unde se întoarce, în 1891, cu titlul de doctor în științe politice și administrative. Publică basme, snoave și traduceri, iar din 1895, împreună cu Carol Müller, înființează colecția „Biblioteca pentru toți”, urmărind, prin conținutul scrierilor selectate, răspândirea „frumosului și moralului”. Același imbold îl va călăuzi și în activitatea de director al revistei „Foaia pentru toți”, pe care
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost mereu reproduse, peste munți, de pildă, fiind consecvent retipărite de „Gazeta Transilvaniei” și „Luminătoriul”. În „Foaia pentru toți” va include mult folclor și traduceri din literatura universală. Paralel cu munca la redacție, continuă
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Ernest Legouvé și Jules Janin. Transpunerile vădesc anumită dexteritate literară și au fost apreciate în epocă. S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
În prefața la Basme culese din popor (1885) M. Gaster remarca drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
drept calitate principală a culegerii efortul lui S. de a se fi integrat spiritului popular, de a nu-l fi denaturat. Urmează, în 1892, o reeditare a primelor șase basme, la care mai adaugă încă nouăsprezece, în 1893 ies Alte basme culese din gura poporului, precum și câteva volume de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă motive inedite. Trei i-au fost traduse în franceză de Jules Brun. Snoavele valorizează același ton popular vioi, ce le sporește savoarea. Se poate constata că S. s-a străduit, ca și Al. Vasiliu, I. G.
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
culegerea folclorului. SCRIERI: Popa Cinzeacă, București, 1886; Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]