38,100 matches
-
stil gazetăresc, într-o supraevaluare a lui Mihai Beniuc ca scriitor. Prefațatorul recunoaște că l-a mirat utilizarea de către memorialist, pe scară largă, a limbii de lemn, dar susține că obositoarea lectură a celor patru sute de pagini merită întreprinsă, întrucat cititorul va descoperi pe parcurs "comori inestimabile". De asemenea, el pretinde că Mihai Beniuc este, ca poet, "un cântăreț de geniu al romanismului" și reproduce - într-o carte de memorii! - o suită de poeme care dovedesc nu atât geniu, cât o
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
într-o umbră a textului, în favoarea unei bucurii noi. Dinamic, poetul își construiește propriul traseu imaginar și trăiește cu credința lumilor paralele, limbajul literaturii science-fiction îl ajută mult și, desi facilă, echilibristica poetului printre sintagme originale nu-l deranjează pe cititor și îl ține tot timpul în alertă. Ritmul scrierii (și descrierii) se succede cu repeziciune ideii care pleacă din punctul inițial al concepției poetului și care abia dacă se întrevede la o lectură mai grăbita. Dacă e să ținem pasul
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
mai puțin popular scrisul lui Balzac, față de românele lui Eugen de Sue, si de tot ce intră în categoria estetică a "misterelor Parisului" este capacitatea să colosală de "a gîndi" pe seama situațiilor și personajelor din românele sale. Chir pentru un cititor cît de cît instruit "filozofarea" aceasta introdusă în plină acțiune a intrigilor devine sîcîitoare, făcîndu-l să "sară" paginile. Nu mai vorbesc de considerațiile economice, de reflecțiile pe marginea băncilor și a burselor, a finanțelor, transformînd românul într-o enciclopedie a
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
ascunsă" s-a urmărit ocultarea Doinei, ca și a tuturor textelor politice eminesciene, orientate împotriva Rusiei, în speță a cunoscutului ciclu de articole, apărut în Timpul, în 1878, închinat drepturilor noastre asupra Basarabiei. Evident, "scurtcircuitarea tehnică" a legăturii dintre Eminescu și cititori a inclus și eliminarea primelor trei volume de Opere, îngrijite de Perpessicius, tipărite între 1939 și 1944, seria fiind reluată abia în 1952 (nu fără o critică la adresa prefeței, taxata de Petru Dumitriu drept o "poticnire", prea puțin politizate, necorespunzătoare
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
două titluri de articole publicate în nr. 2 pe anul 1949 al revistei Flacăra. Necesitatea reconsiderării lui Eminescu o constată G. Călinescu, iar Ov. S. Crohmălniceanu titrează: Critică științifică are toate armele de a reconstitui pe poet". Îl lăsăm pe cititor să judece singur logică și bunul simț stilistic al acestui ultim titlu, în care apar "armele" celebratoare și...reconstitutive! Cu alte cuvinte era vorba mai mult de o reconstrucție tendențioasa decît de o sanctificare! De-o mutilare! Ov.S. Crohmălniceanu se
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
al construcției în orizontul literaturii: aide-mémoire, la început, textul glisează încet dar sigur în povestire. Comparația este figură de stil cea mai frecventă, poate și pentru că, în chip evident, rămîne cea mai adecvată acestui tip de text unde autorul și cititorul caută reperul, fie geografic, fie pur și simplu de stil: povîrnișurile de piatră ale munților Moriah, Măslinilor și Scopus sînt aidoma "unor odăjdii preoțești", clădirea Knessetului se aseamănă "cu o aerogara", tonurile unui cîntăreț pe strada sînt "că o caterinca
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
o bibliografie exhaustiva a literaturii noastre. În absență evidență a unor numeroși autori, de la Titu Maiorescu la Mircea Eliade, Cioran, Noica, de la Nichifor Crainic și Radu Gyr la recent, pe atunci, devenitul "transfug", Petru Dumitriu (o veritabilă palmă pentru regim!), cititorul se poate delecta cu sugestiile unor idei care "bîntuiau" fantasmatic prin epoca: "Nu ne îndoim cîtuși de puțin că un folclorist nu va putea trece indiferent pe lînga titlul călinescian Ideea de clasă în basm, așa cum nici noi, dintr-un
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
nici două săptămâni, au reușit să creeze României în străinătate o astfel de imagine. Iar "istoricilor" de ocazie nu-mi rămâne decât să le adresez îndemnul din titlu, parafrază a celui, de-acum câteva decenii, al avangardiștilor români către propriii cititori!
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
care viața se împarte fatal în două emisfere: muncă și distracție, nu avem altă posibilitate decât de-a adopta o atitudine desuetă.Atitudinea îndârjita, cum am arătat, e la rândul ei perisabila. Să fii doar pentru o zi în mintea cititorilor, acesta e curat blestem! Să scrii repede și scurt. De acord! Și Cioran spunea: va veni ziua în care nu vom mai citi decât telegrame... Dar și rugăciuni! Între relaxare și crispare nu mai rămâne, deci, decat contemplarea, cea mai
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
însă, riscul și răspunderea. Când citești dintr-un sentiment al revoltei față de ordinea nedreaptă a lumii riști, dar nu prea știi unde duce riscul. Dar când citești pentru a înțelege atât cu mintea cât și cu inima, atunci tu, ca cititor, ai depășit riscul și ajungi să te împărtășești din răspunderea pe care a avut-o și autorul în momentul când a scris lucrarea respectivă. Acesta este sensul expresiei a fi contemporan cu cel care a trăit cu sute de ani
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
în mod real: avea rafala pregătită dinainte, gata s-o sloboadă la grămadă. Cu acesti ciborgi arvuniți nu se poate duce o polemică, ci doar un război. Nu mă adresez lor în rîndurile care urmează, ci sutelor de mii de cititori onești ai Adevărului". Cronicarul n-a contabilizat cum a fost categorisit Cristian Tudor Popescu de cei care și-au exprimat punctul de vedere față de opinia sa despre manualele alternative de istorie. Însă ceea ce editorialistul consideră insulte sînt acuzații publice mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
la grămadă", cum se considera tratat editorialistul, deși, dacă înțelegem bine, el a fost tratat foarte precis individualizat. Firesc ar fi fost că autorul editorialului să spună cine sînt "ciborgii arvuniți" care își permit să-l atace, pentru a oferi cititorilor Adevărului lista completă a celor care îl insultă. Cristian Tudor Popescu declară război adversarilor săi. Foarte limpede! Dar, din păcate, si mai limpede e felul în care Cristian Tudor Popescu înțelege să poarte un război. El nu se adresează adversarilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
care îl insultă. Cristian Tudor Popescu declară război adversarilor săi. Foarte limpede! Dar, din păcate, si mai limpede e felul în care Cristian Tudor Popescu înțelege să poarte un război. El nu se adresează adversarilor, ci "sutelor de mii de cititori onești ai Adevărului". Cu alte cuvinte, editorialistul își mobilizează sutele de mii de cititori pentru a face față în războiul său personal împotriva unor persoane cu care polemizează. Pe vremea cînd Cristian Tudor Popescu se războia cu fostul ministru de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
păcate, si mai limpede e felul în care Cristian Tudor Popescu înțelege să poarte un război. El nu se adresează adversarilor, ci "sutelor de mii de cititori onești ai Adevărului". Cu alte cuvinte, editorialistul își mobilizează sutele de mii de cititori pentru a face față în războiul său personal împotriva unor persoane cu care polemizează. Pe vremea cînd Cristian Tudor Popescu se războia cu fostul ministru de Interne, Gavril Dejeu, Cronicarul l-a susținut pe ziaristul curajos care putea părea Cristian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
cînd Cristian Tudor Popescu se războia cu fostul ministru de Interne, Gavril Dejeu, Cronicarul l-a susținut pe ziaristul curajos care putea părea Cristian Tudor Popescu. Cînd însă în dueluri personale, iscate de o polemică, ziaristul curajos se ascunde în spatele cititorilor săi, pe care ii întărită împotriva persoanelor cu care a intrat în polemică, el ar trebui să reflecteze la acuzațiile care i s-au adus.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
în al patrulea este evocat, la - bineînțeles - persoană a treia). La titlul Copilăria unui netrebnic, Petru Dumitriu a renunțat probabil el însuși, în mod tacit, descoperind că un roman cu acest titlu, aparținând lui Ion Călugăru, fusese publicat în 1954. Cititorul s-ar putea întreba de ce trebuie să ne complicam făcând tot felul de presupuneri, în loc să-l întrebăm direct pe scriitor ce proiect a avut și ce s-a ales din intențiile lui. Pare simplu, dar Petru Dumitriu nu-și amintește
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
apocaliptic - dezvăluie lucruri surprinzătoare. În zece ani de la dispariția limbii de lemn și a ideologiei centralizate, după explozia atîtor limbaje și discursuri diferite, variate, adesea nonconvenționale și nonconformiste, cel putin o zonă nu s-a clintit, pentru surprinzător de mulți cititori. Sensibilitatea aparte cu care se reacționează la discursul istoric (care pare a fi considerat, ca și stagiul militar, un fenomen opresiv dar necesar), e împinsă dincolo de limitele normalului. Istoria pare să rămînă un spațiu al majusculelor și al clișeelor, al
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
însuși, dar mai prezintă și semnele unui agasant egocentrism, publicând tot ce a scris în ultima vreme (inclusiv unele scrisori cu caracter particular) și ambitionându-se să câștige toate disputele, chiar si post-factum, prin adăugarea unor note menite să influențeze arbitrajul cititorului. El nu mai este, cum părea la început, tânărul insolent, dar sincer și dezinteresat, care dintr-o sete de puritate îi judeca sever pe cei mai importanți scriitori contemporani, fără să se lase intimidat de prestigiul lor. Seamănă acum, mai
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
privind pretinsa persecutare a autorului, în calitatea sa de aspirant la postul de asistent universitar, de către Marian Papahagi, sub a cărui conducere s-a desfășurat concursul de ocupare a postului respectiv. Ultimul capitol este constituit din lungi - si obositoare pentru cititor - dialoguri epistolare între Laszlo Alexandru și Ion Solacolu și, în continuare, între Laszlo Alexandru și Paul Goma, acest din urmă dialog transformându-se, cum era previzibil, într-o ceartă între Paul Goma și partizanul sau de la Cluj (Laszlo Alexandru se
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
punct de vedere autorul ne asigura că "lucrarea de față este prima la noi", scopul ei fiind "completarea unui gol istoriografic". Lăsând în sarcina specialiștilor să aprecieze chestiunea priorității ne vom rezumă la a spune că o bună parte a cititorilor români nu cunosc acest episod și conflict româno-maghiar, recuperarea lui fiind nu numai necesară, ci și o probă de atașament, în tradiția istoriografiei transilvane, pentru istoria locală (Oradea, în speță, unde trăiește Ioan Tepelea) și istoria națională. Dezagregarea imperiului austro-ungar
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
memoria") că psiholog; dar nu știam, ca scriitor, că este atît de posesiva, că este teribilă, mai greu de stăpînit decît orice afect". Astfel de considerații a datorate formației științifice, analitice a Tatianei Slama-Cazacu, dar și acceptării jocului postmodern cu cititorul părtaș la frămîntările, la imperfecțiunile autorului a nu sînt deloc rare în carte. Amintirile nu sînt "libere" și asta nu se întîmplă doar din rațiuni de stil, ci și din pudoare și teama de ridicol. Pe de altă parte există
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
scrieri ale sale, câtă vreme pare a fi efectul însușirii lecției unui anume relativism. Amestecul de luciditate și de ludic (alegere mărturisita din titlu) reprezintă unul dintre argumente. Provocând cuvintele cu aerul că ele se lasă provocate, autorul desfășoară în fața cititorului un soi de spectacol (cu un aer demonstrativ deghizat). Par a fi trucuri vechi, - de când... literatura. Dar "dacă savantul este înghițit de monstrul pe care caută să-l explice, de ce, mai bine, nu ar explica el starea și faptul că
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
inversare. Obsesia seriozității și acurateții, adecvării exprimării (și în sensul alegerii cuvântului) este vizibilă la Petru Creția și nu la Andrei Pleșu, unde exprimarea adecvării nu presupune înlăturarea ludicului. Dimpotrivă. Avantajele acestei inversări se verifică și când vine vorba despre cititor (iubitor de filosofare sau de poetizare). Dar "există un fel al cărților de a se citi între ele, departe de exegezele savante că și de lecturile naive care ne apară de uratul nostru zilnic. Un vast inconștient poate al culturii
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
Civilization. Extracts from ăThe History of the Ottoman Empireă, București, 1973), Virgil Cândea încheie impresionantă trecere în revistă cu tălmăcirea în limba turcă a dr. Özdemir Çobanoglu, care, în condițiile epocii noastre de apropiere și comprehensiune, a făcut accesibilă această operă cititorilor din țară să: Dimitri Kantemir, Osmanli imparatorlugu'nun yükselis ve çökus tarihi, vol. 1-2, Ankara, 1979. Așadar, oferind cercurilor savante și politice din Europa o Istorie a Imperiului Otoman din secolul al XIII-lea până la începutul celui de-al XVIII
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
file (hârtie albastră, 31 x 19 cm), cuprinzând, cum am semnalat mai sus, Viața lui Dimitrie Cantemir, scrisă de Antioh în limba franceză. În așteptarea ediției critice și a traducerii integrale în limba română, pe care le pregătește Dan Slusanschi, cititorii au deocamdată la dispoziție o parte, oferită, cu un studiu introductiv și comentarii ale descoperitorului, în paginile revistei "Manuscriptum": D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Praefatio - Prefață, cu cele trei capitole ale sale: I. Hegira cum aera christiana comparată - Hegira comparată
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]