4,113 matches
-
Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
și dansând „Taci dărdaică, nu mai plânge!”. Târgul feciorilor din Săcele se ține anual, în luna iulie. Alte obiceiuri ale maghiarilor sunt Ludnyakszóritás (ruperea gâtului gâștei) și Tyuknyakszóritás (ruperea gâtului găinii) la Crizbav și Satul Nou, precum și Kakas ütés (împușcatul cocoșului) în Săcele. [[Image:JuniiBrasoveni 1918.jpg|right|thumb|250px|Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din [[1918]]]] În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după [[Paști]] - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
metri. Golul alpin coboară uneori până la 1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
atricapillus), cel vărgat (Parus coeruleus) și cel de sat (Parus major) - aflat tot timpul anului], roșchița sau mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), vrabia (Passer domesticus). Porumbelul sălbatic (Columba palumbus) este "caracteristic pentru făgete", iar "în pădurile de conifere" apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
găzduiește izvoare de apă minerală "pucioasă" și o mică amenajare balneară. "Alte izvoare minerale" În arealul Munților Tarcău se găsesc mai multe arii protejate prin lege. Aceste sunt: Rezervația faunistică Brateș - o zonă montană împădurită, cu rol de protecție pentru cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), Pădurea Goșman (cel mai vechi arel protejat din Munții Tarcău) - cu statut de codru secular și Pădurea de pini de la Moinești - rezervație naturală de pini negri. În arealul Munților Tarcău (situat în Oligocen pe fundul Mării
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
de importanță cinegetică — amintim: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
1966. În 1966 a fost angajat la Teatrul Național din Craiova, devenind, la 21 de ani, unul dintre cei mai tineri actori din țară. După rolurile jucate în studenție, a debutat pe scena Naționalului craiovean în rolul Paznicul tânăr din „Cocoșul negru”, de Victor Eftimiu. Până la adevărata afirmare, ce a urmat peste câțiva ani, a continuat să joace roluri de comedie sau dramă alături de mari actori craioveni ai timpului, în piese ca „Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, „D-
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
a inventat aparate de zbor, care mai de care mai curioase. Putem vedea zeppeline și rachete, un fel de elicopter sub forma unui tramvai aerian sau o navă interspațială cu elicea în funcțiune. Personajele din Lună sunt la fel de stranii: un cocoș cu cap de elefant și un elefant cu cap de cocoș, o barză cu cap de porc, un câine cu cap de rață. ""Păcală în lună"" a fost realizat la casa de producție "Soarele" a germanului Erich Pommer, cu ajutorul inginerului
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
Putem vedea zeppeline și rachete, un fel de elicopter sub forma unui tramvai aerian sau o navă interspațială cu elicea în funcțiune. Personajele din Lună sunt la fel de stranii: un cocoș cu cap de elefant și un elefant cu cap de cocoș, o barză cu cap de porc, un câine cu cap de rață. ""Păcală în lună"" a fost realizat la casa de producție "Soarele" a germanului Erich Pommer, cu ajutorul inginerului chimist Constantin Ionescu-Cioc și al operatorului Constantin Ivanovici, filmul având o
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
n.1985) și Angelica de România Kreuger (n.1986) iar în 2007 s-a căsătorit cu John Walker. La 15 august 2013, Prințesa Irina și soțul ei au fost arestați fiind acuzați ca au organizat pariuri și lupte ilegale de cocoși la ferma lor din estul statului american Oregon. Potrivit rechizitoriului, au fost organizate 10 derby-uri diferite de lupte de cocoși în perioada aprilie 2012-aprilie 2013, care a dus la un prejudiciu pentru statul american de până la 2000$ pe zi, pentru
Irina Walker () [Corola-website/Science/303486_a_304815]
-
august 2013, Prințesa Irina și soțul ei au fost arestați fiind acuzați ca au organizat pariuri și lupte ilegale de cocoși la ferma lor din estul statului american Oregon. Potrivit rechizitoriului, au fost organizate 10 derby-uri diferite de lupte de cocoși în perioada aprilie 2012-aprilie 2013, care a dus la un prejudiciu pentru statul american de până la 2000$ pe zi, pentru taxele pe produse alimentare, băuturi și jocuri de noroc. În urma audierilor din instanță, fosta "Principesă" a declarat că în timpul acțiunilor
Irina Walker () [Corola-website/Science/303486_a_304815]
-
Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Strix uralensis"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
toate acestea se adaugă ornamentația din ce în ce mai bogată, constând dintr-o variată combinație de motive florale, astrale, geometrice sau zoomorfe, ca: trifoiul, brăduțul, trandafirul, ruja, coprina etc., singulare sau în buchete ori ghirlande, steluțe și sori, romburi, "strîmbulețe", "cornul berbecelului", păunul, cocoșul, porumbelul, cerbul etc., în alternanță cu vărgi în diferite tonuri și dimensiuni.
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
tropicale, fiind folosit la transportul în caravane prin regiuni de deșert. Specia asiatică sălbatică de dromader a dispărut, animalul existând numai în Africa. Denumirea de dromader provinne din . Dromaderul sau cămilă africană se deosebește de cămilă asiatică care are două cocoașe. Cămilă africană atinge o înălțime la greabăn între 1,8 - 2,3 m și are o greutate între 300 - 700 kg. Are o coadă relativ scurtă, blană este moale fiind în general de culoarea nisipului cu nuanțe diferite. Creștetul capului
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
podului, numită de experți „spate de cămilă”, este una ultramodernă. Ea permite economisirea materialelor de construcție și asigură o mare rezistență seismică. Principiul care stă la baza acestei tehnologii se aseamănă cu cel al desagilor prinși pe șeile fixate între cocoașele unei cămile: orice greutate în desagul dintr-o parte este echilibrată printr-o contragreutate în desagul din cealaltă parte. Konstantin Jiponov, responsabilul adjunct de proiect al Ministerului Transporturilor din Bulgaria, a declarat că podul va fi unic în întreaga Uniune Europeană
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
creată de femeie. Singurul obiect care poate răspunde este opaițul uitat cu fața în sus, dar și acesta atunci când sare de pe poliță se sparge. Femeia scapă asfel nepedepsită de păcatul de a fi lucrat vinerea, nu înainte însă de cântatul cocoșului și nici fără a i se reaminti: "Ai scăpat acum, dar n-ai să-mi scapi altă dată!". Aceste istorisiri sunt foarte asemănătoare celor despre strigoi, unde la fel obiectelelor le este poruncită înlesnirea accesului moroiului în casă, dar niciunul
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
istorisiri sunt foarte asemănătoare celor despre strigoi, unde la fel obiectelelor le este poruncită înlesnirea accesului moroiului în casă, dar niciunul din obiectele strigate, în afara opaițului uitat cu gura în sus, neputând răspunde. De asemenea spiritul dispare la auzul cântecului cocoșului. O altă tradiție ceva mai nouă asociază numele de Sfânta Vineri, Sfintei Parascheva numele căreia în greacă înseamnă "vineri". Aceeași evoluție o putem observa și la popoarele slave unde zeiței destinului Мокошь i se asociază Pyatnitsa, adică vineri.
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
gaze, împingând portînchizătorul înapoi. Închizătorul, fiind deplasat spre înapoi, se deblochează de la țeavă și extrage cu o gheară specială tubul-cartuș din camera cartușului. Tubul-cartuș este azvârlit în afară de către aruncătorul de tuburi. Portînchizătorul, fiind în deplasare, comprimă arcul recuperator și armează cocoșul. Decomprimarea arcului recuperator determină reîntoarcerea portînchizătorului și închizătorului la poziția inițială. În timpul acestui proces, închizătorul antrenează cartușul din partea superioară a încărcătorului și îl împinge în camera cartușului, înzăvorându-se la final. Concomitent, portînchizătorul deplasează pârghia de declanșare automată și extrage brațul
Pușcă semiautomată cu lunetă () [Corola-website/Science/314211_a_315540]
-
portînchizătorului și închizătorului la poziția inițială. În timpul acestui proces, închizătorul antrenează cartușul din partea superioară a încărcătorului și îl împinge în camera cartușului, înzăvorându-se la final. Concomitent, portînchizătorul deplasează pârghia de declanșare automată și extrage brațul scurt al autodeclanșatorului din pragul cocoșului care este susținut de pragul ridicat al trăgaciului. Închizătorul se blochează prin rotirea spre dreapta și prin intrarea proeminențelor metalice speciale în șanțurile manșonului metalic al cutiei mecanismelor. Pentru a executa următoarea tragere este necesară eliberarea trăgaciului. În urma acestei acțiuni
Pușcă semiautomată cu lunetă () [Corola-website/Science/314211_a_315540]
-
care este susținut de pragul ridicat al trăgaciului. Închizătorul se blochează prin rotirea spre dreapta și prin intrarea proeminențelor metalice speciale în șanțurile manșonului metalic al cutiei mecanismelor. Pentru a executa următoarea tragere este necesară eliberarea trăgaciului. În urma acestei acțiuni, cocoșul este deblocat de agățător și se sprijină astfel pe pragul ridicat al trăgaciului. Darea focului se face din nou prin acționarea trăgaciului. Daca muniția din încărcător este epuizată, în timpul deplasării spre înapoi a portînchizătorului și închizătorului, sistemul de ridicare a
Pușcă semiautomată cu lunetă () [Corola-website/Science/314211_a_315540]
-
să o publice după ce s-a întors (în 1945), împreună cu soția, la Oslo. A fost refuzat și a reușit să o publice doar în 1972, după ce devenise scriitor celebru. În 1946 scrie primul său roman, "Før hanen galer" (Înainte ca cocoșul să cânte), care are ca subiect experimentele făcute pe prizonierii din lagărele de concentrare germane din timpul războiului. Romanul a fost bine primit când a fost publicat în 1952, dar n-a avut totuși succesul pe care Bjørneboe și editura
Jens Bjørneboe () [Corola-website/Science/313412_a_314741]