KorAP: Find »[drukola/base=coaliție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...153 154 155 ...309 >

7,719 matches

Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853

calitate, acesta a impulsionat activitatea diplomatică, în vederea creării, așa cum am menționat, a unei mari coaliții antifranceze, în care rolul de leader trebuia să-i fi revenit Mării Britanii și Rusiei. Suedia și, de preferat, si Danemarca trebuiau să intre în coaliție "în order to safeguard the supply lines between Britain and Russia"275. Concomitent cu afirmarea de către diplomația engleză a drepturilor Suediei asupra Norvegiei, ca o compensație pentru Finlanda și în schimbul căreia Suedia urma să cedeze Danemarcei Pomerania Suedeză, diplomația suedeză

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
adere la alianța anglo-ruso-suedeză282. Totodată, a avertizat și Rusia că nu se mai putea opera nici o modificare în 281 Ibidem, p. 201. 282 Ibidem, p. 204. problema Norvegiei, așa cum încerca tarul să o producă, prin determinarea Danemarcei să adere la Coaliția antifranceză, cea de a șasea, constituită, așa cum s-a constatat, în lunile februarie și iulie 1812, de către Anglia, Rusia și Suedia 283. La rândul său, Bernadotte a dat curs insistentelor britanice și la 20 mai 1813 a atacat forțele franco-daneze

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
de Castlereagh în această problemă, Norvegia a devenit un regat separat, cu propria să constituție, aflat doar în uniune personală cu Suedia 290, statut care a fost confirmat, după cum se știe, de hotărârile Congresului de la Viena. Angajată, cu două excepții Coalițiile a IV și a VI-a în toate războaiele purtate de statele europene împotriva Franței, începând din luna februarie 1802 și până la ultimele mari bătălii din prima parte a anului 1814, Austria nu a avut răgazul necesar să fie o

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Prusiei la controlul asupra spațiului german, concurența ce a fost arbitrata, după cum se știe, de fapt de Franța, dar nu în favoarea vreuneia dintre cele două compețitoare, ci în conformitate cu propriile sale interese 291. După ce au pus bazele celei de a treia Coaliții antifranceze, prin convenția de la Petersburg, din 11 aprilie 1805, Rusia și Anglia 288 Ibidem, p. 222. 289 Ibidem. 290 Ibidem, p. 223. 291 Informații suficiente care oferă o imagine amplă asupra situației politice a Austriei, îndeosebi în perioada napoleoniana, se

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
et français, qui semblait partager l'Europe"297, se simțea amenințată direct în existența să că Imperiu, motiv pentru care a recurs la măsuri serioase de apărare, iar în luna aprilie 1809 a participat la constituirea celei de a cincea Coaliție împotriva Franței, împreună cu Anglia și guvernul insurecțional al Spaniei 298. Soarta armelor nu i-a fost, însă, favorabilă. Încă din primele zile ale ostilităților, armata comandata de arhiducele Carol a fost dispersata de cea comandata de Napoleon, ceea ce l-a

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
319, "malveillance" care putea fi, înainte de toate, efectul participării Rusiei la împărțirea Galiției Austriece, în anul 1809. După cum se știe, tratatul de pace încheiat cu Franța, la Basel, la 5 aprilie 1795, marca nu numai o breșă serioasă în primă Coaliție antifranceză al carei membru fondator fusese, alături de Austria, la 7 februarie 1792, ci și inaugurarea unei politici de strictă neutralitate față de confruntările militare de pe Continent. Bazată pe 317 Ibidem. 318 Cf., raportul lui Löwenhielm către Engeström, cancelarul Suediei, din 3

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
său de stat neutru care, ce-i drept, era mai mult de facto decât de jure, de vreme ce nu fusese statuat de nici un act internațional, pentru a contribui la restabilirea păcii dintre Franța și unul din membrii celei de a doua Coaliții antifranceze, anume Rusia, putere ce deținea, cum se știe, o pondere covârșitoare în raportul de forțe din Europa de Nord. Tocmai de aceea, cercurile conducătoare prusiene erau interesate că Prusia să fi putut aduce servicii acestei puteri, pentru a beneficia, la rândul

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
urgent la Petersburg, pentru a-l convinge pe tar să nu dea curs acelor planuri urzite de Napoleon, pentru a izola Prusia 343. În acel context, marcat de deteriorarea raporturilor cu Franța, Prusia a aderat la cea de a patra Coaliție antifranceză, constituită în 342 Deci, "ce n'est absolument qu'en faveur de ce système que leș affaires du continent intéressent l'Angleterre", (cf., scrisoarea lui Friedrich Wilhelm al III-lea către tarul Alexandru I, din 23 iunie 1806, în ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
și Prusia, la Bartenstein, la 26 aprilie 1807, a abordat și necesitatea că Suedia să fi beneficiat de anumite condiții favorabile ce urmau a fi stabilite prin tratate separate cu ea, iar Danemarca să fi fost determinată să adere la Coaliție. Și cum problemele cu care era confruntata, atunci, Europa de Nord nu puteau fi discutate decât în conexiune cu cele decurgând din problemă orientala, articolul 12 al Convenției de la Bartenstein garanta independența și integritatea Imperiului Otoman 345. Era, deci, o nouă măsură

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
întrevederi avută, la relativ puțin timp de la revenirea să la Istanbul, adică în luna decembrie 1792, asupra planurilor orientale ale Rusiei. Profitând de îngrijorarea marelui dragoman provocată de situația internă și internațională ale Poloniei și de angajarea Prusiei în primă Coaliție 27 Este vorba de "Tableau Général de l'Empire Ottoman" care a cunoscut mai multe ediții (1787, 1789, 1820) și care a rămas "one of the best literary sources for the Mohammedan legislation and the History of the Ottoman Empire

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
potrivit constatărilor lui Mouradgea d'Ohsson, toți adversarii Franței Republicane își concentrau eforturile la Istanbul, pentru a împiedica orice colaborare otomano-suedeză, ca să nu se dea posibilitate Porții să abandoneze politică să de neutralitate față de conflictul militar dintre Franța și prima Coaliție antifranceză și, trecând de partea celei dintâi, să poată reface 40 Cf., loc. cît., doc. nr. 19-21. 41 Cf., loc. cît., doc. nr. 21, 28. 42 Cf., loc. cît., doc. nr. 22. 43 Cf., loc. cît., doc. nr. 23, 29

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
pentru Suedia, cu cât, în luna martie 1795 se profila pericolul unei agresiuni militare sau, cel putin, diplomatice a Rusiei împotriva ei. Or, pentru evitarea pericolului, Pehr Olof von Asp sugera diverse soluții, între care încheierea războiului dintre Franța și Coaliția antifranceză, precum și crearea unui alt sistem politic în Europa 54. În acel context, Suedia și-a manifestat disponibilitatea de a recunoaște, formal, Republica Franceză și a făcut demersuri pe langă Danemarca pentru a o determina să i se alăture și

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
o eventuală alianță franco pruso-suedeză57. Mai mult chiar, în cercurile diplomatice de la Istanbul se vehicula suspiciunea că Suedia urmărea să convingă Poartă Otomană că era în propriul ei interes să colaboreze cu ea și cu Danemarca, pentru a determina puterile Coaliției antifranceze, îndeosebi Anglia, să încheie pacea cu Franța. Ca urmare, potrivit opiniei care se punea pe seama diplomației suedeze, s-ar fi creat condițiile necesare constituirii unei "coaliții diplomatice", formată din Suedia, Danemarca, Anglia, Franța și Poartă Otomană care ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
ei interes să colaboreze cu ea și cu Danemarca, pentru a determina puterile Coaliției antifranceze, îndeosebi Anglia, să încheie pacea cu Franța. Ca urmare, potrivit opiniei care se punea pe seama diplomației suedeze, s-ar fi creat condițiile necesare constituirii unei "coaliții diplomatice", formată din Suedia, Danemarca, Anglia, Franța și Poartă Otomană care ar fi reușit să rezolve și spinoasă problemă poloneză 58. Profitând de prestigiul de care se bucură, încă, în rândul cercurilor conducătoare ale Porții Otomane, Ignatius Mouradgea d'Ohsson

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Suediei, din 5 august 1795, în Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question, Volume I. Swedish Diplomatic Reports, 1795-1797, Edited by Veniamin securitate, pentru a nu expune Suedia, în mod oficial, protestelor și, chiar, represaliilor din partea puterilor Coaliției antifranceze și ale Rusiei. Căci, în realitate, punctele sale de vedere erau conforme cu cele ale autorităților centrale suedeze și cu ale reprezentantului diplomatic francez la Istanbul, Raimond Verninac de Sainte-More, cărora le-au fost puse la dispoziție copii ale

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Istanbul, Raimond Verninac de Sainte-More, cărora le-au fost puse la dispoziție copii ale memoriului în discuție 60. Potrivit ideilor care se desprind din acest memoriu, obiectivul principal al Suediei constă, în împrejurările internaționale de atunci, în crearea unei largi coaliții defensive, cu participarea Imperiului Otoman, în cadrul căreia Suedia să fi fost pusă la adăpost de pericolul reprezentat de politică Rusiei în Europa de Nord-Est. Altfel spus, să se creeze un sistem de alianțe care să concentreze întreaga atenție a Rusiei

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
loc. cît.). 65 Loc. cît. 66 Cf., loc. cît., p. 69-71. 67 Cf., loc. cît., p. 71-72. 68 Loc. cît., p. 72. 69 Loc. cît., p. 74. Aprecierile lui Mouradgea d'Ohsson asupra Prusiei, din perspectiva atragerii ei în amintită coaliție, desi corecte din punctul de vedere al poziției geostrategice a acesteia, s-au dovedit a fi fost total nefondate, în ceea ce privește rivalitatea să cu Rusia, al doilea factor ce trebuia să o facă accesibilă coaliției. Deoarece, tocmai problemă poloneză care le

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
din perspectiva atragerii ei în amintită coaliție, desi corecte din punctul de vedere al poziției geostrategice a acesteia, s-au dovedit a fi fost total nefondate, în ceea ce privește rivalitatea să cu Rusia, al doilea factor ce trebuia să o facă accesibilă coaliției. Deoarece, tocmai problemă poloneză care le învrăjbea a devenit platformă care le-a apropiat, din nou, si a făcut problematică atragerea ei în planul imaginat de Ignatius Mouradgea d'Ohsson. De aceea, aderarea Prusiei, la 24 octombrie 1795, la cea

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
plata subsidiilor 89. Ceea ce se pare că a reușit, cel puțin în ceea ce privește convingerea Porții Otomane că nu există nici un pericol că Suedia să fi aderat la tabăra rusă. Pornind de aici, Mouradgea d'Ohsson a reiterat necesitatea creării unei largi coaliții, cu participarea Franței, Danemarcei, Suediei, Prusiei și a Porții Otomane, singurul cadru în care, după convingerea să, Suedia "trouvera son repos et să sûreté" (s. Ven.C.)90. Acalmia reinstaurata în raporturile Suediei cu Rusia, datorată, susțineau suedezii, fermității cu

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
să acorde o importanță majoră problemei poloneze, prin a cărei manieră de abordare credea că s-ar fi putut realiza unul din cele mai importante obiective din domeniul politicii externe a Suediei. Este vorba de cel al constituirii unei largi coaliții europene, la adăpostul căreia să se fi putut asigura securitatea externă a Suediei, tocmai prin implicarea Porții Otomane în sistemul politic european 97. 92 Cf., loc. cît., p. 290; vezi, în acest sens, si p. 266 și urm. 93 Cf.

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
capitala unui Imperiu, în care se intersectau toate interesele orientale ale puterilor europene; interese care, prin repercusiunile lor continentale, afectau și interesele Suediei în spațiul baltic. Mai ales că ostilitatea Mării Britanii, Rusiei și Austriei, membrele celei de a doua Coaliții antifranceze, constituită în primăvara anului 1799, față de orice colaborare suedo-otomană care ar fi putut favoriza, indiferent sub ce formă și în ce măsură, interesele franceze în Europa Orientala și, pe cale de consecință, si pe cele continentale, amenință să blocheze și orice inițiativă

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
Pentru că, prima și cea mai importantă beneficiara ar fi fost Rusia, ale cărei poziții în zona Mării Baltice s-ar fi extins și consolidat, în consecință. Totuși, Suedia a refuzat, în continuare, să dea curs insistentelor otomane de a adera la Coaliția antifranceză. Căci, potrivit afirmațiilor lui Carl Gustaf König, Suedia speră ca, datorită alianței contractata de Poartă Otomană cu Rusia, dar și celei cu Anglia, din 5 ianuarie 1799, precum și "leș liaisons, qui unissoient ces Puissances à la 102 Cf., raportul

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
harmonie et la paix se conserveront dans le Nord" (s. Ven.C.)105. Deși era un adversar înverșunat al Republicii Franceze, Gustav al IV-lea Adolf a declinat, totuși, și invitația Rusiei de a adera la cea de a doua Coaliție antifranceză. El a preferat, în continuare, starea de neutralitate, mai ales că relațiile Suediei cu Marea Britanie, unul din membrii marcanți ai Coaliției, erau încă destul de încordate, datorită ignorării de către englezi a intereselor comerciale suedeze. Atitudinea Suediei față de Coaliție nu s-

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
al IV-lea Adolf a declinat, totuși, și invitația Rusiei de a adera la cea de a doua Coaliție antifranceză. El a preferat, în continuare, starea de neutralitate, mai ales că relațiile Suediei cu Marea Britanie, unul din membrii marcanți ai Coaliției, erau încă destul de încordate, datorită ignorării de către englezi a intereselor comerciale suedeze. Atitudinea Suediei față de Coaliție nu s-a modificat nici în urma încheierii cu Rusia a Convenției de la Gatschina, din 4/15 decembrie 1799106. Ce-i drept, actul marca abandonarea

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
a doua Coaliție antifranceză. El a preferat, în continuare, starea de neutralitate, mai ales că relațiile Suediei cu Marea Britanie, unul din membrii marcanți ai Coaliției, erau încă destul de încordate, datorită ignorării de către englezi a intereselor comerciale suedeze. Atitudinea Suediei față de Coaliție nu s-a modificat nici în urma încheierii cu Rusia a Convenției de la Gatschina, din 4/15 decembrie 1799106. Ce-i drept, actul marca abandonarea de către Gustav al IV-lea Adolf a politicii sale de neutralitate, dar nu și intrarea efectivă

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]