7,296 matches
-
apele calme ale acceptării realității, dar nici o clipă nu crezusem c-o să mi se întâmple și mie. Eram cuprinsă de o senzație complet necunoscută. Un fel de pace interioară. Deci, eram dependentă de droguri. Și ce dacă? Nu mai eram chinuită de dorința ca lucrurile să fi stat altfel. Sincer vorbind, mi-am spus singură, întotdeauna am știut că e ceva în neregulă cu mine. Măcar acum știam și ce e în neregulă. Pentru prima oară în viață, m-am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atunci când a trecut la partea cu ridicatul și lăsatul șuvițelor, a exclamat dezgustată, cu un accent neaoș de Dublin: —Doamne! Unde ți-ai făcut părul ultima oară? Arată ca o zonă calamitată. — Aici, am răspuns eu înfricoșată. Trebuia să mă chinui să nu vorbesc ca ea. Mi-era rușine de accentul meu de clasă mijlocie. Mă temeam să nu creadă că mă dau mare. Voiam să fiu bună ca pâinea caldă, ca Gráinne și Maura. — Cine ți l-a tuns? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a rămas jos, strigând după mine: —Copil egoist! Poți să pleci și nu-ți mai bate capul să te-ntorci. Haide, fă-ți bagajele și pleacă. Pentru mine o să fie o ușurare dacă n-o să te mai văd niciodată. Mă chinui așa... Tremuram din cauza șocului. întotdeauna am urât certurile, iar furia mamei mă lăsase perplexă. Disprețul pe care mi-l arătase era terifiant. Bănuisem de mult că pentru ea eram o mare dezamăgire, dar m-a durut îngrozitor de tare să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lețcaie. Nu credeam că fac ceva rău. Eram cuprinsă de o dorință așa de puternică încât nu mă puteam opri. Trebuia să pun mâna pe niște Valium și pe niște cocaină. Numai la asta îmi stătea gândul. Cuvintele mamei mă chinuiau îngrozitor și era de neconceput să rabd toată durerea aia. Abia dacă mi-am dat seama de călătoria cu trenul spre oraș. Sângele îmi fierbea în vene, fiecare celulă a trupului meu urla după droguri și nici o forță din univers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
femei, indiferent de context, la un moment dat, era imposibil ca acele cuvinte să nu-și facă apariția. Cred că e mult mai dureros să fii respins de cineva pe care l-ai adorat ca pe-un erou, m-am chinuit să-i explic Nolei. Cât am fost la Cloisters, Chris mi-a dat tot felul de sfaturi. Era așa de înțelept. Dar, de fapt, nu era deloc înțelept, a zis Nola ușor surprinsă de naivitatea mea. Mânca rahat la greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care nu m-ai fi prins dacă n-aș fi fost drogată. Nu m-am mai trezit doborâtă de rușine și de vinovăție pentru felul în care mă comportasem cu o seară în urmă. îmi recăpătasem demnitatea. Nu mai eram chinuită în mod constant de îngrijorarea pe care o simțeam gândindu-mă la momentul în care o să iau droguri și la sursa din care să le procur. Nu mai duceam o existență bazată pe minciună. Drogurile ridicaseră un zid între mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
încheiat gâfâind. Scuze. După care am luat-o la goană, către ușă. Eram mult prea ușurată ca să mă urăsc. în zece minute l-am găsit pe Wayne și i-am cerut un gram. —Trece-mi datoria în cont, am spus chinuindu-mă să scot un zâmbet agitat. O să am bani într-o săptămână. — Nu contează, a ridicat Wayne din umeri. Știi cum se spune - nu cere credit fiindcă un glonț în cap poate fi ofensator. —Haha, am râs eu gândindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă cuprindea la fiecare pas pe care îl făceam. Am trecut pe lângă locul unde fusese Llama Lounge și unde acum funcționa un cybercafé. Am trecut pe lângă Bucătăria Aleasă unde mă dusese Luke și aproape că m-am prăbușit în genunchi chinuită de gândul la ceea ce ar fi putut fi. Am mers și am tot mers, în cercuri din ce în ce mai mici și mai chinuitoare, până când, în cele din urmă, am reușit să intru pe strada unde locuise Luke. Aveam o ușoară senzație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că trebuise să aștept până când totul se terminase ca să recunosc cât de mult îl iubisem pe Luke. Dar știam că și suferința asta avea să se risipească. N-o să mai întâlnesc niciodată pe cineva ca el, îmi spuneam tot timpul, chinuită de durere. Ba aveam să mai întâlnesc, mi-am reamintit. Operațiunea Harry. Era imposibil să nu mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu Luke dacă în majoritatea timpului petrecut în relația aia n-aș fi fost cu capul varză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că asta e problema mea: viața mea o fost o serie de alegeri simple și clare. Până azi, niciodată n-am apreciat asta. Spre deosebire de aproape toți ceilalți oameni pe care îi cunosc, eu niciodată n-am fost nevoită să mă chinuiesc ca să-mi aleg calea. Îmi cobor din nou privire asupra anunțului din Times. Dintr-o dată, ochii au început să mă usture din cauza lacrimilor. — Ești bine? Bea își pune mâna pe umărul meu. Apoi îmi prinde mâna, care continuă să tremure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
învățasem de la el mai mult decât mi-aș fi imaginat vreodată c-aș fi în stare. Sigur că nu întotdeauna situația a fost tocmai roz - nici la nivel profesional și nici la nivel personal. Fuseseră cinci ani în care mă chinuisem să mă ajung cu banii, în care mă luptasem cu un șir de relații eșuate, în care îmi văzusem prietenii așezându-se, fericiți, la casele lor, în vreme ce eu continuam, în majoritatea serilor, să-mi prepar o supă instant pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
devenise, de fapt, pasiunea mea; Bea începuse să-l îndrăgească pe Harry, care se ținuse, fără să obosească, tot anul după coada ei. Ne-am așezat la bar cu spatele către Randall, străduindu-ne cu disperare să părem relaxate și chinuindu-ne să ne facem un plan de atac, să găsim o rampă de lansare într-o discuție cu el. Să-i zici „bună“? Mult prea lipsit de originalitate. O fată nu putea să fie atât de banală atunci când intra în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e nici o problemă, Claire, dar trebuie să știu când o să poți plăti. Mi-am cerut scuze și am promis să-i las un alt cec săptămâna următoare. De două ori offff! Munceam de mult prea multă vreme ca să mă mai chinui încă să trăiesc din salariul pe care-l primeam. Sigur că banii ăștia mi-ar fi ajuns pentru un trai decent în Iowa, dar, în New York, chiria pentru garsoniera cât o cutie de pantofi îmi mânca trei sferturi din venitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
putea să învăț foarte multe de la cineva ca ea, m-am gândit, trăgând adânc aer în piept. Dintr-o dată, la doar câțiva pași de sala de conferințe, au izbucnit mai multe voci mânioase. Mi-am întins gâtul și m-am chinuit să înțeleg ce se spunea, dar n-am reușit să prind decât „un nenorocit de babuin, știi asta?“. Au urmat alte țipete, după care am auzit o ușă trântită cu atâta putere, că tot zidul s-a cutremurat. Era destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
într-un tren local supraaglomerat - dar duhoarea bărbatului de lângă mine m-a urmărit și acolo. În sfârșit, trenul a oprit la stația 51st Street și toată lumea s-a înghesuit să iasă în aerul fetid și umed din subteran. În vreme ce mă chinuiam să urc scările, m-am simțit inundată de sentimentul familiar de disperare, generat de ideea că sunt încă o vită din turma înceată și lipicioasă care se deplasează către serviciu. Deasupra mea, pe trotuarele supraaglomerate, oamenii abia dacă se mișcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
poată fi cârpite, iar farfuriile ciobite aveau „personalitate“. Niciodată nu mă putusem decide dacă sentimentele astea veneau din rădăcinile mamei, care erau pe Mayflower 1 sau dintr-un spirit de frugalitate pe care-l dezvoltase pe parcursul anilor în care se chinuise să întindă de bani. (De fiecare dată, alegeam să cred că mama nu considera, într-adevăr, că Subaru-ul nostru avea sentimente.) — Cine are nevoie de căldură? a întrebat Harry, strângând și mai tare pătura în jurul lui. — Deci, se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
greu de înghițit decât ultimul baton de Twinkie, de la o întâlnire a Mâncăcioșilor Anonimi. Îi cunoscusem pe unii dintre ei pe parcursul ultimei vizite a lui Lucille în New York. În timpul orei de cocktailuri (oră care dura, de fapt, trei ore), mă chinuisem, plină de vitejie, să fac conversație. Dar, pe bune, despre ce am fi avut să discutăm? Prietenii lui Lucille erau de neclintit când venea vorba de puritatea distracțiilor lor, plătind pe altcineva care să se ocupe de tot - începând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
00 dimineața, amândoi ne-am prăbușit pe patul enorm de la Ritz, într-o îmbrățișare bahică. — Lasă-mă să te ajut să-ți scoți rochia, mi-a spus împleticit Randall, ridicându-se în picioare. — Randall! am râs eu, în vreme ce el se chinuia cu fermoarul. Nu-l mai văzusem beat niciodată. și niciodată Randall nu mai fusese așa de dezinhibat. Mi-a dat jos rochia, blând, dar cu metodă, coborând-o ușor, peste șoldurile mele, acum atât de slabe și-apoi în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
așa, privi cum luminile trenului dispar în noapte și se gândi la accidentele petrecute la trecerile peste calea ferată. — Zilele astea se simte ciudat, spuse Eva Wilt. Nu știu ce să mă mai fac cu el. — Eu am renunțat să mă mai chinui cu Patrick, spuse Mavis Mottram, studiind cu o privire critică vaza Evei. Cred c-o să pun floarea de lupin alb cu câțiva milimetri mai la stânga. Asta o să ajute la accentuarea calităților oratorice ale trandafirului. Și-acum irisul vine uite-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de data asta descoperi că-i era imposibil. Anul III Tipografi avea ceva incredibil de arogant. — Eu! urlă Henry. — Tu și cu mai cine? Tu n-ai fi în stare să astupi nici o gaură de șoarece, nici dacă te-ai chinui toată ziua! Wilt se ridică în picioare. — Căcăcios mic și-mpuțit! zbieră el. Mucosu’ dracului și... Ți-o spun sincer, Henry, mă așteptam la mai multă cumpătare din partea ta, îi spuse șeful Catedrei de Studii Liberale după vreo oră, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
voință proprie atunci când ajungea să fie trasă afară dintr-o mașină micuță. Brațele și picioarele lui Judy se agățau de tot felul de lucruri. Dacă Eva se va purta tot așa în noaptea eliminării ei, Henry va trebui să se chinuie ca dracu’ ca s-o scoată din mașină. Va trebui s-o lege și să o înfășoare strâns în ceva. Ar fi cea mai bună soluție. în cele din urmă, trăgând cu frenezie de picioarele păpușii, o scoase afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aici. Exact aici! Bag mâna-n foc! Și toată boțită, zău că așa era! Avea o mână ridicată în aer și picioarele i-erau... — Iisuse! exclamă șoferul, vizibil impresionat. Și ce dracu’ facem noi acum? Era o întrebare care îl chinuise și pe Wilt. Probabil trebuia să cheme poliția. Șeful de echipă îi confirmă ideea. — S-aducem polițaii. S-aducem o ambulanță. S-aducem pompierii și să facem rost de-o pompă. Pentru numele lui Dumnezeu, aduceți de undeva o pompă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pe bancul ăsta de noroi. Pe puntea din față, Sally o curăța pe Eva cu un burete. Acum jumătatea de jos, draga mea, zise ea, desfăcând nodul funiei. — O, Sally! Sally, nu! — Drăguță lăbiuță! — O, Sally, ești îngrozitoare! Gaskell se chinuia cu cheia franceză. Toată povestea asta cu papiloterapia începea să-l calce pe nervi. Și plasticul. La sediul conducerii comitatului, directorul se chinuia din toate puterile să-i liniștească pe membrii Comitetului pentru Educație, care cereau o anchetă detaliată asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
zise ea, desfăcând nodul funiei. — O, Sally! Sally, nu! — Drăguță lăbiuță! — O, Sally, ești îngrozitoare! Gaskell se chinuia cu cheia franceză. Toată povestea asta cu papiloterapia începea să-l calce pe nervi. Și plasticul. La sediul conducerii comitatului, directorul se chinuia din toate puterile să-i liniștească pe membrii Comitetului pentru Educație, care cereau o anchetă detaliată asupra Catedrei de Studii Liberale. — Dați-mi voie să vă explic, zise el răbdător, uitându-se roată la membrii comitetului, care reprezentau un echilibru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
câte zile o mai avea ea de trăit! Da, dacă trebuia să pice cineva prost în toată povestea asta, aia nu putea fi decât draga și buna de Eva, cu apucăturile ei tiranice și mania ei pentru ordine! O să se chinuie ceva să-i explice totul doamnei Mottram și vecinilor. Ideea îl făcu pe Wilt să zâmbească. Și pe viitor chiar și cei de la Tehnic vor trebui să-l trateze diferit, cu mai mult respect. Wilt cunoștea prea bine conștiința liberală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]