3,886 matches
-
a lua parte la ofensivă nu au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii iunie 1917. Forțele româno-ruse erau formate din 32,5 divizii de infanterie - 26 ruse și 6,5 române, 13 divizii de cavalerie ruse și 2 brigăzi de cavalerie române. Diviziile ruse de infanterie erau compuse din 12-16 batalioane și 6 baterii de artilerie iar diviziile de cavalerie din 24 de escadroane. Diviziile române aveau forța combativă mult diminuată, de exemplu Divizia 7
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii iunie 1917. Forțele româno-ruse erau formate din 32,5 divizii de infanterie - 26 ruse și 6,5 române, 13 divizii de cavalerie ruse și 2 brigăzi de cavalerie române. Diviziile ruse de infanterie erau compuse din 12-16 batalioane și 6 baterii de artilerie iar diviziile de cavalerie din 24 de escadroane. Diviziile române aveau forța combativă mult diminuată, de exemplu Divizia 7 Infanterie mai avea doar 5 batalioane
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
din 32,5 divizii de infanterie - 26 ruse și 6,5 române, 13 divizii de cavalerie ruse și 2 brigăzi de cavalerie române. Diviziile ruse de infanterie erau compuse din 12-16 batalioane și 6 baterii de artilerie iar diviziile de cavalerie din 24 de escadroane. Diviziile române aveau forța combativă mult diminuată, de exemplu Divizia 7 Infanterie mai avea doar 5 batalioane și 4100 militari, Divizia 12 Infanterie avea 7 batalioane și 2100 militari iar Brigada 2 Călărași avea 8 escadroane
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de armate „Arhiducele Iosif”", dispus pe aliniamentul Carpaților Orientali. <br>"Grupul de armate „Mackensen”" era format din Armata 3 bulgară, Armata de Dunăre și Armata 9 germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13,5 divizii de infanterie și 7 divizii de cavalerie.<br>Totalul forțelor Puterilor Centrale era de 32 de divizii de infanterie și 10
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
germană, cu un efectiv de 18,5 divizii de infanterie și 3 divizii de cavalerie.<br>"Grupul de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13,5 divizii de infanterie și 7 divizii de cavalerie.<br>Totalul forțelor Puterilor Centrale era de 32 de divizii de infanterie și 10 divizii de cavalerie. Diviziile de infanterie erau formate din 13 divizii germane, 12 divizii austro-ungare, 4 divizii bulgare, 3 divizii turce.Diviziile de cavalerie erau formate
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de armate „Arhiducele Iosif”" era format din unități austro-ungare cu un efectiv total de 13,5 divizii de infanterie și 7 divizii de cavalerie.<br>Totalul forțelor Puterilor Centrale era de 32 de divizii de infanterie și 10 divizii de cavalerie. Diviziile de infanterie erau formate din 13 divizii germane, 12 divizii austro-ungare, 4 divizii bulgare, 3 divizii turce.Diviziile de cavalerie erau formate din 2 divizii germane, 7 divizii austro-ungare și 1 divizie bulgară. La 30 mai/12 iunie 1917
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
divizii de cavalerie.<br>Totalul forțelor Puterilor Centrale era de 32 de divizii de infanterie și 10 divizii de cavalerie. Diviziile de infanterie erau formate din 13 divizii germane, 12 divizii austro-ungare, 4 divizii bulgare, 3 divizii turce.Diviziile de cavalerie erau formate din 2 divizii germane, 7 divizii austro-ungare și 1 divizie bulgară. La 30 mai/12 iunie 1917 s-a desfășurat la Iași, conferința de comandament în cadrul căreia a fost definitivat planul de operații pentru campania anului 1917, pe
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. În plus, la începutul anului 1918 Marele Cartier General a decis gruparea cele 10 regimente de vânători în două mari unități de nivel divizie, Diviziile 1 și 2 Vânători. Tot la începutul
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
și Divizia 16 Infanterie. Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. Diviziile de vânători erau formate din 2 brigăzi, cu un toatl de 2-3 regimente a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. Diviziile de vânători erau formate din 2 brigăzi, cu un toatl de 2-3 regimente a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a forțelor române era asigurată nominal de către generalul Constantin Prezan numit generalisim de regele Ferdinand la 19 noiembrie 1917. Asigurarea aspectelor administrative și a
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
Iași, precum și asigurarea ordinii în teritoriul dintre Prut și Nistru prin împiedicarea jafurilor și formarea depozitelor. Confruntarea eventuală cu unități bolșevice a fost prevăzută, drept care Antonescu a propus trimiterea unei divizii prevăzută cu mijloacele necesare și întărită un regiment de cavalerie, pentru a ocupa segmentul de cale ferată Tighina/ Bender - Socola - cu un puternic control al centrelor Bender și Chișinău. De asemenea, trupele diviziei ar fi urmat să aducă ordinea în zona afectată acesteia - pentru a asigura formarea depozitelor și ar
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
a fost blocată de bolșevici, iar încercarea guvernanților basarabeni de a prelua sub controlul lor căile ferate, a eșuat, după cum a eșuat și intenția lui Șcerbaciov - la care apelase Sfatul Țării, de a trimite în Basarabia Divizia a 7-a Cavalerie și 61 Infanterie. Sub pretextul cumpărării de produse alimentare, în scurt timp au sosit de la Kiev ofițerii ardeleni Osvadă, Meteș și Ioan Vescan și ulterior alți 20 de ofițeri ardeleni - pentru a pregăti sosirea eșalonului, pregătire care s-a făcut
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
măsuri prin comisariatele gărilor Tighina și Chișinău ca unitatea să nu poată sosi în capitală decât pe la orele 5-6 (aceasta dealtfel a și ajuns pe la 5). Trupele bolșevice - comandate de Kaabak, din Bateria a 60-a rusă, Regimentul Căzăcesc de Cavalerie Nr. 4 și companiile de Gardă Roșie, alături de moldoveni din Regimentul 1 Infanterie și din regimentele de cavalerie, au ocupat din timp gara și împrejurimile instalând tunuri în baterii și mitraliere pe acoperișuri. A doua zi pe 6 ianuarie, la
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
5-6 (aceasta dealtfel a și ajuns pe la 5). Trupele bolșevice - comandate de Kaabak, din Bateria a 60-a rusă, Regimentul Căzăcesc de Cavalerie Nr. 4 și companiile de Gardă Roșie, alături de moldoveni din Regimentul 1 Infanterie și din regimentele de cavalerie, au ocupat din timp gara și împrejurimile instalând tunuri în baterii și mitraliere pe acoperișuri. A doua zi pe 6 ianuarie, la contactul cu detașamentului situația a degenerat. Deși Inculeț și Erhan au încercat să prevină dezarmarea transilvănenilor, venind în
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
având cu obiectiv partea de nord-vest a capitalei. La 6 seara trupele s-au pus în mișcare spre Chișinău, dar s-au angajat în luptă cu trupe rusești concentrate de bolșevici - care aflaseră de sosirea trupelor române. Două divizii de cavalerie, multă infanterie și artilerie au angajat în luptă eșaloanele debarcate - lipsite de munițiile și hrana aflate în cel de-al treilea eșalon lăsat în urmă, oprit și el la Ungheni pe dreapta Prutului de trupele bolșevice. La ora 20 în lipsa
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
știrea că cel de-al treilea eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al imposibilități de aprovizionare, comandantul detașamentului a hotărât ruperea luptei și retragerea, mai întâi în pădurea Durleștilor. În urmărirea românilor a pornit în noapte de 7 ianuarie cavaleria rusă. După concentrarea trupelor în stația Ghidighici pe data de 7 ianuarie, retragerea a continuat la ora 8 dimineața spre Trușeni, Scoreni (sosire la ora 9, repaos de 4 ore), Ulmu (unde s-a sosit la ora 18, într-o
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
unei hotărâri din 6 ianuarie 1918 a unioniștilor (sprijinită ulterior de adunarea secretă a Blocului Moldovenesc - cea mai puternică facțiune din Sfatul Țării). Patru divizii române aflate la dispoziția Corpului VI Armată (11 și 13 infanterie și 1 și 2 cavalerie) însoțite de către comandantul Misiunii Militare Franceze franceze - generalul Henri Mathias Berthelot, au avansat peste Prut în data de 10 ianuarie 1918 în baza unei înțelegeri între Aliați. Pe data de 13 ianuarie Divizia 11 Infanterie a generalului Ernest Broșteanu a
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
rector al Seminarului din Curtea de Argeș, anterior profesor la Seminarul din București (din 1837), participant la Revoluția de la 1848 în Giurgiu. Constantin Z. Boerescu a urmat „Școala Fiilor de Militari, Iași” (Liceul Militar din Iași), apoi Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București, în urma absolvirii căreia va fi avansat la gradul de sublocotenent în 1875, în Batalionul de geniu. În 1887 se căsătorește cu Alexandrina Socec (n.1868, d. 1952), fiica cunoscutului librar și editor Ioan V. Socec, cu care a
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Lancea de cavalerie, trupă, model 1908 a fost o armă albă din categoria lănciilor, aflată în dotarea soldaților Armatei României din arma cavaleriei, în Primul Război Mondial. Lancea avea hampa confecționată din țeavă de oțel, căptușită la intrior cu hârtie absorbantă,pentru a
Lance de cavalerie, trupă, model 1908 () [Corola-website/Science/337419_a_338748]
-
Lancea de cavalerie, trupă, model 1908 a fost o armă albă din categoria lănciilor, aflată în dotarea soldaților Armatei României din arma cavaleriei, în Primul Război Mondial. Lancea avea hampa confecționată din țeavă de oțel, căptușită la intrior cu hârtie absorbantă,pentru a împiedica pătrunderea umezelii și apariția ruginii. Vârful era de formă piramidală, cu patru muchii, având un disc la bază pentru
Lance de cavalerie, trupă, model 1908 () [Corola-website/Science/337419_a_338748]
-
de performanță, practicând echitația. A deținut, recordurile naționale pe distanțele: București - Constantinopol (1907); Constantinopol - Constanța (1907) și Roman - București (două zile).). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Romulus Scărișoreanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 4 Roșiori și al Regimentului 9 Călărași. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5 Călărași, remarcându-se pe timpul acțiunilor militare din Dobrogea din campania anului 1916 și în Bătălia de la Oituz. În perioada 1919-1924 a comandat Divizia 1 Cavalerie, în fruntea căreia a participat la operațiile militare postbelice din Transilvania (1919-1920).
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
(n. 27 noiembrie 1865 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de brigadă și de divizie de cavalerie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de aghiotant regal în
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]
-
din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de brigadă și de divizie de cavalerie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de aghiotant regal în Casa Militară Regală și de comandant al Brigăzii 6 Roșiori. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 6 Roșiori (în perioada 15
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]
-
de aghiotant regal în Casa Militară Regală și de comandant al Brigăzii 6 Roșiori. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 6 Roșiori (în perioada 15 /28 august 1916 - 15/ 28 ianuarie 1917) și al Diviziei 2 Cavalerie (în perioada 15 /28 ianuarie 1917 - 10/ 23 aprilie 1918).
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]