6,792 matches
-
conduc acest automobil”. Niciodată până acum designul nu a fost atât de important pentru toți constructorii de automobile. Astăzi, un deceniu de eforturi pentru a elimina diferențele tehnice și de calitate Între producătorii auto a făcut ca marile firme să concureze tot mai mult la capitolul frumusețe. Conform unor studii, calitatea medie inițială pentru automobilele din SUA s-a Îmbunătățit cu 24% În ultimii cinci ani. Diferența dintre automobilele cu cele mai slabe performanțe și cele cu performanțe maxime din SUA
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
naturalețea expunerii faptelor și evenimentelor, atenția pentru amănuntul pitoresc și detaliul semnificativ, dialogul antrenant și vorba populară de duh sunt particularități ale tuturor romanelor lui C., mai cu seamă ale celui intitulat Podurile (1966), în care proza de analiză este concurată de un lirism cuceritor, de natură folclorică sau mai curând cu sursa în scrisul lui Ion Creangă. Un realism dur, întemeiat și pe descrierea veridică a deportărilor operate în Basarabia de regimul stalinist, este caracteristic romanelor Cucoara (1975) și Podgorenii
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
realizează în Pagini de cronică muzicală (1915-1938), apărute postum, în 1967, în două volume. Criticul muzical are o activitate neîntreruptă de peste două decenii, caracterizată printr-o autoritate necontestată de specialist. Mistica roză (1921) reprezintă dovada că muzicologul, la care sensibilitatea concurează erudiția, poate fi și poet. Versurile sunt accesibile, muzicale, autorul rimează cu facilitate, alunecând deseori în proză versificată, cu ușor detectabile influențe eminesciene și mussetiene. Peisajul marin și decorul floral abundent dețin întâietatea între preferințele lui C. Ele nu constituie
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
persoane. După aceea, echipa astfel formată lucrează la un material pe care profesorul l-a prezentat recent în clasă, practicând diverse jocuri proiectate pentru a testa și extinde înțelegerea informațiilor. La sfârșitul săptămânii, clasa/grupa de cursanți joacă „turneul”: aceștia concurează cu reprezentanți din alte echipe, pentru puncte. În TGT, echipele sunt atent formate, pentru a include membri cu abilități/niveluri diferite, iar în turnee ei concurează doar cu cei cu abilități egale (astfel, și elevii/studenții mai puțin capabili pot
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și extinde înțelegerea informațiilor. La sfârșitul săptămânii, clasa/grupa de cursanți joacă „turneul”: aceștia concurează cu reprezentanți din alte echipe, pentru puncte. În TGT, echipele sunt atent formate, pentru a include membri cu abilități/niveluri diferite, iar în turnee ei concurează doar cu cei cu abilități egale (astfel, și elevii/studenții mai puțin capabili pot să aducă puncte pentru echipa lor). În mod asemănător este descrisă și metoda STAD (Student Teams Achievement Divisions), propusă de către Slavin; și aici avem echipe în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cultă, elaborată, nu un simplu vehicul al unei gândiri care își caută astfel dreptul la memorie. Un alt aspect esențial al acestui stil inovativ este cel legat de lexic. Cum abia în secolul al XVII-lea limba română începe să concureze etimonul slavon, este explicabilă sărăcia fondului de bază al vocabularului. Cu ce avea la îndemână, Cantemir nu avea cum să scrie Istoria ieroglifică, text în care sunt vehiculate idei, concepte, în care sunt folosite reguli clare ale retoricii, logicii ș.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
modelele unei morale laice"27. Sigur, nu absolutizez o asemenea ipoteză; ba chiar voi fi nevoit să aduc în discuție destule cazuri care o contrazic, dar e cert că în iconografia răsăriteană prezența monstruosului, a grotescului, a terifiantului nu poate concura recurența acestora în arta catedralelor gotice, de exemplu. Dar în alegoria lui Cantemir? Lumea din Istoria ieroglifică trăiește și acționează sub spectrul fricii de cel puternic: tiranul are putere absolută și drept de viață și de moarte asupra celorlalți, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrurile se pot contempla în întreaga lor desfășurare. Ceea ce este însă vizibil, astăzi, pentru noi nu era atât de limpede într-un moment dat al depunerii succesive a reprezentărilor. În fapt, cele două versiuni, deși au coexistat, nu s-au concurat insistent. Ele sunt rodul unor epoci diferite, al unor etape distincte ce pot fi deslușite în diacronia acestui mit. Prima versiune, a unicornului care este prins cu ajutorul unei fecioare, este specific medievală. Cea de a doua reprezintă o actualizare renascentistă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui, îi spuse: "Cere-mi orice favoare vrei", la care Diogene răspunse: "Nu-mi lua lumina soarelui""23. Merită să ne întrebăm: chiar este Lupul un cinic propriu-zis? Fără dubiu, are ceva din spiritul de frondă specific acestei școli care concura academismul platonician, dar nu se poate discuta de o atitudine împinsă până la ultimele sale consecințe. Diogene îi sfidează deschis pe puternicii vremii sale, pe când Lupul lui Cantemir nu renunță la o prudență care contravine cu totul concepției lui Diogene și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adoptarea de comportamente de risc (ex: consum de substanțe nocive, conducerea autvehiculelor sub influența alcoolului...), sau neadoptarea comportamentelor protective (ex: protejarea de boli cu transmitere sexuală, aderența la tratamentele medicale...). Este evident că în aceste situații există alți factori care concură în determinarea comportamentelor și atitudinilor, pe lângă informațiile explicite. O serie de metaanalize (13, 14) au arătat că diferitele tipuri de cunoștințe explicite (procedurale sau semantice) sunt predictibile pentru controlul glicemic la pacienții cu diabet, precum și pentru adoptarea comportamentelor de auto-îngrijire
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
se respectă în realitate. Cu toate acestea, unii pacienți continuă să-și evalueze prognosticul în funcție de tratamentul care li s-a prescris. 16. 2. Echipa medicală ca factor ce contribuie la rezistența psihologică la insulină Acei factori din partea echipei medicale care concură la apariția rezistenței psihologice la insulină au fost de asemenea puțin studiați. Din cercetările efectuate până în prezent (36,40,51,52) pe această temă, se pot desprinde următorii factori: - modele personale ale medicului cu privire la managementul diabetului. Studiile au arătat că
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Dos Passos, J. Barberi din Antonin Artaud și J.-C. Dunyach din Julio Cortàzar, fără a mai vorbi de F. Berthelot, care se hrănește din tot ceea ce înseamnă literatura. Trebuie remarcat faptul că referințele la Dick s-au împuținat, fiind concurate de multe altele, precum trimiterile la J. G. Ballard și la cyberpunk. În plus, interesanții scriitori care sunt J.-M. Ligny, J.-C. Dunyach, F. Berthelot și J. Barberi, printre alții, scriu mai degrabă texte care pot fi caracterizate cu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în proporție de 15% de tehnica psihoterapeutică. Cel mai mult contează (în proporție de 40%) condițiile extraterapeutice (respectiv capacitatea de redresare naturală a pacientului și climatul său existențial, inclusiv suportul social de care beneficiază). Interesant de semnalat că aceste condiții concură la vindecare, chiar în absența unei intervenții psihoterapeutice. în ordine ierarhică, urmează factorii comuni, pe care i am evocat deja (30%), iar la sfârșit, cu 15%, acționează efectul placebo. Orice psihoterapie, din paleta multiplu constelată a celor existente astăzi în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
colegii ca având un aspect „diavolesc, jumătate vii, jumătate morți”, sintetizează perfect structura și conduita acestor tineri, capabili de orice. în elucidarea cauzelor întâmplării, comparabile doar cu un infern dantesc, s-au invocat un întreg repertoriu de cauze, care au concurat fără îndoială la orchestrarea deznodământului, dar care întrucât gravitează doar în sfera postnatală, nu accesează cauza majoră și subtilă a tragediei. Sonne (2000), fructificând o bogată experiență psihoterapeutică, focusată pe subiecții care intrauterin au trăit cu sabia lui Damocles deasupra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lumea înseamnă a schimba modul de a naște.” Noua paradigmă care se profilează, din ce în ce mai energic, la orizontul cunoașterii, a generat mutații epistemice majore, care propun o nouă viziune și atitudine față de naștere, în general, și implicit, despre potențialul său traumatic. Concură în acest sens cercetările de vârf realizate deopotrivă sub pavilionul psihologiei prenatale, a psihologiei transpersonale, dar și al unor oameni de știință, care deși au rămas fideli academismului științific, datorită spiritului lor interogativ și nonconformist își asumă curajul faustian de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Șocul traumatizant al nașterii, publicat în anul 1924). Echipamentul psihologic pe care îl deține copilul, încă din etapa prenatală, justifică indubitabil capacitatea acestuia de a înregistra cu fidelitate pe filmul său mnezic, întreaga experiență a nașterii. Un element decisiv, ce concură la engramarea evenimentului respectiv în memoria de lungă durată, o reprezintă, conform opiniei vehiculate de D. Hartman și D. Zimberoff (2002, apud Cotigă 2010) intensitatea experienței, ori fără îndoială nașterea îndeplinește cu prisosință această exigență. Dr. D.B. Cheek (1992), o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de aversiune și sfidare, dar și perturbări în plan sexual, prin strădania persoanei de a găsi un partener care să reediteze imaginea părintelui adorat sau care, dimpotrivă, să aibă o alură atât de fadă, ștearsă, încât să nu-l poată concura niciodată. Desigur nu este cazul să detaliem mecanismele subtile de evoluție a complexului Oedip, defalcat la cele două sexe. Spre aprofundare se poate recurge la analiza fastuoasă și plină de sevă pe care Freud o realizează în lucrarea sa: Cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care și-au revendicat și disputat în secolele XIV și XV, alături de literatura franceză și cea spaniolă, privilegiul de a continua și substitui literatura latină. Ceea ce le definește e contribuția la patrimoniul capodoperelor și al geniilor, posibilitatea de a-i concura pe autorii din panteonul mondial, pe Homer și pe Virgiliu. Într-un caz, e vorba așadar de un tip de decalaj cultural bazat pe existența instituțiilor și pe volumul producției livrești; în celălalt - de un decalaj perceput la nivelul vârfurilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fără analiză, că orice acumulare a noii literaturi o va situa în continuare pe aceeași poziție subalternă. Să prespunem că în primii zece ani de existență va genera 500 de cărți. Cu o asemenea cifră nu numai că nu poate concura un patrimoniu deja constituit de-a lungul mai multor secole, dar, mai mult, s-ar putea să nu egaleze rata de acumulare a unei mari literaturi care concentrează inevitabil mai multe resurse de producție. Adică, spus simplu, e probabil ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai interesant în această tentativă de a traduce experiența estetică a antologiei lui Alecsandri e dublarea codului metaforic. Pe lângă reprezentările geologice ale varietății, Bolintineanu introduce și o serie de reprezentări vegetale. Printr-un soi de bifurcare a imaginilor, mozaicul e "concurat" de buchet: "buchet răpitor, cu miriade de colori și parfume"107. Această dublare a metaforei centrale e justificată de integrarea factorului temporal. Bolintineanu se străduiește să reprezinte nu numai materia și posibilitățile combinatorice, ci și efectul timpului asupra ei. Într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi distribuită în mod necesar într-o configurație rizomică. Mi se pare că, dacă rămânem la acest punct de interogație, putem căpăta o perspectivă mai justă asupra regimurilor de utilizare a genialității și a felului în care acestea s-au concurat și înlocuit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aș reduce așadar întreaga problemă la enigma cantitativă: ce s-a schimbat în economia genialității pentru ca, dintr-o dată, autorii să treacă de la calificări multiple la calificări solitare? De ce, din momentul în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de ani de zile în cadrul EnergoConstrucția și aveam înregistrate în cap, le știam pe de rost, toate prețurile din catalog pentru orice fel de materiale. Și când cu lucrarea am făcut un deviz exact și complet, astfel încât ceilalți care au concurat erau pe dinafară, nu aveau experiența mea. Așadar, cei de la Gostat nu aveau nici un motiv să nu mă angajeze. Dar au verificat între timp cine sunt și de unde vin și au găsit că am fost deținut politic. Văzând că trece
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă, ci au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc"891. În aceeași scrisoare trimisă de Cisar lui Gabor la 1 februarie 1932, arhiepiscopul constata cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost: Primum vivere deinde philosophare! Am vorbit și cu canonicul Dr. Brînzeu despre proiectul aducerii tipografiei la București și am fost și aici de părere contrarie: Non expedit nunc! Avem la București nenumărate tipografii bine instalate: n-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc. Păstorul sufletesc a răposat, după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]