23,403 matches
-
de-a dreptul, natura. Nici măcar prin resemantizări periodice. Altminteri, pe măsură ce înaintează către actualitatea aparentă a literaturii postbelice, notațiile devin din ce în ce mai interesante și se emancipează în tot mai mare măsură de imperativele citatelor. Cu - uneori - o radicalitate susceptibilă de schizoidie. Abordarea celebrei "competiții continue" invocate de Gheorhe Crăciun deține, de departe, supremația: În aceste condiții, nu ar fi poate inutil să plasăm articolele și studiile lor teoretice sub același regim care se aplică lumilor ficționale. Discutarea Ťficțiunii teoreticeť s-ar putea dovedi
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
a nu fi învinovățiți de plagiat, de furt intelectual. Ne întrebăm de ce faptul acesta normal se oprește brusc, în unele cazuri, atunci cînd este vorba de un artist-fotograf. De curînd, "Evenimentul zilei" a publicat pe un spațiu generos o fotografie celebră a lui Ion Cucu, aceea cu Bogza pe bicicletă, o imagine îndelung analizată, care a făcut turul breslei, și nu doar al ei, de nenumărate ori. Nici fotograful, nici acestă fotografie nu sînt întîmplătoare sau anonime, rătăcite pe cine știe ce site
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
del poeta, ovvero l�agonia trasfigurata del Novecento șTrupul poetului sau agonia trasfigurată a secolului XXȚ), cele patru eseuri tratează tot atâtea fațete ale personalității intelectuale a scriitorului florentin, completând un portret care adesea este conturat doar prin prisma operelor celebre ale sale, Il crepuscolo dei filosofi (Apusul filosofilor, 1906), Un uomo finito (Un om terminat, 1912), Storia di Cristo (Istoria lui Cristos, 1921) sau Gog (1931). Astfel, primul studiu, La scienza dell'anima (Știința sufletului) se oprește asupra interesului acestuia
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
Nici Francesco Cilea nu a procedat altfel. A urmat exemplul iluștrilor săi predecesori. Acțiunea, de puternică amprentă melodramatică, se petrece în deceniile de început ale secolului al XVIII-lea, în culisele Comediei Franceze. Câteva personaje - inclusiv eroina principală, Adriana, o celebră actriță - aparțin istoriei reale a epocii. Altele aparțin imaginației autorilor francezi ai piesei de teatru, lui Eugene Scribe, lui Ernest Legouvé, sau libretistului italian. Opera a fost compusă în primii ani ai secolului trecut, imediat după moartea lui Verdi și
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
o confecție de carton. E ca și cum un Dumnezeu farsor s-ar fi jucat cu noi păcălindu-ne să luăm drept esență ceea ce e doar aparență. Am avut această intuiție în Leipzig - oraș de carton de Max Offenbach, din Bibliografia generală (Celebra gară a orașului e confecționată ,,din hârtie gofrată, aplicată pe un suport de placaj"; peronul ,,e din tablă de cutii de conserve, bătută și îndreptată cu pricepere aproximativă"; trenul are roțile ,,prost fixate în osii de cucută", iar ,,biletele sunt
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
iasă afară... Suspiciunea vine din Crivăț. Acest intelectual luminat vede acum în jurul său numai urzeli dușmănoase. Nu s-a scris încă un roman al acestei perioade ce ne amintește de marii kominterniști ai mișcărilor comuniste din Europa, adăpostiți cu toții în celebrul hotel moscovit unde se încuiau, ferindu-se unii de alții; cei ce scăpau din lagăre sau de plutonul de execuție. Neculce este singurul personaj din toată galeria de eroi ai perioadei istorisite care a prins atmosfera lumii unde-l târâse
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
nu de turiștii care sosesc acum cu avioanele. E ceva solemn și melancolic, de nobil scăpătat, dar păstrându-și totuși prestanța, în frumusețea acestei Căpitănii singuratice, dincolo de care, în spatele Navigatorului, parcă și el cam trist, începe La Rambla. Prima, adevărata, celebra, căci în această metropolă caroiată și diagonată mai sunt câteva ramble la fel de mărețe, chiar dacă se cheamă passeig sau avinguda. Nebunia de pe lume e însă aici, pe La Rambla: flașnetari însoțiți de căței, maimuțe ori papagali, instrumentiști, cântăreți, chioșcuri cu toată presa
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
pildă de neurmat a decăderii artei burgheze. Până la urmă, perspectiva devenită plauzibilă de a mă întâlni cu el, va fi fost argumentul decisiv care m-a determinat să accept aventura acestui voiaj târziu. În fine, am ajuns la cel mai celebru dintre edificiile sale, Casa Milla sau La Pedrera, bine plasată pe un colț de intersecție, cu o perspectivă generoasă, din mai multe unghiuri asupra ei. Înălțată între 1906 și 1912 - Gaudí e o încununare a Epocii Belle în viziune proprie
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
îndărătul sofisticatei povești polițiste, dacă autorul nu ar fi indicat această grilă de lectură prin chiar titlul romanului. Altminteri, stilul ironic și autoironic în care personajul-narator (firește, Greuceanu însuși) relatează faptele (cu o lungă tradiție în literatura de gen, de la celebrul Philip Marlowe, al lui Chandler, până la simpaticii detectivi din romanele lui George Arion), excelenta fixare a măștilor contemporane peste chipurile arhetipale ale eroilor de basm (împăratul Roșu este primar, fiica sa are și ea aspirații politice, așa cum se întâmplă și
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
cu alungarea unor astfel de purtători de haine de piele a rămas în memoria colectivă sub forma unei legende urbane, prilej de mândrie pentru urmașii celor în cauză. Foarte credibile sunt personajele și faptele, inclusiv în intriga polițistă propriu-zisă. Devenit celebru, după uciderea unui cap al lumii interlope (corespondentul unuia dintre zmeii din basmul popular), polițistul Greuceanu este invitat la inaugurarea unui mare centru comercial. Într-un cadru de un bun gust desăvâșit este întâmpinat de proprietara acelui colos economic, o
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
-l cocoșau". În altă situație, polițistul Greuceanu devine conștient de similitudinile dintre destinul său și cel al personajului de basm din felul în care presa se raportează la faptele sale. Se destăinuie personajul-narator: Când am ajuns la secție, eram deja celebru, își dădeau ghionturi privindu-mă, dar nu zicea niciunul nimic. ŤCa-n poveste, începea articolul, Greuceanu a omorât doi zmei. Direct sau indirect, n-are importanță. Important e că nu mai suntť" (p. 58). Este limpede că întregul roman este construit
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
trecere de vreme". Dar surpriza e când francezii o pun în gamelă s-o fiarbă. Ajuns în Macedonia, unde prizonierul avea să-și petreacă cele mai aspre zile, el nu se căinează, nu se vaită, ci închină un fals imn celebrului ținut, pedalând pe jocul contrastelor: "}inut binecuvântat de Dumnezeu, numai spini și piatră seacă..." Sau: "Macedonie, pământ cu trecut istoric, unde civilizația antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă și s-a tras apoi
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
sau măcar autorități supreme inventate. în satul de pescari, o mulțime tăcută și ostilă, există de altfel un personaj supranumit Profetul, dar acesta are limba tăiată. Aproape fiecărui personaj i se poate găsi de altfel un corespondent mitologic sau măcar celebru livresc, există chiar și o Laură tot atît de frumoasă ca și cea a lui Petrarca, dar toate aceste eventuale umbre ale unor figuri simbolice sînt invariabil malformate, pervertite, maculate. Strălucitoarele albe faleze de marmură (probabil contrapunct sarcastic la romanul
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
lui Jim Jarmusch, Dead Man (1995), mai flegmatic, dar nu mai puțin bizar, atipic. Povestea nu se încheie cu lichidarea lui Jesse James care face din cel care și-a adjudecat-o, Robert Ford, o celebritate a zilei, urît și celebru totodată. Legenda intră într-un comerț fabulos incluzînd și transformarea sa într-o mică scenă de teatru cu cei doi protagoniști ca figuranți, excesiv fardați de un teatralism rizibil ca în filmele anilor 1920. Povestea continuă cu Robert Ford ucigîndu-l
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
cu Robert Ford ucigîndu-l pe scenă nu mai puțin de 800 de ori pe Jesse în timp ce amicul său care-l interpretează flamboiant pe erou devine din ce în ce mai veridic în rol sfîrșind prin a-și trage un glonț în cap. Fotografiile cu celebrul răufăcător mort pe un pat de gheață pentru a-l păstra proaspăt pentru contactul cu posteritatea și istoria instantaneelor dau filmului ecoul unui ludic borgesian. Lașul Robert Ford se bucură de beneficiile pe care i le aduce idolul său, gloria
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
lui Caragiale. Dar, dacă autorul Scrisorii pierdute era, prin structură sufletească, scepticul prin excelență, moralistul neîncrezător în virtutea omenească, Lovinescu era, în schimb, convins de evoluția ulterioară normală a societății românești. La 1910, aceasta avea o clasă politică instruită, avea oratori celebri, avea, în fine, politicieni de mare subtilitate care aveau să definitiveze unirea națională. Așadar, nu această încredere în viitor, în modernizarea pe toate planurile - în primul rând cea cultural-estetică, pentru care va milita până la moarte - i se poate reproșa lui
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Topârceanu. Dacă o recomanda de la început ca a lui, a acestui necunoscut "Runzu", nu-și câștiga atâția vizitatori pe blog. Parazitând numele prestigios și popular al lui George Topârceanu, Runzu a dobândit beneficii de imagine prin asociere cu un nume celebru, numele unui scriitor român clasic. E o glumă grosolană, o farsă, care poate să facă oarecare vâlvă printre necunoscători. Se prezintă chiar ca o descoperire senzațională de istorie literară. Este, categoric, un fals, care nu e deloc greu de dejucat
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
aquis-ul comunitar). Eminescu este cel mai important brand din istoria culturii române. Construcție sa a început odată cu publicarea articolului lui Titu Maiorescu, Direcția nouă, în "Convorbiri literare" (1872) - într-un moment în care poetul, deși publicase doar trei poeme în celebra revistă ieșeană, este pus în imediata vecinătate a lui Alecsandri) și s-a perpetuat de-a lungul secolului care a urmat, până la definitiva impunere a efigiei de azi a geniului eminescian în imaginarul colectiv. Iulian Costache are ambiția și puterea
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
nu ar fi fost deajuns, cumnatul meu LEO AUER a căzut bolnav (paralizat!). înțelegi?... Din Israel, altă dramă, cu mătușa Suzetei, - și, între timp, poate că nici nu ați auzit și voi - a izbucnit o criză unică în istoria Canadei (celebra recesiune). Desigur că acestea sunt simple evenimente, dacă le privești de departe. Dar când ești angajat să plătești... Eu lucrez în încredere cu firma mea, și trebuie să garantez clienților, - automobil, chirie, hotel, restaurant, toate s-au dus. Dar am
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
furnizor neobosit de pietre postume, una mai caraghiosă decît alta. Ca poet, Barbu Brezianu vine direct din ambianța literară a lui Ion Barbu. Avîndu-l ca profesor de matematici în clasele de liceu, Barbu Brezianu s-a bucurat nemijlocit de îndrumarea celebrului poet, însă barbianismul său are o altă sursă decît aceea pe care ar putea-o presupune o descendență lineară. Barbu Brezianu este structural un antiretoric, un dușman ferm al cuvîntului gol, al sonorităților fără conținut expresiv și al oricăror forme
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
Ada Brumaru De la începutul lunii decembrie a anului de curând încheiat o întrebare a unui prieten, profesor arhitect care știe multe despre de toate, m-a blocat în muțenie: "De ce se cheamă celebrul teatru de operă milanez Scala"? Oare nu știam? Mă născusem în viața muzicii alături de acel fenomen italian care mi se va fi părut atât de firesc încât nu mă preocupase sursa numelui său? Am știut și am uitat? Peste câteva
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
și șocul regăsirii prin efectul miraculos al unui filtru al iubirii pe care Brangäne (Michelle de Young), însoțitoarea prințesei l-a oferit celor doi. Schimbând potirul care ar fi trebuit să ascundă o băutură ucigașă. Filtrele, prezente emblematic încă din celebrul preludiu se insinuează în țesătura simfonică. A curs multă cerneală în legătură cu aceste farmece simbolice. Wagner s-ar fi putut lipsi de ele obținând el singur, cu arme proprii, același rezultat, notează Thomas Mann. E o ipoteză. Ca și acel gând
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
o jumătate de secol de disoluție a identității umane - aproape incredibil. Fiul va fi contaminat de curajul și de calmul tatălui nu numai pe parcursul procesului și al detenției, ci și după revenirea în așa-zisa libertate. Tot acum îi adresează celebrele cuvinte: "E adevărat, zise tata, că vei avea zile foarte grele. Dar nopțile le vei avea liniștite - (trebuie să repet ce mi-a spus, trebuie; de nu, m-ar bate Dumnezeu) - vei dormi bine. Pe când dacă accepți să fii martor
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
de naționalism critic și relativizant, umorul, anticomunismul fervent. Așa cum mai târziu, din amintirile sale despre N. Steinhardt, Monica Lovinescu va selecta o anumită imagine obsesivă (asupra căreia ne vom opri la momentul oportun), propunem și noi, tot selectiv, una din celebrele replici ale lui Oscar, din nefericire profetice nu numai pentru un destin individual, ci și pentru unul colectiv împărtășit de popoarele din estul Europei. I-o spusese fiului său tot la plecarea în detenție: "Nu te întrista, pleci dintr-o
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
România, cu filologi și lingviști români de prim ordin, frecvent invitați în ultimii ani să țină aici lecții și conferințe. Altă reuniune, de aceeasi înaltă calitate, s-a desfășurat a doua zi, 30 noiembrie 2007, la Universitatea din Florența, în cadrul celebrului "Circolo linguistico fiorentino", prezidat actualmente de prof. Carlo Alberto Matrelli. La Florența s-a comemorat centenarul nașterii profesorului Gheorghe (Giorgio) Caragața (1907-1978), fondator în 1934 al seminarului de Limbă Română în orașul lui Dante Alighieri Gheorghe Caragața a servit cu
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]