5,141 matches
-
din Ragusa, sau Robert Scheffer, cu Orient regal. Informații genealogice preluate după Octav-George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), ediție de Alexandru Condeescu, Editura Libra și Muzeul Literaturii române, București, 2000, pp. 305-308. Octav-George Lecca, op. cit, p. 324. Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, vol. I, ediție îngrijită de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1993, pp. 106-107. Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, Editura Saeculum/Editura Vestala
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în guvernul conservator condus de Lascăr Catargi, iar în acel moment era deputat. A fost membru fondator al Academiei Române, al cărei vicepreședinte era la data însemnării din jurnal. Pentru activitatea sa politică, vezi Titu Maiorescu, Istoria politică a României..., ed. cit.; Eugen Lovinescu, „Titu Maiorescu”, în idem, Scrieri, vol. VII, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1978. George Ion Manu (1833-1911), ofițer de carieră, cu studii militare la Potsdam și cu stagiu de locotenent în armata Prusiei. Din 1858 a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
atât a fost de ajuns pentru ca Regele să se facă bolnav, să nu mai meargă la bal și să-și jure în barbă că nu-l va mai prinde nimeni să făgăduiască așa ceva” (Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine..., ed. cit., p. 117). Cea care a murit este Elisabeta, ducesă de Braganza (1860-1881), născută prințesă de Thurn und Taxis. Era căsătorită din 1877 cu ducele Miguel de Braganza (1853-1927), din casa regală a Portugaliei. Elisabeta de Braganza era soră cu Luisa
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pp. 114-115). Cu câțiva ani în urmă, presa bucureșteană relata despre un duel petrecut la Paris între George Bibescu și fostul soț al Valentinei, care s-a soldat cu rănirea celui din urmă (Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, I, ed. cit., p. 116). August Treboniu Laurian (1810-1881), publicist, profesor, filolog și istoric, transilvănean de origine, cu studii la Sibiu, Cluj, Viena și Hanovra (unde și-a luat doctoratul). Din 1840 a ocupat diferite slujbe didactice și în administrația învățământului la Iași
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
muzică militară, tramvaiele cu imperială pline de lume se succedau, în frunte vagonul cu muzica și în urmă trei sau patru vagoane cu public. Până la ora 12 dimineața, petrecerea bucureștenilor era la apele de la Văcărești” (Bucureștii de altădată..., I, ed. cit., pp. 120-121; vezi și nota editorilor, p. 121). În momentul însemnării, izvorul nu mai exista; el dispăruse ca urmare a lucrărilor de regularizare a râului Dâmbovița, pe care le amintește de asemenea textul jurnalului. Nicolae Kretzulescu (1812-1900), medic, diplomat și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
instalată pe Bulevardul Elisabeta, cam pe unde e azi instalat cinematograful Clasic. A fost un sinistru tragic, fiindcă cea mai mare parte din caii de rasă și bine dresați au pierit în flăcări” (Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată..., I, ed. cit., p. 279). Albert (1848-1922), prinț moștenitor de Monaco, va deveni duce în 1889, după moartea tatălui său Charles al III-lea. Prințul Albert era căsătorit cu prințesa Mary Hamilton, o verișoară a regelui Carol I (mama lui Mary, prințesa Maria
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
normal folosite pentru aspirarea combustibilului și că, dacă ele servesc ocazional la transferul sau la pomparea combustibilului, să fie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de permutare; ... îi) debitul fiecărei pompe de incendiu trebuie să fie cel putin egal cu 80 % din citul obținut prin împărțirea debitulul total prescris la numărul minim de pompe de incendiu cerute. Fiecare pompă trebuie, în orice caz, să fie destul de puternică pentru a furniza cel putin cele două jeturi prescrise. Pompele de incendiu trebuie să poată alimenta
DECRET nr. 435 din 13 octombrie 1970 pentru acceptarea amendamentelor la Regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128220_a_129549]
-
obținute de fiecare partid sau formațiune politică se va împărți succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., făcîndu-se atîtea împărțiri cîte mandate au rămas nerepartizate pe întreaga țară în circumscripțiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obținute se va înscrie în ordinea mărimii lor un numar egal cu cel al mandatelor ce urmează a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor electoral; fiecărui partid sau formațiuni politice i se vor
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
întreaga țară în circumscripțiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obținute se va înscrie în ordinea mărimii lor un numar egal cu cel al mandatelor ce urmează a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor electoral; fiecărui partid sau formațiuni politice i se vor atribui atîtea mandate de cîte ori repartitorul electoral se cuprinde în numărul total al voturilor centralizate pe întreaga țară, pentru partidul său formațiunea politică, respectiva; atribuirea mandatelor
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
proporție îmi voi fi întârziat mai mult scopul scrierii, adecă înțelegerea, și ideea comunicată prin scris se va afla mai împiedicată și mai înlănțuită în elementul străin firii sale, în care a strămutat-o trebuința de sensibilitate a oamenilor.” (st. cit., p. 265). În același sens se va exprima, în ședința Academiei Române din 31 mai 1929, filozoful C.Rădulescu-Motru, fost președinte al Academiei Române: „În psihologie e fapt stabilit că limba nu e o haină, ci un instrument care trebuie să funcționeze
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altele multe...” - A. Scriban, Dicționar, p.51; „... î... este o vocală mediană între u și i...” - Éd. Bourciez, Eléments de linguistique romane, Paris, 1967, p. 549). Însăși transcripția fonetică recurge la o variantă grafică a literei i - (Alf Lombard, st. cit., p. 539; Em. Vasiliu, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, 1967, pp. 124-126). 2. Din perspectiva principiului caracterului sistemic al limbii și al reprezentării acesteia în scris, litera î asigură corespondența perfectă între unitatea sonoră și unitatea grafică în spațiul gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fixează identitatea vocalei î și semnalează modul în care aceasta se scrie: „Le vocalisme roumaine se distingue actuellement de celui des autres langues romanes littéraires par la présence d’un î (souvent écrit î) qu’on appelle î guttural...”, lucr. cit., p. 549, recurge cu consecvență la litera î (lână, blând, câmp, pâne, câne, cânt etc.). 5. Hotărârea Academiei Române nu poate invoca reluarea unei tradiții privind redarea sunetului î prin litera î cel puțin din două motive: a. Două decenii din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apropia de scop mult mai mult decât au putut reformatorii din 1953 și 1965. Primii au generalizat folosirea literei î; cei din 1965 au introdus cu tact o rezervă de caracter tradiționalist. Eu personal, votez, în concluzie, pentru statu-quo.” (art. cit., p. 540). Cu argumentele de mai sus și întemeindu-ne pe autoritatea marilor lingviști români și străini, tipărim această Gramatică a limbii române respectând normele unei ortografii raționale. INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sinonime" În structura textului concret, produs al procesului de comunicare lingvistică, aceleași sensuri gramaticale se exprimă adesea prin morfeme diferite sub aspectul structurii fonetice; sensului de imperfect, de exemplu, îi corespund în flexiunea verbului românesc două sufixe: a și ea: cit-am, citeam, scriam, făc-ea-m. Prezența unuia din cele două sufixe în forme verbale finite este condiționată: 1) de apartenența verbului la o anumită clasă de flexiune și/sau 2) de structura fonetică a morfemelor contextuale. Sufixul -aintră în structura imperfectului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului descri-a-m și sufixul -eadin structura verbelor tăc-ea-m, cit-ea-m sunt alomorfe ale morfemului(arhimorfemului) ea, specific sensului de „imperfect” în flexiunea verbelor de conjugarea a II-a - a IV-a. Sufixul -eadin structura verbului îngenunch-ea-m și sufixul -adin structura verbului cit-a-m sunt alomorfe ale morfemului -a-, specific flexiunii verbelor de conjugarea I. Tot așa, dezinențele -e și -i sunt morfeme sinonime pentru exprimarea sensului de plural la substantive feminine (în opoziție, cu dezinența de singular -ă: cas-ă/cas-e și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorie gramaticală al cărei plan semantic se caracterizează prin solidaritate cu componenta temporală, în planul expresiei, aspectul subiectiv se manifestă prin aceleași morfeme prin care se exprimă opozițiile temporale, considerate doar la primul nivel al temelor primare: am citit perfectiv: cit-i(am...-t; -Øi; -se-m) citii citisem imperfectiv: cit-ea-(m) Distinct de categoria gramaticală a timpului, dezvoltând un plan semantic propriu, aspectul obiectiv se manifestă în mod autonom în planul expresiei, prin prefixe și, mai ales, prin verbe semiauxiliare sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o anumită informație semantică, reprezintă deci o comunicare.” 3. Vezi, de exemplu, S. Stati, Elemente de analiză sintactică, București E.D.P., 1972, pp. 58-103 4. K. Bühler; cf. S. Pușcariu, Limba română, I, 1940, p. 149 ș.u. 5. În lucr. cit., pp. 56-57, S. Stati vorbește de patru relații sintactice: subordonare, coordonare, predicativă (pentru relația de interdependență) și apozițională. Între relațiile de structură, V. Guțu-Romalo (lucr. cit., pp. 36-45) identifică două mari categorii: de dependență și de nondependență. În prima categorie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cf. S. Pușcariu, Limba română, I, 1940, p. 149 ș.u. 5. În lucr. cit., pp. 56-57, S. Stati vorbește de patru relații sintactice: subordonare, coordonare, predicativă (pentru relația de interdependență) și apozițională. Între relațiile de structură, V. Guțu-Romalo (lucr. cit., pp. 36-45) identifică două mari categorii: de dependență și de nondependență. În prima categorie este situată și relația de interdependență (numită și dependență bilaterală), iar cea de a doua categorie cuprinde relațiile de coordonare și apoziția (numită relație de echivalență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și apoziția), dependență și interdependență (în care, în afara relației subiect-predicat, se include și relația de incidență, sub denumirea de relație de interdependență bilaterală mediată). 6. Condiționări identificabile, în interpretarea gramaticală a enunțului, prin testul omiterii (Cf. și V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 38) 7. Același termen este folosit de S. Pușcariu, Limba română, 1940, p. 156, pentru raportul dintre subiect și predicat, Marina Rădulescu, Relația sintactică dintre subiect și predicat, LR,. XXIX (1980), nr. 1, pp. 12-26, extinde termenul și la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect și predicat, Marina Rădulescu, Relația sintactică dintre subiect și predicat, LR,. XXIX (1980), nr. 1, pp. 12-26, extinde termenul și la relațiile dintre verb și complementul său direct și dintre verbul copulativ și numele predicativ. 8. V. Guțu-Romalo (lucr. cit., p. 41) numește această relație dependență complexă 9. Pentru argumentarea detaliată a nepredicativității acestei categorii de adverbe, vezi Ecat. Teodorescu, Adverbe predicative?, LR, 1964, nr. 5 și Propoziția subiectivă, București, Editura Științifică, 1972, pp. 93-101. 10. Prin faptul că într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectivă, București, Editura Științifică, 1972, pp. 93-101. 10. Prin faptul că într-un enunț precum „L-am văzut pe Mircea la meci”, doi termeni (aici pronumele l și substantivul Mircea) trimit spre același obiect din realitatea extralingvistică, V.Guțu-Romalo (lucr. cit., p. 45) consideră „dubla exprimare a unei funcții sintactice un caz special al relației de echivalență (= relației de apoziție). Între unele cazuri de „dublă realizare” a unei funcții sintactice și relația de apoziție există similitudini, dar acestea privesc numai planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Funcțional, enunțului imperativ îi este proprie voința de schimbare, anulare sau producere a unei realități. „Taci!/ Vorbește!/Nu-i răspunde!” „Vino!/ Pleacă!/Deschide fereastra!” RELAȚIA DE INTERDEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 15. Sintagma dependență bilaterală, folosită de V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 38, este preluată de noua ediție a Gramaticii Academiei , București, 2005 , vol.II, p.17. 16. S. Pușcariu, op. cit., p. 157. 17. Apud S. Pușcariu, op. cit., p. 132. 18. Cele două tipuri de predicat sunt numite de obicei predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și verb, p. 426. 23. Categoria subiectivelor circumstanțiale este discutată de Șt. Popescu, Contribuții la cunoașterea propozițiilor subiective, LL, nr. 11 (1966), pp. 351-374, și Ecat. Teodorescu, Propoziția subiectivă, pp. 91-92. 24. În legătură cu conceptul de elipsă, vezi S. Pușcariu, lucr. cit., p. 125. 25. Cf. Ecat. Teodorescu, În problema structurii părților de propoziție, LR, XXVIII (1970), nr. 2, pp. 126-127. 26, 27. Ecaterina Teodorescu, în Propoziția subiectivă, p. 8, nota 8 ș.u. RELAȚII DE DEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 28
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțuri dubitative imperative conjunctivul are autonomie și, în consecință, poate construi predicatul unei propoziții nedependente: „Mai bine ia cornul și sună într-una / Să suni până mor, către cerul senin...” (Șt.Aug. Doinaș) 29. Fapt ce determină pe Marina Rădulescu, art. cit., să înscrie între relațiile de interdependență și unele relații de dependență (verb ¬ complement obligator: direct, indirect). 30. Sintagma este folosită mai ales în gramatica franceză. În Limba română contemporană, București, 1954 (pp. 633 ș.u.), acad. Iorgu Iordan întrebuințează termenul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fi aceea de ce trece.” (M.Eminescu) 35. Complementul comparativ este detașat din sfera circumstanțialului de mod, din interpretarea G.A., unde este confundat cu circumstanțialul de mod realizat prin procedeul comparației stilistice, de către I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 668 și Ecaterina Teodorescu, Comparația și complementul comparativ, LR, XXIX (1980), nr. 6, pp. 585-590. 36. Cf. Mioara Avram, Cu privire la definiția complementului de agent, LR, 1968, nr. 5. 37. Această situație a determinat-o pe Mioara Avram, Evoluția subordonării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]