6,690 matches
-
lui de viață. Omul redus de Edmund Husserl la o conștiință pur transcedentală, devine o ființă tensionată emoțional și cu o alcătuire completă globală. Astfel, pentru existențialism libertatea devine un dat ontologic, o structură constitutivă și inalienabilă a omului, fiind centrată pe experiența trăită a ființei umane. Pentru Jean Paul Sartre , autorul lucrării Ființa și Neantul, a fi om este echivalent cu a fi liber. Această posibilitate pentru realitatea umană de a „secreta un neant „ este, după Sartre, libertatea . Intr-o
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ficțional. Majoritatea textelor îndeplinesc mai multe funcții, dar hotărâtor pentru includerea într-un stil sau altul este funcția dominantă. În textul dramatic se întâlnesc cele mai multe funcții ale limbii, care pot coexista sau înlănțui. 4. FUNCȚIA EMOTIVĂ/ PERSONALĂ (axată pe EMIȚĂTOR) *Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la persoana I, interjecții, enunțuri exclamative
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
propun existența unui organism activ, în continuă expansiune. Ideile din ziua de azi despre motivație și emoție acceptă premiza unui organism activ, acordând puțină atenție motivației deficitare, axându se mai mult pe motivația de expansiune. Studiile contemporane despre motivație se centrează pe studierea scopului la oameni activi înnăscuți (Reeve, 2009). 3.2.3 Revoluția cognitivă Revoluția cognitivă a avut două efecte adiționale în modalitatea de a ne raporta la motivație. În primul rând, discuțiile intelectuale despre motivație accentuau structurile cognitive și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
facă înțeleasă, respectiv să se exprime într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
să port protezele”, atitudine justificată atât pentru că le creează un disconfort fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui întindere în timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului<footnote footnote
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surdo-muți: limbajul
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de către interlocutori. Limbajulul elevului deficient de auz este predominant nonverbal (mimico-gestual), centrat pe utilizarea gesturilor care pot simboliza cuvinte/ propoziții/ expresii/ stări. Gesturile copilului surd pot fi naturale (care imită o acțiune sau o caracteristică existentă în realitate), artificiale (simbol al unei idei) sau indicatoare (gestul de a arăta spre ceva). Odată cu
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
conținut informațional util, a unor scheme de acțiune și unul formativ, care urmărește formarea și dezvoltarea personalitații elevului. Evaluarea devine un concept riguros ce necesită stăpânirea procedurilor de evaluare și respectarea unor cerințe precum faptul că întrebările trebuie să fie centrate pe obiectivele operaționale, să fie corect formulate, să fie însoțite de explicații și suport concret-ilustrativ.
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
extirpat ulterior în bloc cu piesa. Unii practică jejunostomia de alimentare tip Witzel în finalul acestui timp abdominal. Expunerea și izolarea esofagului cervical se face printr-o incizie de 6-8 cm de-a lungul marginii anterioare a mușchiului sternocleidomastoidian stâng centrată la nivelul cartilagiului cricoid. După incizia pielosului și secțiunea tendonului omohioidului, aponevroza este secționată și se palpează esofagul pe sonda nazogastrică. Teaca carotidei este retractată lateral și prin disecția blândă se ajunge pe fascia prevertebrală. Artera tiroidiană interioară este legată
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
persoane, participând la activitățile umane și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specific- diferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindu- l pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea în viața socio- culturală. Apartenența la o instituție de învățământ special- școala specială pentru
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
cognitiv: “R: Așadar, ce anume vrei sa știi ?(...) A: Doresc să-l cunosc pe Dumnezeu și ce anume este sufletul. R: Nimic mai mult ? A: Absolut nimic”. Date fiind acestea se poate avansa ideea conform căreia după o lungă perioadă centrată pe cultură, o cultură ce s-a înnămolit într-o sterilitate plictisitoare, Descartes vine să schimbe tonul, în cel de la care a plecat cultura materială a Europei de azi. Dacă în ceea ce privește scopul folosirii cogito ului, diferențele între Augustin și Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și demersul ca fiind un paralogism. De asemenea atunci cînd se întrebă dacă Descartes a identificat subiectul și substanța în cadrul eului, se afirmă pe de o parte neliniștea asupra naturii subiectului în orizontul filosofiei germane, însă e posibil să o centrăm la fel de bine chiar în interiorul cartesianismului, în interogația lui asupra gîndirii și în particular în punerea întrebării: Ce te îndeamnă să judeci? În Meditația a -IIIa, Descartes definea gîndurile “ca imagini ale lucrurilor” ce nu conțin decât ceea ce este reprezentat în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
amânată, jocul simbolic, imaginea grafică, imaginea mintală și evocarea verbală. La copilul cu deficiență de auz se constituie o a șasea conduită semiotică -limbajul mimico-gestual - care tinde să compenseze conduita de evocare verbală. Limbajul la copilul surd este bazat non-verbal-mimico-gestual, centrat pe utilizarea gesturilor ca mijloace de comunicare, codificând în ele cuvinte, expresii, propoziții și diverse stări umane. Această formă de limbaj presupune reprezentarea gândurilor, ideilor prin imagini în acțiune. Gesturile folosite de copilul surd pot fi naturale (ce imită o
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
destul de firavă între părinte și copil are un impact semnificativ asupra celui din urmă, cu repercursiuni în special asupra capacității sale de a empatiza cu ceilalți copii. Viziunea panoramică asupra cauzalității actelor negative ale elevilor este completată și de perspectiva centrată pe trăsăturile de personalitate ale individului aferente modelului Big Five, respectiv extraversiune, agreabilitate, nevrozism, conștiinciozitate și deschidere. Dintre aceștia, ca predictori ai unor conduite agresive se delimitează scorurile scăzute ale factorului de agreabilitate, fiind explicabile preocuparea elevului abuzator pentru scopurile
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
factorului de agreabilitate, fiind explicabile preocuparea elevului abuzator pentru scopurile personale și lipsa de simpatie pentru suferința celorlalți, și scorurile ridicate ale factorului de extraversiune, justificând inițierea unor conflicte (Tani et al., 2003). În ciuda incidenței hărțuirii psihologice, există puține studii centrate pe relația dintre acest fenomen și elevii cu dizabilități, promovând concluzia potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte ale hărțuirii psihologice (Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
să impună conceptul de toleranță zero față de hărțuirea psihologică între elevi; • activități de învățare prin cooperare care să îmbunătățească atitudinile și relațiile dintre elevi, profesorul repartizând membrii unui grup de lucru astfel încât statutul de putere să fie relativ apropiat; • traininguri centrate pe asertivitate, stimă de sine și abilități sociale pentru abuzatori și victime; • discuții constructive cu abuzatori și victime; • colaborarea părinte-profesor, aceasta dovedindu-se benefică mai ales în contextul în care părinții consideră comportamentul copiilor abuzatori ca fiind o normalitate. În
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
pe care le voi numi tendința centrică și tendința excentrică, iar această interacțiune să fie simbolizată în artă de interacțiunile corespunzătoare ale unui sistem compozițional centric și excentric. Centricitate și excentricitate Din punct de vedere psihologic, tendința centrică reprezintă atitudinea centrată pe sine, care caracterizează viziunea și motivația umană de la începutul vieții și care rămâne un impuls puternic de la un capăt la altul. Pruncul se vede pe sine drept centrul lumii înconjurătoare. El percepe lucrurile ca fiind îndreptate către sine sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
grup social, fie el o familie, o asociație de persoane, o națiune sau chiar omenirea ca întreg în relația sa cu natura, resimte centricitatea ca pe o componentă puternică a viziunii și motivației sale. Totuși, destul de curând, individul sau grupul centrat în jurul propriului eu este obligat să admită că propriul centru este doar un centru printre altele și că puterile și nevoile altor centre nu pot fi ignorate fără pericole. Această concepție despre lume, mai realistă, completează tendința centrică cu una
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
În figura umană, ca subiect favorit al sculpturii, pot fi explorate relațiile dintre centrii compoziționali interni ai corpului și forțele inerente ale bazei. De fapt, relația | 35Centrii și rivalii lor este exprimată mult mai pregnant în dans, unde figura umană, centrată în jurul mijlocului său, este prezentată în interacțiunea mobilă cu forțele ce o atrag către podea. Baletul clasic exprimă iluzia unei victorii umane asupra greutății materiale. Dansul modern tinde să sublinieze lupta dintre puterile excentrice care ne trag în jos și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
crucială în cadrul poveștii prezentate. Tensiunea generată printr-un atare paradox a fost foarte la modă în timpul | 111Centrii ca pivoți fazei manieriste a artei baroce. De exemplu, peisajul complex al lui Pieter Bruegel cu subiectul căderii lui Icar (figura 69) este centrat în jurul figurii minuscule a păstorului care privește spre locul căderii mortale din ceruri. Deși el întruchipează unica reacție la tragedia la care asistăm, atenția privitorului este distrasă de plugarul mare și colorat care, exact lângă păstor și văzut din spate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cel care conferă libertatea artistului să-și elaboreze propria concepție asupra naturii umane. De fapt, constituie o decizie care trebuie luată în seamă de fiecare dată când este reprezentată o figură umană. În istoria dansului funcționează o distincție între stilurile centrate pe regiunea superioară a corpului și celelalte, care accentuează zona pelviană. La Meri, descriind diferența dintre dansul oriental și cel occidental, afirmă că și mai adaugă că . În dansul modern occidental, acțiunea își are originea în centrul de echilibru al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nestructurată de dimensiuni arbitrare. Elevația Lupta cu gravitația este evidentă, bineînțeles, în dimensiunea verticală. Pentru a aborda cum se cuvine o clădire, trebuie să o consideri un volum tridimensional, întinzându-se în lungime și pe înălțime în egală măsură și centrat în jurul unui punct situat undeva în mijlocul spațiului său interior. Totuși, pentru scopul nostru pare legitim să urmăm practica arhitectonică a reducerii clădirii la elevația sa verticală și la planul său orizontal. Vom descoperi că, până și în planul orizontal în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să ne ajute, oferindu ne o porțiune din interior, dar nu toate clădirile au fațadă. La Vila Savoye a lui Le Corbusier, de exemplu, pereții exteriori se pliază la colțuri pentru a se înfășura în jurul cubului care trebuie să fie centrat în jurul unei axe interne. Chiar și într-un interior deschis nu este întotdeauna ușor să determini forțele de care depinde centrul vizual. Priviți cunoscuta pictură a lui Panini înfățișând interiorul Panteonului (figura 136). Ea plasează privitorul cu mult deasupra capetelor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între 30 valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]